ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "FSB"

FSB

,

Serviciile secrete suedeze au ajuns la o concluzie uimitoare, pe baza informațiilor primite chiar din interiorul serviciului rusesc de spionaj FSB.

Criza europeană a emigranților este creată intenționat, la un moment bine ales, care se va maturiza tocmai la venirea iernii, cu scopul de destabilizare a sistemului european de coeziune. Este de fapt un element al unui război neconvențional, asimetric, la care nu i se poate da un răspuns de același tip. Această acțiune este finanțată din bugetul FSB, fiind prevăzută suma de cca 20-25 miliarde Euro. Acțiunea se desfășoară simultan pe patru paliere:

1- colportarea de zvonuri în zona de extracție a „emigranților”, prin care populația ajunge să creadă că în Europa, în speță în Germania și Marea Britanie (țările ținta ale celor care se îndreaptă spre Europa) s-au creat instituții speciale de ajutorare a cetățenilor din zonele de conflict, și că SUNT AȘTEPTAȚI ACOLO, în special pe motiv că nu ar exista forța de muncă suficientă.

2- finanțarea de celule de intervenție, care crează canalele de deplasare și finanțarea acțiunii. Ele au organizat o rețea de intermediari, călăuze, cărăuși și șefi de echipe care indentifică, conving și oferă sprijin financiar persoanelor care sunt potențiali” clienți” pentru aceste valuri de invadatori. Aceștia achită un avans mic, diferența este acoperită de” binefăcători” care le oferă împrumuturi fără dobândă, iar rambursarea urmează să se facă DUPĂ SOSIREA ÎN ȚARA ȚINTĂ, din fondurile pe care se spune că le-ar primi fiecare emigrant în Germania și Marea Britanie de la statele respective. Să se observe că cele două state sunt cele mai puternice forțe militare din NATO- Europa și că lovitura este foarte bine țintită.

3- crearea de tulburări în țările țintă, în două etape:

A)- un grup de acțiune umanitar în sprijinul emigranților, pentru a facilita atingerea obiectivului de pătrundere în teritoriul ținta a maselor de manevra deja îndoctrinate și care au motivația financiară (plătirea datoriei) de a ajunge acolo;

B)- grupuri de extremă dreaptă și de extremă stângă – ce vor veni ulterior în conflict între ele – care vor interveni la un anumit semnal, treptat, până la declanșarea unor crize ce trebuie să ducă la revolte masive la iarnă (moment în care rușii vor întrerupe furnizare de gaze către Germania și alte țări) având drept țintă grupurile de emigranți pe de o parte și stabilitatea guvernamentală pe de altă parte; acest lucru are drept scop principal slăbirea coeziunii europene și încetarea ajutoarelor pentru țările din fosta zonă de ocupație și influență a Rusiei, cu recuperarea pe căi diplomatice și separat prin mijloace specifice serviciilor de spionaj, a influenței în fostul imperiu rusesc.

4- inițiative diplomatice de suprafață, menite a face din Rusia un pion central în așa zisa luptă antiteroristă, cu scopul de a slăbi presiunea pe Rusia la toate nivelele și de a permite Rusiei să își consolideze poziția în flancul din Orientul Mijlociu al dispozitivului NATO;
În paralel, se desfășoară obișnuită intoxicare prin mass media, e-mail-uri și campanii de postări pe rețele de socializare, în paginile diferitelor publicații electronice, în presă scrisă (prin ziariști plătiți) etc., indicându-se ținte false, tradiționale: USA, Israel, evreimea mondială, capitalismul ca sistem, NATO ca entitate militară, colonialismul, ideologia fascistă sau nazistă etc, adică toți factorii istorici care au fost inamici ai Rusiei în general.

Tsunami-ul uman format din emigranți musulmani, un răspuns la Rusiei la sancțiunile economice

Cu alte cuvinte, valurile de emigranți nu sunt decât un „tsunami” uman îndreptat, în mod cinic, împotriva NATO ca inamic creat de ideologia etatistă lui Putin și împotriva economiei europene, ca răspuns la sancțiunile economice. Iar SUA și Israel vor fi folosite ca țapi ispășitori, pentru a aduce Rusiei un aparent avantaj strategico-politic.

Analiza de mai sus a fost publicată în documentele diplomatice ale Suediei, în cadrul analizelor lunare de informare. Ele au fost obținute prin intermediul unor agenți de analiză din China.

Esența războiului asimetric nu poate fi redusă însă la primitivism contra civilizație, violență contra democrație. În opinia noastră, acesta este un mod de a privi mult prea schematic și superficial realitatea, ba chiar un mod de a distrage atenția de la adevăratele probleme care fac posibil un astfel de război disperat…mai mult în articolul:

SIMETRIE ȘI ASIMETRIE ÎN ACȚIUNILE MILITARE

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

‪#‎SVR‬ ‪#‎KGB‬ ‪#‎FSB‬ ‪#‎Rusia‬ ‪#‎Russia‬ ‪#‎NKVD‬ ‪#‎CIA‬ ‪#‎VladimirPutin‬ ‪#‎A2AD‬‪#‎BarackObama‬ ‪#‎SACEUR‬ ‪#‎NATO‬ ‪#‎NRF‬ ‪#‎VJTF‬ ‪#‎USNavy‬ ‪#‎GRU‬ ‪#‎URSS‬‪#‎NIE‬ ‪#‎SNIE‬ ‪#‎istorie‬ ‪#‎geopolitica‬ ‪#‎analizegeopolitice‬ ‪#‎intelligence‬

Spectaculoasele evoluții din arena relațiilor internaționale, manifestate în această toamnă a anului 2015, au bulversat cancelarile diplomatice occidentale, respectiv ale țărilor membre NATO și UE, relevând faptul că „necunoscuta rusă” rămâne la fel de tainică și, de ce nu, imposibil de descifrat.

Intervenția militară a Federației Ruse în războiul civil din Siria, de partea forțelor guvernamentale și a președintelui Bashar al-Assad, într-o alianță militară de neimaginat până acum, cu Iranul, China și Irakul, a surprins opinia publică internațională și a născut valuri de comentarii.

„serviciile secrete americane sunt cele mai bune din lume”, însă, ele „nu știu totul și nici nu trebuie să știe” – Vladimir Putin

Președintele Vladimir Putin avea să declare că, totuși, „serviciile secrete americane sunt cele mai bune din lume”, însă, ele „nu știu totul și nici nu trebuie să știe”. O ironie fină legată de incapacitatea comunității de intelligence a SUA de-a percepe și anticipa, pe de-a întregul, planurile strategice ale Kremlinului și ale aliaților săi, precum și posibilele evoluții tactice din zona conflictului sirian, fără a mai vorbi despre secretele Kremlinului. Pe măsură ce evoluțiile militare din zonă și neînțelegerile ruso-americane se amplificau, comunitatea de intelligence americană a fost supusă criticilor, împreună cu administrația Obama, deși președintele Barack Obama a încercat să pareze acest eșec strategic, cu implicații geopolitice majore, și a afirmat că intervenția Rusiei în conflictul din Siria este o dovadă a faptului că Vladimir Putin este disperat pentru că pierde din mână puterea de la Moscova. Și totuși, Evelyn Farkas, oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, însărcinată cu

Dr. Evelyn N. Farkas-Deputy Assistant Secretary of Defense for Russia/Ukraine/Eurasia – defense.gov

monitorizarea relațiilor militare cu Rusia și Ucraina, și-a anunțat demisia și părăsirea postului de asistent adjunct al secretarului Apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia, după ce a lucrat pentru Pentagon vreme de cinci ani. O demisie generatoare de numeroase întrebări: vinovat de serviciu, criză de comunicare și armonizare cu strategiile Casei Albe sau eșec major de analiză strategică? „Farkas a consiliat trei secretari ai apărării cu privire la politica Rusiei, oferind consultanță în ceea ce privește modul în care ar trebui să răspundă SUA la acțiunile agresive ale Rusiei; a fost implicată în asigurarea unui ajutor în valoare de 244 milioane de dolari pentru Ucraina”, a declarat un oficial al Pentagonului în legătură cu demisia și activitatea lui Evelyn Farkas. Reamintim faptul că președintele Barack Obama l-a forțat pe fostul secretar al Apărării Chuck Hagel să se retragă, după ce acesta a făcut apel ca SUA să dea un răspuns mai puternic în legătură cu acțiunile Federației Ruse în Ucraina.

Totodată, comandantul suprem al Forțelor Aliate ale NATO din Europa (SACEUR), generalul Philip M. Breedlove, a avertizat asupra faptului că prezența militară rusească în Siria reprezintă de fapt realizarea unei alte componente dintr-o rețea complexă de sisteme de apărare creată de către Federația Rusă din perspectiva jocurilor sale geopolitice și intereselor sale strategice. „În condițiile în care încep să apară în Siria sisteme de apărare aeriană foarte capabile, suntem puțin îngrijorați în privința unei alte zone A2/AD ce este creată în estul Mediteranei”, a declarat generalul Breedlove cu ocazia unui expozeu la German Marshall Fund. A2/AD (anti-access/area denial) este o combinație de sisteme, precum baterii de rachete sol-aer și rachete anti-navă, dislocate pentru a împiedica forțele inamice să pătrundă sau să traverseze o anumită zonă – pe uscat, aerian sau maritim. În conformitate cu cele afirmate de principalul lider militar al NATO, crearea unei așa zise „umbrele” de tip A2/AD în Siria ar ridica la trei numărul acestor tipuri de zone care există în jurul Europei: prima „umbrelă”, și cea mai veche, este în regiunea baltică, unde baza maritimă rusească din Kaliningrad are capabilități antiaeriene semnificative, în timp ce a doua „umbrelă” acoperă Marea Neagră.

„Rusia a dezvoltat o puternică capabilitate A2/AD în Marea Neagră. În esență, rachetele lor de croazieră [anti-navă] pot acoperi întreaga Mare Neagră, iar rachetele lor de apărare antiaeriană au raze de acțiune care acoperă între 40 și 50% din Marea Neagră”, a declarat generalul Philip M. Breedlove la sfârșitul lui septembrie 2015.

Realizarea de către Federația Rusă a acestor zone A2/AD (anti-access/area denial) în zona Mării Baltice, a Mării Negre și în Estul Mării Mediterane, ar putea provoca dificultăți majore pentru Forța de Reacție Rapidă a NATO (NRF) care ar fi obligată să se deplaseze în zonele respective. În septembrie 2014, la Summitul NATO din Țara Galilor s-a decis să se creeze Very High Readiness Joint Task Force (VJTF) în cadrul NFR și care va avea capacitatea de a fi dislocată în 48 de ore pentru a răspunde provocărilor care pot apărea pentru interesele strategice și de securitate ale NATO. VJTF va avea valoarea unei brigăzi din trupele terestre (circa 5.000 de militari), sprijinită de elemente corespunzătoare din forțele aeriene, cele de marină și speciale.

Conducerea și componența VJTF va fi asigurată prin rotație, pe baze anuale, de către Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie, urmând ca această forță să devină complet operațională până la Summitul NATO de la Varșovia din 8 – 9 iunie 2016. Și, totuși…generalul Philip M. Breedlove insistă pentru stabilirea unor responsabilități clare privind activarea VJTF, respectiv existența posibilității de a avea autoritatea pentru a ordona o activare informală a VJTF, în anticiparea unei decizii a Consiliului Nord-Atlantic.

Experții militari apreciază că va fi destul de dificil să se ajungă la timpul de reacție dorit în cazul dislocării VJTF, respectiv două – trei zile, precum și faptul că prepoziționarea echipamentelor și sistemul de pregătire al trupelor NATO se vor confrunta cu limite practice. Totodată, NATO are nevoie să știe care este, în mod real, capacitatea de luptă a NFR. Dintr-o astfel de perspectivă, ar trebui să gândim și să înțelegem efortul politic și, cu precădere, cel militar al Federației Ruse de a crea cele trei zone A2/AD în condițiile în care se simte încercuită și trebuie să preîntâmpine orice posibilitate în acest sens.

John M. Richardson – admiral in the United States Navy and the current Chief of Naval Operations

Totodată, noul comandant-șef al US Navy, amiralul John M. Richardson, a declarat pentru Financial Times că US Navy reevaluează dacă își va întări prezența în Europa și în Oceanul Pacific, ca urmare a faptului că „forța submarinelor lor (ale rușilor – n. n.) și a navelor de război este mai mare ca niciodată în ultimele două decenii”. Amiralul Viktor V. Cirkov, comandantul Forțelor Navale ale Federației Ruse, a declarat recent că patrularea submarinelor ruse a crescut cu 50% din 2013, ceea ce a alarmat autoritățile americane care se tem de faptul că submarinele ruse supraveghează cablurile de telecomunicații instalate pe fundul marin al Atlanticului. O activitate pe care amiralul John M. Richardson o consideră ca fiind „foarte preocupantă”, „o amenințare contra altui sistem mondial, sistemul de informații, care este legat de prosperitate, legat de securitate”. Într-o intervenție la o reuniune militară de la Veneția, în fața staff-ului de rang înalt al forțelor navale europene, amiralul John M Richardson, șeful US Navy, a subliniat faptul că modernizarea marinei de război a Federației  Rusiei, precum și alte„amenințări” din partea Moscovei, constituie un motiv pentru revizuirea strategiei navale a NATO. În opinia înaltului lider militar american, Forțele Navale ale Federației Ruse au realizat progrese semnificative, rapiditatea operațională a atins niveluri fără precedent în ultimul deceniu, iar „competențele au crescut și Moscova nu va ezita să exercite o coerciție militară”. Amiralul John M. Richardson a punctat: „Multe lucruri s-au schimbat o dată cu amenințarea rusă, cu criza migrației și dezvoltarea sistemelor informatice și a venit vremea revizuirii strategiei navale a NATO și pentru a analiza dacă ea este adecvată problemelor actuale cu care suntem confruntați”.

Admiral James G. Stavridis

În contextul îngrijorărilor staff-ului US Navy, amiralul (r) James G. Stavridis, fost comandant al SACEUR, l-a criticat pe președintele Barack Obama pentru decizia de a retrage o navă de luptă americană din Golful Persic. Pe 30 iulie 2015, US Navy a anunțat că portavionul USS Theodore Roosevelt va părăsi Golful Persic în toamnă, pentru două luni, astfel încât va fi pentru prima dată din 2007 când Pentagonul nu va dispune de nicio navă de luptă în regiune. Portavionul USS Theodore Roosevelt a lansat lovituri aeriene împotriva pozițiilor grupului jihadist Statul Islamic în Irak și Siria începând cu 2014. „Avem 11 portavioane nucleare active în prezent în marina SUA. Îmi vine greu să înțeleg de ce nu poate o flotă de o asemenea dimensiune să păstreze în permanență un portavion în regiuni periculoase, precum Golful Persic. Deja am redus bugetul apărării…cu aproximativ 30% în ultimii 10 ani și încă ne aflăm în război. (…) Ne-am implicat activ pe mai multe continente în operațiuni de luptă reale. Nu ar trebui să reducem drastic nivelul trupelor noastre”, a susținut amiralul (r) James G. Stavridis. Referindu-se la criza din Ucraina, amiralul (r) James G. Stavridis a declarat: „Trebuie să…le arătăm (rușilor – n. n.) că acela nu este un comportament potrivit pentru secolul 21”.

Jean-Claude Juncker – the executive branch of the European Union, since 2014

Într-o astfel de atmosferă politică și militară, extrem de încordată, a survenit…surpriza lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. „Știu din conversațiile mele cu (președintele rus Vladimir) Putin că el (nu acceptă) fraze ca cele de atunci când (președintele american) Barack Obama a spus că Rusia este o putere regională. Ce înseamnă acest lucru? Nu poți să vorbești despre Rusia așa. (…) Trebuie, o spun deschis, să tratăm Rusia decent. Rusia trebuie tratată ca un egal”, a declarat Jean-Claude Juncker într-o conferință de presă desfășurată în orașul german Passau, pe 8 octombrie 2015, citat fiind de site-ul TheLocal.se. Trebuie să facem eforturi către o relație practică cu Rusia. Nu este sexi, dar așa trebuie să facem, nu putem continua așa, a declarat, citat de BBC, șeful Comisiei Europene care a insistat asupra faptului că relația dintre UE și Federația Rusă nu poate să fie dictată, la Bruxelles, de către cei din Washington.

Evgheni M. Primakov și Vladimir Putin

O astfel de declarație ne-a readus în memorie cele declarate cândva, în 1996, de către academicianului Evgheni M. Primakov, directorul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR), respectiv: Mulți au prezis că dezideologizarea Serviciului de Informații Externe, în condițiile actuale, ne va priva de colaborarea unor surse străine de informații. S-a dovedit fals. Acum nu mai vorbim despre baza ideologică a obținerii colaborărilor străine. Dar continuă să acționeze interesarea politică a multor oameni în cooperarea cu serviciile noastre secrete, care sunt acum rusești, și nu sovietice. Au un cuvânt de spus și preocuparea de a nu se crea o lume «unipolară», și amenințarea unor revizuiri de granițe europene postbelice, și înțelegerea rolului Rusiei ca factor de stabilitate în Europa și în lume. Așa încât dezideologizarea serviciilor de informații  nici nu le-a lichidat, nici nu le-a afectat statutul de cel mai important instrument al politicii ruse”.

Adm. William Crowe Jr

În ceea ce privește comunitatea de intelligence a SUA și principalul ei adversar de ieri, din timpul Războiului Rece, și de azi, respectiv SVR&FSB&GRU, trebuie menționat faptul că istoricii și mass-media de peste Ocean au consemnat și eșecuri usturătoare, extrem de dureroase, atât la nivel operativ dar și în ceea ce privește analiza strategică, prognoza. Amiralul William James Crowe Jr., președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State-Majore (1985 – 1989), referindu-se la rapoartele CIA despre evenimentele din spațiul sovietic pentru perioada 1985 – 1989, declara:

„Vorbeau despre Uniunea Sovietică ca și cum nu ar fi citit niciodată ziarele, cu atât mai puțin rapoartele serviciilor de spionaj”.

Robert D. Blackwill

Ambasadorul Robert D. Blackwill, specialistul Consiliului Național de Securitate (NSC) al SUA pentru afacerile sovietice și europene între 1989 și 1990, mărturisea că disprețul pentru analizele CIA era cvasigeneral în acea perioadă. „Agenția încă producea grămezi de analize pe care nu le citeam niciodată. În cei doi ani, nu am citit nicio estimare națională. Nici măcar una. Iar cu excepția lui Gates (Robert – n. n.), nu cred că mai era cineva la NSC care să facă asta”, mărturisea Robert D. Blackwill. Milt Bearden, șeful Diviziei Sovietice a Serviciului Clandestin al CIA, avea să privească mut de uimire transmisia CNN ce înfățișa căderea Zidului Berlinului pe 9 noiembrie 1989. CIA a editat, în cooperare cu Center for the Study of Intelligence din Washington, în anii 1999 și 2001, două volume care conțineau documente declasificate ale CIA privind analizele despre URSS din ultima perioadă a Războiului Rece. Primul volum (At Cold War’s End) a fost editat de către istoricul Benjamin B. Fischer, iar cel de-al doilea (CIA’s Analysis of the Soviet Union 1947 – 1991) de către istoricii Gerald K. Haines și Robert E. Leggett. Volumele cuprind o serie de National Intelligence Estimates (NIE) și National and Special National Intelligence Estimates (SNIE) cu privire la evoluția URSS și sunt așezate, în ordine cronologică, însă „cu o logică demonstrativă – consemnează istoricul Catherine Durandin –, evident refăcută a posteriori, vizibilă în alegerea și organizarea documentelor”. Miza era obținerea calificativului „Good Job” pentru CIA din partea opiniei publice interne și internaționale.

Într-un recent interviu acordat revistei The National Interest, fostul secretar de stat Henry Kissinger menționa cu referire la politica externă a administrației Obama, implicit a SUA:

„Nu ar trebui să ne implicăm în conflicte internaționale, dacă la începutul lor nu putem să descriem o finalitate clară și dacă nu suntem dispuși să susținem efortul necesar pentru a atinge acel obiectiv.

Fostul înalt diplomat american consideră că SUA ar trebui să țină cont de faptul că ceea ce se întâmplă în Ucraina nu poate fi redus la o simplă formulă de aplicare a principiilor care au funcționat în Europa Occidentală, nu atât de aproape de Stalingrad și Moscova. Referindu-se la întâlnirea cu președintele Federației Ruse, din 2013, Henry Kissinger va declara că problema ucraineană era văzută, la Moscova, ca fiind una de natură economică și care urma să fie gestionată prin intermediul tarifelor și prin prețul petrolului.

Henry Kissinger

„Prima greșeală ține de comportamentul neglijent al Uniunii Europene. Ei nu au înțeles implicațiile propriilor condiționalități. Politica internă ucraineană a făcut imposibil pentru Ianukovici să accepte termenii UE și să fie reales sau pentru Rusia să îi perceapă exclusiv într-o cheie economică. Astfel că președintele ucrainean a respins termenii UE. Europenii s-au panicat și Putin a devenit mult prea încrezător. El a văzut blocajul ca pe o mare oportunitate de a implementa imediat ceea ce era obiectivul său cu bătaie lungă. Astfel, a oferit 15 miliarde de dolari pentru a atrage Ucraina în propria sa Uniune Eurasiatică. În toate acestea, America a rămas pasivă. Nu a existat o discuție politică semnificativă cu Rusia sau UE despre ceea ce era în desfășurare. Fiecare dintre părți a acționat rațional pe baza percepției eronate despre celălalt, în timp ce Ucraina a plonjat în revoluția Maidanului chiar în mijlocul proiectului pentru care Putin lucrase timp de 10 ani pentru a pune în valoare statutul Rusiei. Fără îndoială că Moscova a privit aceste evoluții ca și cum Vestul folosea ceea ce era considerat un festival rusesc pentru a muta Ucraina în afara orbitei rusești. În acel moment, Putin a început să se comporte ca un țar rus – exact ca țarul Nicolae I în urmă cu un secol. Nu îi scuz metodele, doar le plasez în context, mărturisește Henry Kissinger.

Consider că această percepție a evenimentelor este mai mult decât tulburătoare, însă și adevărată!

În timp ce generalul Philip M. Breedlove susține, în cadrul forumului Reagan National Defense, necesitatea ca Pentagonul să trimită mai multe brigăzi americane pe continentul european, prin rotație, și să amplifice exercițiile militare în mai multe țări europene, pregătindu-se să contracareze o potențială interferență rusească în cazul izbucnirii unui război între cele două părți, Henry Kissinger consideră că, totuși, „dacă tratăm Rusia în mod serios ca o putere globală, atunci dintr-o fază timpurie trebuie să determinăm dacă preocupările lor pot fi reconciliate cu necesitățile noastre. Reputatul analist al relațiilor internaționale susține ideea unei discuții, în spatele ușilor închise și nu numai, privind posibilitatea unei grupări cu statut nonmilitar pe teritoriul dintre Federația Rusă și frontierele existente ale NATO.

Henry Kissinger

„Vestul ezită să își asume recuperarea economică a Greciei; cu siguranță, nu își va asuma Ucraina ca pe un proiect unilateral. Așadar, în acest context ar trebui să examinăm cel puțin posibilitatea unei cooperări între Vest și Ucraina într-o Ucraină nealiniată militar. Criza din Ucraina se transformă într-o tragedie, pentru că se confundă interesul pe termen lung al ordinii globale cu necesitatea imediată a restaurării identității ucrainene. Sunt pentru o Ucraină independentă în frontierele sale actuale. Am pledat pentru acest lucru încă de la începutul perioadei postsovietice. Dar când unități musulmane luptă în numele Ucrainei, atunci sensul proporțiilor s-a pierdut. (…) Înseamnă că obiectivul a devenit acela de a rupe Rusia; obiectivul pe termen lung ar trebui să fie acela de a o integra”, concluzionează Henry Kissinger.

Și, totuși…comandantul SACEUR, generalul Philip M. Breedlove consideră că o cooperare cu Federația Rusă în privința Siriei înseamnă că Occidentul a acceptat, ca un fapt împlinit, operațiunea de anexare a Peninsulei Crimeea de către Moscova, precum și suportul acordat de către Moscova pentru forțele separatiste din Donețk și Lugansk. În cursul lunii octombrie 2015, SUA a trimis la o bază NATO din Estonia câteva zeci de piese de echipament militar, inclusiv patru tancuri M1A2 Abrams, zece vehicule blindate Bradley și aparatură pentru suport operațional. Echipamentele au fost livrate pe cale ferată din Letonia și sunt destinate soldaților din Divizia 3 Infanterie a SUA.

În perioada Războiului Rece, liniile de bază ale strategiei NATO (concepția „stăvilirii” este identică cu concepția strategică și geopolitică a „anacondei”), dar și ale altor blocuri politico-economice îndreptate spre stăvilirea URSS, respectiv ASEAN, ANZUS, CENTO, au reprezentat dezvoltarea directă a tezelor principale ale amiralului Alfred Mahan. Victoria de la 9 mai 1945, de pe fronturile europene, urmată de capitularea Japoniei, la 2 septembrie 1945, au permis Statelor Unite să-și pună în aplicare ideile privind cucerirea și dominarea celui de-al treilea cerc geopolitic, prin intermediul „Planului Marshall” și al NATO. Zbigniew Brzezinski aprecia, în lucrarea Marea tablă de șah (1997) că scopul geopolitic central al SUA îl reprezintă consolidarea, printr-un parteneriat transatlantic veritabil, a capului de pod stabilit pe continentul eurasiatic, respectiv Europa unită, astfel încât această Europă, în curs de lărgire, să poată deveni o trambulină mai viabilă pentru proiectarea în Eurasia a noii ordini internaționale concepute în Biroul Oval de la Casa Albă. Extinderea NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și eforturile care se fac pentru securizarea „Rimland”-ului, respectiv regiunea de margine sau „bordura maritimă” a Eurasiei, relevă faptul că bătălia pentru cucerirea celui de-al patrulea cerc geopolitic al lumii se află în plină desfășurare. Liderii de la Moscova au depus și depun, la acest început de secol XXI, eforturi teribile pentru păstrarea, cu orice preț, a potențialului strategic al Federației Ruse, la nivel intercontinental, respectiv să rămână „o superputere”, chiar dacă într-o variantă redusă, micșorată, acceptând o serie de compromisuri politice, geopolitice, economice și teritoriale, și fiind convinși că orice concesie teritorială făcută astăzi va fi revizuită mâine în folosul rușilor.

În contextul evenimentelor petrecute în spațiul URSS în toamna anului 1991, respectiv pregătirile pentru referendumul din 1 decembrie 1991 privind aprobarea independenței Ucrainei, Mihail S. Gorbaciov avertiza:

„Dacă Ucraina părăsește Uniunea, Crimeea va insista asupra anulării alipirii sale la Ucraina, din 1954, și va cere întoarcerea la Rusia. Dar dacă Ucraina rămâne în noua Uniune a statelor suverane, atunci Crimeea nu va avea obiecții în privința apartenenței sale la Ucraina”.

În perioada campaniei electorale din 1996 din Federația Rusă, candidatul Mihail S. Gorbaciov va fi însoțit pe parcursul vizitei electorale din Sankt-Petersburg de către Vladimir V. Putin, președinte al Comitetului pentru Relații Externe și consilier al primarului din Sankt-Petersburg, care va dovedi „mult tact, o ospitalitate sinceră, o înțelegere subtilă a problemelor orașului și nu numai ale orașului…”.

Atentatul terorist de la Paris din 13 noiembrie 2015 a relevat fragilitatea unei mari puteri europene, precum și a comunității sale de intelligence, faptul că UE se clatină sub loviturile unui adversar extrem de crud și nemilos, în speță terorismul internațional de factură islamică, precum și a valului de imigranți, și a evidențiat necesitatea unei noi solidarități euro-atlantice…căreia Federația Rusă i-a „oferit” o mână de ajutor în Orientul Mijlociu. Un Orient Mijlociu în care planurile conservatorilor de la „Project for the New American Century” au eșuat. Concluzionând asupra evoluției relațiilor internaționale din acest început de secol XXI, precum și al vulnerabilităților anumitor construcții geopolitice, Henry Kissinger mărturisea:

„Istoria ne arată acest ciudat fenomen că o țară care a avut enorme probleme de-a lungul frontierelor sale a reprezentat totodată și salvarea ultimă a echilibrului – împotriva mongolilor, împotriva francezilor, împotriva germanilor. Așadar, putem să urmărim simultan obiectivul de a conserva o Ucraină liberă, dar și o Rusie suficient de puternică pentru conservarea echilibrului?.

„Necunoscuta rusă” și surprizele sale…pe care le poate oferi comunității internaționale rămân la fel de nepătruns pentru această comunitate extrem de divizată și, uneori, extrem de superficială în a înțelege semnificația unor atitudini și fapte, precum și de-a prevedea consecința anumitor decizii politico-militare și economice. În ciuda situației extrem de grele din toamna anului 1941, când armatele Reich-ului german asaltau Moscova, Stalin l-a chemat la ordin, în cursul zilei de 12 octombrie 1941, pe viitorul rezident al NKVD la Washington, Vasili Zarubin, alias Zubilin, înainte de plecarea acestuia în Statele Unite, pentru a-i cere să pună la punct un sistem eficient „nu numai pentru monitorizarea evenimentelor, ci și pentru a fi în stare să le influențeze prin intermediul prietenilor URSS”.

ISTORIA are constantele și…(ne) surprizele sale!

Publicat de autor dr. Constantin Corneanuromaniabreakingnews.ro
Asociația Europeană de Studuii Geopolitice și Strategice „Gh. I. Brătianu”

,

Valerii Gaiciuk (foto stanga)

Valerii Gaiciuk (foto stânga)

• El este cel mai tare spion strain capturat de procurorii ieseni

• Acum a fost pus in libertate dupa un scenariu desprins parca din filmele americane

• A fost prins in urma unei actiuni spectaculoase, in timp ce era aproape sa finalizeze un jaf de aproximativ un milion euro prin mijloace informatice frauduloase

• Banii proveniti de la banci din strainatate urmau sa fie ridicati de la CEC Bank Iasi

• Valerii Gaiciuk a fost unul dintre spionii KBG trimisi in Romania pentru a raporta evenimentele din decembrie 1989

În 2011, Valerii Gaiciuk, un agent al serviciilor secrete rusești, a fost prins la Iași în timp ce încerca să comită un jaf de un milion de dolari. Banii urmau să fie ridicați de la CEC Bank Iași, însă rețeaua condusă de acest Valerii Gaiciuk a fost capturată de procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Iași cu puțin timp înainte de ridicarea banilor.

Gaiciuk Valeriu în anturajul fostului președinte Victor Iuscenko sau a Patriarhului Rusiei

Valerii Gaiciuk_IuscenkoPotrivit surselor judiciare, „pontul” pentru procurorii ieșeni a venit din partea FBI, serviciul de securitate al SUA. Valerii Gaiciuk era urmărit pas cu pas pe oriunde mergea. Acțiunile sale au fost urmărite îndeaproape de serviciile secrete românești și străine. A fost capturat în decembrie 2011 și băgat în spatele gratiilor. La audieri, oamenii legii au constatat un lucru absolut bizar – Valerii Gaiciuk figura cu mai multe nume, printre care: Gaiciuk Valeriu sau Valeri Bologa. Mai mult, acesta este un fost general de armată ucrainean. În perioada în care a lucrat în armata ucraineană acesta s-a aflat în anturajul fostului președinte Victor Iuscenko sau a Patriarhului Rusiei. N-a ascuns niciodată aceste legături la nivel înalt și a postat pe facebook.com mai multe fotografii prin care să dovedească acest lucru.

În România, încă dinainte de 1989

Primele vizite ale spionului rus în România au fost făcute înainte de 1989. În timpul Revoluției acesta se afla la București, loc din care ar fi ținut la curent Moscova cu privire la tot ce se întâmpla. A fost unul dintre cei mai de încredere spioni trimiși în România în acea perioadă.

Angajații de la penitenciar au rămas blocați când au înțeles problema

După arestarea lui din 2011, de-a lungul anilor a formulat mai multe cereri de a fi lăsat în libertate, însă toate au fost respinse. În martie 2014 judecătorii de la Curtea de Apel Iași au decis să-l condamne pe Valerii Gaiciuk la executarea unei pedepse de șase ani de închisoare. A stat mai multă vreme în Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași după care a fost transferat la Penitenciarul Botoșani.

La începutul acestui an, spionul KGB a cerut Comisiei de Liberări Condiționate din cadrul Penitenciarului Botoșani să fie lăsat în libertate pe motiv că a împlinit fracția cerută de lege pentru persoanele care au împlinit vârsta de 60 ani. Angajații penitenciarului i-au respins cererea pe motiv că acesta nu avea 60 de ani. Practic, potrivit documentelor pe baza cărora a fost condamnat acesta figura cu vârsta de 58 ani în baza de date a penitenciarului. Putea beneficia de reducerea pedepsei la jumătate dacă ar fi avut 60 de ani. Cei de la Penitenciar s-au speriat când au văzut că, de fapt, Valerii Gaiciuk susține că are deja 60 ani.

El a spus că are „documente diplomatice și că de fapt vârsta reală este alta decât cea trecută în documentele pe care le deținea. A spus că urmează să-i vină documentele bune din Ucraina. Evident, noi nu am crezut așa ceva până am văzut ce s-a întâmplat la instanță de judecată”, a declarat un angajat din cadrul Penitenciarului Botoșani. Potrivit buletinului pe baza căruia a fost condamnat, spionul născut cu numele Valeriy Bologa s-a născut pe data de 12 decembrie 1957 la Bălți, în Republica Moldova. Și-a terminat studiile universitare la Institutul de Economie Mondială și Relații Internaționale din Moscova în perioada 1979/1984, o instituție considerată pepinieră pentru serviciile de spionaj. În anul 1998 și-a fi luat doctoratul la Universitatea din Miami.

În fața judecătorilor a adus acte prin care a arătat că are 60 ani cu documente de la Ambasada Ucrainei la București

Supărat că i-a fost respinsă cererea de liberare condiționată, Valerii Gaiciuk s-a plâns instanței de judecată. Pe data de 16 februarie 2015 a depus o cerere de liberare condiționată la Judecătoria Botoșani. Pe data de 13 martie a fost judecată această cerere. Până pe această dată a primit din Ucraina, cu ajutorul Ambasadei de la București, documentele care atestau faptul că are vârsta de 60 ani. Astfel, instanță de judecată nu a avut altă variantă decât să-i aprobe cererea.

„Admite cererea. Dispune liberarea condiționată a condamnatului Gaiciuk Valerii, de sub puterea mandatului nr. 143/2014 al Tribunalului Iași. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului”, – au precizat judecătorii.

Oficial, Penitenciarul Botoșani a refuzat să comenteze această situație de-a dreptul hilară.

„Persoana la care faceți referire nu se afla în prezent în custodia Penitenciarului Botoșani. Precizăm că datele cerute de dumneavoastră sunt conținute în dosarul individual al persoanei la care faceți referire, iar potrivit art. 60 din Legea nr. 254 din 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aceste informații pot fi accesate numai cu acordul persoanei. Totodată, precizăm că datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt confidențiale, potrivit legii (art. 60, alin. 8 Legea 254/2013) „, a declarat agentul Anna Maria Rotariu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Botoșani.

Valerii Gaiciuk,  patron de televiziune cu sediul în Panama

După ce a fost lăsat în libertate, Valerii Gaiciuk a plecat din țară. Și-a postat deja pe facebook imagini în care pozează într-un mare om de afaceri, patronul mai multor televiziuni și agenții de presă internaționale. Povestea cu televiziunile pe care le-a creat a fost spusă de Valerii Gaiciuk și în perioada procesului judecat de instanțele ieșene. În dosarul respectiv au mai fost condamnate două persoane, locotenenții spionului KGB: Konstantin Ossipov, de 46 ani, cetățean israelian, administratorul firmei ieșene SC Romuluc SRL, a fost condamnat la 4 ani de închisoare, iar Vitalie Matei, de 42 ani, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Tranzacțiile financiare se desfășurau prin intermediul firmei Romuluc SRL, deschisă în aprilie 2011, la Iași, pe numele lui Konstantin Ossipov, cetățean israelian, născut în Rusia. După înființarea acesteia, cei trei membri ai rețelei au deschis trei conturi, în lei, dolari și euro, la CEC Bank. De asemenea, au cerut și aprobare pentru a efectua transferuri bancare prin internet. Astfel, în prima fază, erau efectuate transferuri neautorizate din conturile firmelor victimă, după care, prin internet banking, mutau banii de la CEC Bank în alte conturi, din Letonia, Elveția și Cipru. Este vorba de două tranzacții frauduloase efectuate de cei doi: una din conturile firmei de asigurări Fondiaria SAI Spa Di Torino din Italia, iar altă din conturile firmei Society of Corp Compliance Ethics din SUA. De la prima societate a fost efectuat un transfer ilegal pe 29 noiembrie 2011, la mijloc fiind suma de 400.000 de euro.

Valerii Gaiciuk_2

Cum au fost prinși

Lucrătorii de la Banca Instituto Intensa Sanpaolo SPA au trimis o sesizare la CEC Bank Iași, prin care au cerut ca sumă să fie returnată, întrucât la mijloc e vorba de o greșeală. Pentru ca această tranzacție nu le-a mers până la capăt, au încercat să fure bani de la firma Society of Corp Compliance Ethics din SUA, care se ocupa cu organizarea de seminarii privind etica unor angajați ai unor firme americane. Pentru a scoate banii de la aceasta, a prezentat la bancă un contract de vânzare-cumpărare, prin care firmă din SUA și cea de la Iași, administrată de Ossipov, cumpărau 10 la sută din acțiunile lui Valerii Gaiciuk, care pretindea că le are la postul de televiziune SC ITR Europe TV Channel Corp. Au reușit să fure 933.000 dolari din conturile firmei americane, însă au fost prinși de procurorii ieșeni tocmai când efectuau tranzacțiile la Iași. În ceea ce-l privește pe Valerii Gaiciuk și pe Konstantin Ossipov, aceștia urmează să fie expulzați în țările lor de origine atunci când sentința va rămâne definitivă. Prejudiciul a fost recuperat, pentru ca procurorii de la DIICOT Iași au organizat flagrantul la scurt timp după intrarea banilor în cont. În fața judecătorilor, acuzații au susținut că nu sunt vinovați și că tot ce s-a întâmplat acolo sunt niște chestiuni de natură civilă.

„Eu, în calitate de director la postul de televiziune SC ITR Europe TV Channel Corp, am încheiat un contract de vânzare cu o firmă care știam că este în Italia, Fondiaria SAI Spa Di Torino, pentru vânzarea a 10 la sută din pachetul de acțiuni al televiziunii. Tranzacția era intermediată de SC Rumuloc SRL. Cei de la bancă mi-au cerut să aduc specificații clare cu privire la banii care trebuiau să ajungă la Rumuloc din această intermediere. În acest context, a fost făcută o anexă la contractul inițial în care era trecut și Rumuloc drept cumpărător al acțiunilor. Dacă nu-mi cereau cei de la bancă, nu se făcea acea anexă”, a explicat Valerii Gaiciuk în fața judecătorilor.

Valerii Gaiciuk – promotor al intereselor lui Putin

Din anul 2007, Valerii Gaiciuk a devenit un personaj interesant în domeniul mass-media. A înființat mai multe publicații și televiziuni în limba rusă, în diferite zone ale planetei. Televiziunea Inter Rusin, cu sediul în Panama, a început să emită în limba rusă pentru țările din America Latină și pentru America de Sud. În martie 2009, toată presa internațională a relatat acest eveniment total neașteptat. În emisiunile postului menționat era elogociat mai tot timpul Vladimir Putin.

„Postul de televiziune rus – Inter Rusia, cu sediul în Panama, a început să emită non-stop în țări din America de Sud, de la Mexic și până în Argentina sau Chile. Programul va consta în știri din Rusia și internaționale, dar și din țările din America de Sud. Vor fi transmise și programe de cultură, sport și educație, potrivit liderului proiectului, Valery Gaichuk-Bologa, potrivit Itar-Tass”, relata presa internațională atunci.

Pe data de 20 octombrie 2011 a apărut o altă informație trăsnet în presa internațională: postul ITR Europe TV Channel cu sediul la Bruxelles va transmite non-stop emisiuni în limba rusă. Transmisiunea viza în special rețelele de cablu din țările din fostul bloc sovietic. Patronul acestui nou post de televiziune rusesc cu sediul la Bruxelles era tot Valerii Gaiciuk. Aceste știri au făcut vâlvă în toată presa internațională, jurnaliștii considerând că este o formă nouă de propagandă a politicii promovate de Vladimir Putin. La câteva săptămâni după deschiderea postului de televiziune de la Bruxelles, Gaiciuk a fost arestat la Ia Iași.

Azi, 3 octombrie 2015 – Valerii Gaiciuk este liber…

Publicat de Andrei Rădescu –  romaniabreakingnews.ro / Surse: botosaninews.robzi.ro 

,

Falși diplomați, pseudo-ziariști, aventurieri. Nouvel Observateur dezvăluie că spionii ruși au lansat o ofensivă în Europa, în special în Franța, și sunt de două ori mai activi decât cei din epoca Războiului Rece. Șeful lor, fostul colonel KGB devenit președintele Rusiei, a devenit „inamicul numărul 1“ pentru presa occidentală. Și The Independent oferă „o zi din viața lui Vladimir Putin – dictatorul în labirintul său“.

Serviciile secrete franceze semnalează interesul crescând al spionilor lui Putin de a se implanta în Franța și Nouvel Observateur relatează povestea unui tânăr spion rus. Omul se prezenta drept diplomat la ambasada Rusiei în Franța, mai precis „adjunct al atașatului aerului”.

Desigur o acoperire, misiunea sa fiind de a se apropia de înalți ofițeri, de cercetători, de ziariști, dar mai ales de a implanta o cârtiță în inima puterii franceze. În realitate colonelul Iliușin lucra pentru GRU, serviciul de spionaj militar rus, și a sfârșit prin a reveni la Moscova după ce a fost depistat de contraspionajul francez. Era prea indiscret. Căuta informații intime despre un apropiat al lui François Hollande, întreba despre viața sa privată, despre amici, despre rețelele sale. Povestea lui nu este decât vârful icebergului, agenții ruși încercând să recruteze persoane atât în întreprinderi, dar mai ales în Adunarea Națională și Elysée. Iliușin era supravegheat. Agenții contraspionajului francez, DCRI, i-au urmărit acțiunile, gesturile luni de zile și s-au îngrijorat.

În vârstă de 30 de ani, colonelul nu era unul din acești spioni post-sovietici obosiți și alcoolici, pe care îi depistau în anii 1990, ci un ofițer de informații din tânăra generație, cea a Rusiei lui Putin, rece și eficace, asemenea stăpânului de la Kremlin. La Paris, Iliușin încerca „tamponarea” înalților ofițeri, cercetători sau ziariști de vârf, se interesa de unii reporteri specializați în afaceri militare și totul mergea periculos de bine.Înainte de a-i aborda, afla totul despre ei. Familiile, gusturile, slăbiciunile, relata un bărbat din domeniul artei. Pentru a-i învălui, îi invita la masă la fiecare 15 zile, o regulă în serviciile secrete ruse. Și în jurul unei mese copioase le oferea informații inedite despre armata rusă sau relațiile militare dintre Paris și Moscova.

Cu unul dintre acești ziariști, care îi putea furniza informații intime despre unul din apropiații colaboratori ai președintelui francez, apropierea a mers până la faza 2 – recrutarea. Numai că atunci când ­reporterul a înțeles că urma să devină agent rus plătit, activitate pasibilă de mulți ani de închisoare, el a mers la sediul DCRI. A povestit totul echipei H4 – numele de cod al serviciului însărcinat cu Rusia – care deja știa esențialul. Și pretinsul „atașat al aerului adjunct” a fost convocat de contraspionaj. După mai multe avertismente și somat să se oprească, Iliușin și-a făcut bagajele și a luat direcția Moscovei. Unde a fost promovat general.

Cine este adevăratul Putin?

Stăpân absolut al Rusiei de 25 de ani, fostul colonel KGB Vladimir Putin este încă o enigmă pentru occidentali. După anexarea Crimeii, care a urmat după incontestabila reușită a Jocurilor Olimpice de la Soci, lumea a început să se întrebe cine este adevăratul Vladimir Putin – un lider clarvăzător, un țar autoritar, un lider naționalist sau un James Bond ajuns la vârful puterii? În ultima sa carte „Putin, itinerarul secret”, Vladimir Fedorovski, jumătate rus, jumătate ucrainean prin părinți, a alcătuit un portret fără concesii al dictatorului de la Kremlin.

Agent KGB fără calități deosebite, el a ieșit cu greu în evidență. Superiorii săi îl descriau deja ca asocial și nu i-au oferit decât misiuni minore la Leningrad și apoi la Dresda. În momentul dezintegrării URSS, spionii nu l-au mai vrut și l-au cantonat în rolul de adjunct al directorului Universității din „Veneția Nordului”, Leningradului care a redevenit Sankt Petersburg. Anatoli Sobciak, primarul orașului l-a remarcat și l-a făcut șeful lui de cabinet. Edilul și colaboratorul său au știut să se mențină la distanță egală între reformatori și conservatori într-o perioadă în care fiecare tabără marca puncte, înainte ca, după câteva luni, să piardă terenul cucerit. Un război pentru câștigarea de poziții a durat un deceniu, sute de oameni s-au discreditat și în urma lor a apărut o nouă generație, desigur nu cea mai competentă, dar ruptă de intrigile de curte și aptă să țină piept mediilor ostile.

Putin aparține acestei generații. A intrat în cârdășie cu o familie ­mafiotă, dar nu prea mult, a profitat de tropismul german pentru a favoriza instalarea băncilor germane la Sankt Petersburg. Anatoli Sobciak ­visa la un destin național și călătorea mult. În aceste absențe lăsa totul pe mâna colaboratorului său. Putin a profitat, și-a făcut rapid un nume, a integrat curând cabinetul și s-a apropiat de administrația lui Boris Elțin. Alcoolic, bolnav, obosit, primul președinte al statului post-sovietic era folosit de favoriți așa cum unele femei se folosesc de amanți. În 1999, roata s-a oprit asupra lui Vladimir Putin, omul aproape ideal care a știut să se împace la momentul oportun cu diferitele clanuri care se înfruntau în spatele lui Elțin.

Bani pentru oligarhi, puterea pentru Putin

A fost ultimul premier al țarului Boris și drumul era drept. Nu a trebuit decât să aștepte ca acesta să se retragă. Rămânea să acorde o retragere decentă pentru apropiații lui Elțin și în special fiicei acestuia, Tatiana. S-a rezolvat în câteva săptămâni. Oligarhii care deja adunaseră averi solide puteau ­să-și multiplice tezaurele. Cu o singură condiție – să nu facă umbră noului șef de la Kremlin și să-i lase integralitatea puterii. Boris Berezovski (mort la Londra, în exil, în martie 2013) și Mihail Hodorkovski (închis zece ani în Siberia) au încălcat regula și au plătit, dar majoritatea miliardarilor s-au supus. Putin a devenit stăpânul țării, a fost ales de două ori președinte, în 2000 și 2004, l-a numit în locul său pe docilul Dmitri Medvedev în 2008, înainte de a-și recupera fotoliul în 2012. Putin nu dă înapoi în fața dificultăților nici în fața adversităților, nu detestă brutalitatea și a știut întotdeauna să inflameze sufletul rus, aflat multă vreme sub comunism și deriva sistemului sovietic. Putin a făcut din naționalism o armă politică și economică, dar mai ales un ferment al uniunii naționale.

În paralel și în secret a construit un imperiu economic și o rețea de conturi offshore în folosul propriu. Oamenii săi de încredere, bănci și întreprinderi sunt ținta sancțiunilor occidentale. Americanii suspectează că a ascuns în Elveția peste 40 miliarde dolari și amenință că îi vor bloca. Iar Marea Britanie a anunțat deschiderea unei anchete publice privind moartea, în 2006, a lui Alexandre Litvinenko, fost agent rus al KGB ucis prin otrăvire cu poloniu. El l-a acuzat pe Putin că a ordonat otrăvirea sa, fiind un cunoscut opozant al liderului rus. În urmă cu un an, guvernul de la Londra a refuzat ancheta pentru a nu afecta relațiile cu Kremlinul.

Fobii și rutină

Președintele rus, fost colonel KGB, își regizează perfect aparițiile sale publice, oferind imaginea unui „mascul alfa”, a unui stăpân necontestat al Rusiei. Prezentând o zi din viața lui Putin, cotidianul britanic Independent descrie mediul perfect controlat al liderului de la Kremlin, rutina, absența spontaneității, transformarea în ceremonie a oricărui contact. Un fel de închisoare în care s-a izolat. Putin se trezește târziu și ia micul dejun puțin după amiază, dejun din care nu lipsește niciodată brânza de țară. La fel de importantă este și omleta. Îi plac ouăle fierte tari, bea suc de fructe, hrana este întotdeauna proaspătă – coșuri cu produsele lui favorite sunt expediate regulat de șeful religios al Rusiei. După aceea își bea cafeaua. Primele două ore le petrece la piscină unde politicienii susțin că se gândește la Rusia. Președintelui îi place să petreacă timpul în sala de gimnastică, iubește hocheiul pe gheață și joacă de câte ori poate. Își convoacă oamenii la ore neobișnuite. Cărțile favorite sunt cele de istorie – Ivan cel Groaznic, Ecaterina cea Mare, Petru cel Mare. Câteodată sunt zvonuri că citește un roman. Se îmbracă sobru, costume austere în culori conservatoare. Și începe ziua de lucru.

După-amiaza citește notele informative trimise de serviciile secrete, activitate care se derulează la biroul său din lemn masiv.

Un birou fără televizor sau monitoare. Președintele folosește doar tehnologiile cele mai sigure – dosare roșii cu documente pe hârtie și telefoane fixe. Ziua sa de lucru începe cu citirea a trei dosare legate în piele. Primul – raportul privind situația internă, alcătuit de FSB, serviciul de informații interne. Al doilea – raportul privind afacerile internaționale, alcătuit de serviciul de informații externe, SVR. Al treilea – raportul armatei sale de protecție. Putin este obsedat de informație, dosarele cele mai voluminoase fiind cele cu tăieturi din presă și cele mai importante sunt din tabloidele naționale. Cele care contează cel mai mult având milioane de cititori. După aceea trece la presa de calitate din Rusia – ziarele format mare, cenzurate. La curtea Kremlinului se dă atenție cronicarilor lor, analizelor, zvonurilor. Urmează dosarele mai puțin importante – presa străină. Tăieturi adunate de Administrația prezidențială și de ministerul de Externe. Ministerele nu ascund de el veștile proaste – președintele trebuie să știe în ce măsură aceste ziare străine îl diabolizează.

Putin utilizează rar Internetul dar din timp în timp consilierii îi prezintă videouri online satirice – trebuie să știe cum îl ridiculizează.Viața președintelui a devenit o procesiune fără sfârșit de rutine și urmează orarul cotidian care îi este remis.

Președintele nu trăiește la Moscova, nu îi place orașul, traficul, poluarea și aglomerația oamenilor. El a ales ca reședință palatul de la Novo Ogariovo, cu parcul aferent, situat la vest de capitală și de unde face 25 de minute până la Kremlin. Șoseaua este închisă și debarasată de trafic când președintele alege să facă naveta. Nu îi place să vină la Kremlin și din 2012 a redus reuniunile la Moscova la un minim strict. El este ocupat chiar și în week-end, când își folosește timpul aleator iar după-amiezele le petrece studiind, în special limba engleză, profesorul său insistând pe cuvintele dificile. Uneori, duminica se spune că se roagă sau se spovedește. Dar cei familiarizați cu biroul patriarhului declară că deși nu este un ateu, președintele nu duce viața unui creștin.

La interval de câteva săptămâni, Putin organizează partide de hockei și trimite invitații prețioase pentru societatea oligarhică de a participa la unul din aceste meciuri. Invitații trimise celor intimi, majoritatea, asemenea lui, din Sankt-Petersburg, foști asociați, celor în care are încredere. Oameni de afaceri aflați pe lista sancțiunilor SUA, ca frații Arkadi și Boris Rotenberg sau Ghenadi Timcenko. Joacă și pierd. Echipele sunt pline cu gărzi de corp. Cele prezidențiale poartă uniforma lui. Cele ale premierului Dmitri Medvedev sunt în echipa adversă, dar premierul este prezent foarte rar.

Putin iubește animalele și zâmbește la vederea creaturilor care refuză să îl asculte. Îi place compania unui labrador negru care nu se teme de el. Reprezentantul „curții” afirmă că viața președintelui este monotonă. Cortegiul său merge în două direcții – fie la Kremlin, fie la aeroport. Avioanele sale pleacă de la borna prezidențială: Vnukovo 2 și flotila părăsește Vnukovo 2 de cel puțin de cinci ori pe lună, Putin dorind să fie peste tot.

Spaima de a fi otrăvit…

Vizitele în străinătate se derulează diferit – serviciile secrete fac planurile, grupurile de piloți sunt alese cu o lună înaintea plecării președintelui din capitală iar hotelul de lux pe care îl va ocupa administrația sa este inspectat, o afacere delicată în care cooperează FSB și SVR. Membrii echipei speciale de securitate se stabilesc pe solul străin cu o săptămână înaintea sosirii președintelui, rezervă și închid 200 de camere, un ascensor este pregătit special doar pentru folosirea prezidențială. Camera sa este sigilată, accesul nefiind permis nimănui. Draperiile și articolele de toaletă ale hotelului sunt înlocuite. Sunt puse sigilii speciale anticontaminare și ­între timp avioanele aduc bucătari ruși, servitori ruși, oameni de curățenie ruși și încep negocieri alimentare cu gazda. Președintele nu poate fi servit cu produse lactate dacă decid serviciile de securitate ruse. Președintelui nu i se poate servi hrană de către gazdă – chiar dacă este vorba de un șef de stat sau de guvern. Și nu poate consuma produse alimentare străine dacă nu au fost avizate de Kremlin. Președintele are în secret o intoleranță la lactate? Mai probabil este o paranoia privind otrăvirea. Produse rusești sunt expediate înainte pentru platoul prezidențial sau bucătăriile locale sunt supervizate de FSB, SVR, FOS și echipele lor de degustători. La banchetele străine, Putin a refuzat chiar și atingerea alimentelor.

Președintele se comportă ca și cum ar fi din bronz. „Nu vorbește”, spune interpretul. „Nu simte nevoia să zâmbească… în orice moment, în jurul lui sunt zece persoane… Nu puteți să vă apropiați la mai puțin de trei metri de el pentru că spațiul este păzit cu strășnicie. Este înconjurat fără încetare de ajutoare, cameramani, gărzi de corp”.

Jocuri. Inamicul public nr. 1

O dată cu criza din Ucraina și doborârea zborului MH17 al Malayesian Airlines cu 298 persoane la bord, presa îi pune pe Putin și politica Kremlinului în centrul preocupărilor, dar analizele sunt divergente. „Erorile lui Putin în Ucraina au făcut din el un paria”, titrează Newsweek, precizând că, refuzând să coopereze cu Occidentul în ancheta doborârii zborului MH17, președintele rus și-a antagonizat opinia publică din lume și pe șefii statelor occidentale, asemenea ex-președintelui Libiei, Muammar Gadhafi, și ­ex-președintelui Irakului, Saddam Hussein. Time subliniază mai curând o victorie a președintelui rus în fața europenilor.

„Occidentul este pe cale să piardă în periculosul joc al lui Putin”. Publicația consideră că practic „liderii lumii încearcă să evite crizele, în timp ce Putin se hrănește cu ele”, având în vedere că „țarul secolului XXI are arta de a ­degenera situații pe care doar el le poate regla”.

Pentru The Economist dublul discurs al lui Putin amintește de ­Uniunea Sovietică și îl acuză direct pe omul forte al Kremlinului. „Putin este autorul distrugerii zborului MH17” și „trebuie ca occidentalii să accepte acest adevăr inconfortabil – Rusia lui Putin are interese fundamental antagoniste cu Occidentul”.

Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro  sursa: RomaniaLibera

,

Chirtoacă – mesaj pentru Moscova și FSB via Usatîi, cu referire la sabia lui Ștefan cel Mare și capetele lor…

„La Moscova transmiteți că Moldova nu este a voastră și nici a lor, ci a copiilor și copiilor copiilor noștri, așa cum spunea Ștefan. Dacă ar fi după Legea lui, ți-ar sta capul acolo unde îți stau picioarele. Drept cu sabia pe care o vezi, te-ar aranja…  În Unire e puterea… Vezi video:

Mesajul lui Dorin Chirtoacă, candidat la Primăria Chișinău,  a survenit ca răspuns la promisiunea recent alesului primar al orașului Bălți – Renato Usatîi (omul Moscovei și al serviciilor secrete rusești), care a promis că după ce Chirtoacă va pierde alegerile, îi va face acestuia din urma un Musoleu ca al lui Lenin. De altfel, mesajul video al lui Usatîi a fost realizat chiar la Moscova în fața Mausoleului de tristă amintire, transmițând un puternic mesaj al simbolurilor de mult apuse ale puterii Moscovei, de dominare a unei mari părți din lumea cotropită de ei, dar care încă se mai folosește de ele.

Replica lui Dorin Chirtoacă nu a întârziat și nu s-a lăsat mai prejos în acest război al simbolurilor care la Chișinău îmbracă  deja  conotațiile unei confruntări geopolitice care depășete cu mult granițele R. Moldova. Aflat special în Piața Marii Adunări Naționale, lângă statuia lui Ștefan cel Mare mesajul replică pentru Usatîi cu referire la Putin, FSB și Greceanîi (contracandidatul Moscovei la fotoliul de primar al Chișinăului) a fost pe măsură:

…Vrabia mălai visează! Pentru Mausoleu nulțumesc, dar eu cumva la cimitir, dar așa peste cincizeci de ani, după ce om curății Moldova de toate leprele. Mausoleu poate ți-or construi dumitale Bălțenii și o să fiți doi comuniști cu Mausolee. Lenin primul și Usatîi ultimul.

La Moscova transmiteți că Moldova nu este a voastră și nu-i a lor. dar este a copiilor și copiilor copiilor noștri, așa cum spunea Ștefan cel Mare. Cu privire la Ștefan, dacă ar fi după legea lui, ți-ar sta capul acolo unde îți stau picioarele. Drep cu sabia pe care o vezi, te-ar aranja. 

Chișinăul voi nu îl vedeți așa cum nu vă vedeți ceafa fără oglindă.   …(urmează cîteva cuvinte în limba rusă despre Putin și FSB) …și o să caute dumitale și lui Zina (Zinaida Greaceanîi) loc în Piața Roșie, să vedeți niște răsărită. Iaca aista-i  adevărul ! Dar puterea? În Unire e Puterea! …pe 28 toți la vot! – Dorin Chirtoacă

Video: Tinerii Votează Dorin Chirtoacă

 

Autor: Dorian Theodor / romaniabreakingnews.ro

,

Fostul șef al contraspionajului din cadrul SIS Ion Mahu și fostul ministru al Securității Naționale Anatol Plugaru, alături de mai mulți veterani ai Ministerului Afacerilor Interne, au convenit ieri asupra creării unei noi mișcări politice care își propune drept scop să lupte cu „încercările fără precedent de românizare a R. Moldova și cu riscul înalt de pierdere a identității naționale, limbii și istoriei”.

Mișcarea se va numi Comitetul național de salvare „Pentru Moldova!”.

În calitate de președinte al mișcării a fost ales fostul director al Direcției contraspionaj a Serviciului de Informații și Securitate Ion Mahu, iar vicepreședinte al Comitetului a fost ales Veaceslav Perju, președintele clubului de experți „Strategia Moldovei”.

Printre membrii Comitetului se mai regăsesc fostul ministru al Securității Anatol Plugaru, fostul viceministru de Interne, generalul Boris Muravschi, președintele Asociației veteranilor grănicerilor din R. Moldova, Efim Donos, fostul adjunct al direcției de contraspionaj al SIS, Valeri Crușilinski, președintele Uniunii studenților și tineretului din R. Moldova, Eugen Balan.

Din Comitet mai face parte fratele fostului deputat comunist Iurie Muntean, Ivan.

Cine este șeful noii mișcări politice apărute în R. Moldova? Unchiul său este general FSB

Ion Mahu, fostul șef al Direcției contraspionaj din cadrul Serviciului de Informații și Securitate, a avut o reputație dubioasă în cadrul serviciului de securitate.

Românofob înverșunat, el este nepotul unui general al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). După ce a ieșit la pensie, unchiul său oferă consultații FSB-ului pe „direcția moldovenească”, se menționează într-un articol publicat de agenția Interlic.

Potrivit mai multor surse, Mahu s-a ocupat, în cadrul SIS, în special de fabricarea diferitor dosare, acuzând oamenii că ar fi agenți ai serviciilor speciale din România.

Mahu a fost implicat activ și în evenimentele din 7 aprilie 2009. Într-o scrisoare publică pe care a difuzat-o cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Serviciului de Informații și Securitate, acesta recunoaște că a realizat un raport de peste o sută de pagini după evenimentele din 7 aprilie 2009.

În cadrul aceleiași scrisori, Mahu dezvăluie numele mai multor ofițeri SIS, atât dintre cei care fac parte din tabăra românofobilor, cât și a proromânilor.

Surse de încredere din cadrul SIS ne-au comunicat că Ion Mahu ar fi fost implicat și în pregătirea acțiunilor de destabilizare a situației din republică după alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Sursa:  ziarulnational.md prin R.B.N. Press

,

Moldova a fost cutremurată astăzi de interceptarea scandaloasă în care Renato Usatîi recunoaște că „este astăzi prizonier la Moscova” și dacă pierde „businessul din Rusia, rămâne ca un prost”.

Cine încă nu a văzut interceptarea, o poate vedea –

Tot astăzi, s-au desfășurat percheziții în peste 15 locații în care s-a descoperit: TROTIL, ARUNCĂTOARE DE GRENADĂ, MUNIȚII, BANI ȘI PLANURILE MAI MULTOR CLĂDIRI DE STAT.

Sper că cei care nu credeau că Moldova este teritoriul pregătit pentru RĂZBOI să fie înțelepți măcar în al 13-e ceas!

Între timp, Grișa Petrenko a fugit de pe 22 noiembrie la Moscova, de unde nu a mai revenit.

Iată că a început sfârșitul carierei politice a lui Renato, iar pe lângă el și a lui: Petrenko, Petkov, Dodon și nu în ultimul rând – a lui Mark Tkaciuc!

Mă bucur că în sfârșit SIS-ul, Procuratura și MAI au avut co…ie  să spună lucrurilor pe nume, dar mai ales să ACȚIONEZE!

Puterea e în adevăr! Și dacă astăzi lumea a aflat că Renato este „prizonier la Moscova”, sperăm că după 30 noiembrie Moldova nu va deveni „prizonier al Moscovei”!

Moldova, înainte în Europa!

Sursa: vox.publika.md

,

Serviciul secret rus, din interiorul caruia provine actualul presedinte al Rusiei Vladimir Putin, pregătește un plan de înlocuire a întregii conduceri a Rusiei cu “figuri politice noi“, scrie jurnalistul rus de opoziție Alexandr Sotnik, care citeaza surse proprii din cadrul FSB.

După eșecurile politicii sale externe și interne, în ciuda dezmațului propagandei în mass-media rusă, capii de la Lubianka (sediul FSB – n.r.) stiu clar: este timpul pentru o urgenta “schimbare de portret“,” – scrie Sotnik pe pagina sa de pe Facebook.

Potrivit lui, ultimul esec al lui Putin (vizita la summitul G20 – n.r.) a convins în cele din urmă “biroul” ca este nevoie de o “restartare grabnica a sistemului”.

“Din păcate, nu am detalii cu privire la planul propriu-zis. Dar sunt convins că, în viitorul apropiat, vom asista la o “schimbare a pachetului cu carti de joc” de la Kremlin” – spune jurnalistul, subliniind că deja sunt pregătiți viitorii “jucători de poker promitatori“, care sa preia conducerea.

Țării și lumii îi va fi dezvăluit noul “politician luminos și promițător, capabil să sugrume hidra corupției“, va fi un FSB-ist “cu față umană“,” – spune jurnalistul.

“Pentru sistemul auto-reproductiv al FSB nu exista oameni intangibili, iar Putin nu este un “geniu indispensabil“. Mai ales ca el s-a dovedit deja a fi un om de nimic la fel de slab si predispus la vicii” – afirmă Sotnik, facand aluzie la alte “resetari de sistem” din istoria recenta a Rusiei – Andropov, Gorbaciov-Eltin.

Putin-itoghi

Afis în Rusia: “Putin, pleacă”

Prima încercare “a serviciilor” de a pune mana pe puterea absoluta a fost dejucata odata cu arestarea lui Beria. Arestarea a fost condusa de mareșalul Jukov, iar generalul de razboi Batitsky a fost cel care a facut “tragerea de control“. Insa, atunci, in tara existau generali care au mirosit la propriu praf de pusca. Astazi, Kremlinul duce lipsa de astfel de generali, iar caracatita de la Lubianka a cuprins în rețeaua sa nociva întreaga țară, stranguland-o în brațele sale puternice. Din păcate, în această situație, proiectul “noului Spets-Prezident” devine foarte realist“, -scrie jurnalistul.

Sotnik spune ca nu cunoaste numele noului pretendent la președinția Rusiei.

Numele omului nu mi-a fost comunicat. Mi-au spus doar că nu este batran, este un colonel care ar trebui sa se retraga și care în iarna anului 2014 a fost la Soci, unde a fost responsabil pentru securitatea Jocurilor Olimpice. Acesta, împreună cu alti candidați “cu seriozitate se pregăteste pentru preluarea președinției“, “- dezvaluie în secret Alexandr Sotnik.

Sursa: paginaderusia.ro prin R.B.N. Press

Documentar (limba rusă)  Криминальная Россия. Путин. (Rusia Criminală – Putin)

Alegeri R. Moldova

728x90albastru

,

Președintele rus Vladimir Putin a grațiat un fost ofițer al Serviciului Federal de Securitate (FSB) care a fost condamnat în 2012 la 11 ani de închisoare sub acuzația de crimă relatează Independent.md

Copia decretului, publicată pe site-ul guvernului pentru informații oficiale, arată că șeful statului rus îl grațiază pe Dmitri Maximov și îi curăță dosarul penal.

Potrivit Lenta.ru, Maximov a fost condamnat pentru uciderea unui bărbat într-o bătaie în stradă. În 2012, o instanță din Moscova l-a achitat pe Maximov prin decizia unui juriu, dar o curte militară din regiunea Vladimir a întors ulterior această decizie.

Acesta a pledat nevinovat, declarând în fața judecătorilor că a fost jefuit și bătut, și că și-a recăpătat conștiința abia când a ajuns în custodia poliției. Atât el cât și victima sa erau beți la momentul incidentului.

Peste 500 de rezidenți din regiunea Vladimir au semnat o petiție susținându-l pe Maximov. Camera Publică locală i-a trimis o scrisoare lui Putin, care a condus FSB (fostul KGB) din 1998 până în 1999, cerându-i să-l grațieze pe Maximov.

Decizia va intra în vigoare la zece zile după publicarea sa oficială.

Citește și…

 

 

,

Finalizarea proiectului de autonomie, anuntata saptamana trecuta de liderii UDMR, coincide cu publicarea unor analize despre cum Ungaria tinteste sa destabilizeze situatia din Romania servind interesele Rusiei. Pe de alta parte, scena politica romaneasca a consemnat aparitia unor miscari nationaliste autohtone de tip Jobbik. Pe langa aceste evolutii, atmosfera se inflameaza cu gesturi si declaratii politice menite sa tensioneaze relatia romano-maghiara.

UDMR anunta ca proiectul autonomiei ar putea fi prezentat in cursul acestei saptamani in timp ce liderii PSD le arata usa si spun ca pot guverna si fara ei daca insista cu acest proiect. Dupa acest schimb de replici, liderul senatorilor UDMR, Marko Bela, s-a declarat impotriva ordonantei care suspenda legea anti-migratie.

Intr-un articol publicat la data de 20 august de Center for Eurasian Strategic Intelligence, un think thank cu sediul la Londra infiintat in 2014 care urmareste politica expansionista a Rusiei in Europa de Est si Asia Centrala, sunt amintite declaratiile oficialilor de la Budapeste care, de la premierul Semjen Zsolt la presedintele Parlamentului, Laslo Kover, au declarat ca Ungaria sprijina orice forma de autonomie a maghiarilor din Transilvania. Analiza celor de la CESI contine si o informatie spectaculoasa dar dificil de verificat: Serviciile speciale rusesti colaboreaza in prezent cu lideri maghiari in Romania si profitand de particularitatea relatiilor etnice in regiune, incearca sa creeze probleme Bucurestiului din interior”.

Nu este clar insa daca informatia se refera la lideri maghiari din Ungaria sau din Romania. Analiza CESI mentioneaza ca serviciile speciale rusesti au interferat de-a lungul timpului cu politicieni maghiari. „Anul acesta, in mai, procurorul general al Ungariei a transmis o cerere Parlamentului European pentru a ridica imunitateea lui Bela Kovacs, unul din liderii partidului de extrema dreapta, Jobbik, suspectat a fi spion rus„, scriu analistii CESI. Potrivit acestora, cei mai influenti politicieni maghiari cad de acord pe temele cheie, pozitia lor unanima fiind pro-rusa. „Astazi Ungaria este unul din prietenii Kremlinului in Europa si dezvolta cooperarea cu Federatia Rusa in domeniul energiei nucleare si al proiectului South Stream, toate in ciuda situatiei din Ucraina”, mai noteaza analiza think-thank-ului cu sediul la Londra.

In opinia specialistilor CESI, Rusia incearca sa legitimeze liderii „Tinutului Secuiesc” creand iluzia unor relatii politice si economice cu alte teritorii pro-rusesti din interiorul sferei de interes romanesti. Potrivit sursei citate, ar exista contacte intre Rusia, Consiliul National al Secuilor si liderul gagauz, Mikhail Formuzal, incepute din 2012 si continuate in 2014. Toate acestea ar avea ca scop intarirea pozitiei Kremlinului in regiune si slabirea rivalului regional, Romania.

In ultima saptamana au existat o serie de evenimente simbolice menite sa tensioneze relatiile romano maghiare. Pe tot parcursul saptamanii trecute, liderii UDMR au anuntat ca proiectul autonomiei este finalizat dar si ca proiectul ar putea fi pus in dezbatere publica in cursul acestei saptamani. „Acest proiect seamănă foarte mult cu proiectul din Tirolul de sud care funcționează bine mersi din 1992 și nu se sperie italienii că în Tirolul de sud există o autonomie. Mergem pe modelul Tirolului de sud care este un model care e verificat în Europa. Vor fi multe asemănări’, a declarat Laszlo Borbely miercuri, 27 august, prezent la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, citat de Agerpres. A doua zi a venit si replica vicepremierului Liviu Dragnea. Acesta a declarat ca Guvernul nu va sustine niciodata proiectul autonomiei. „Nu țin neapărat să ameninț. Acțiunea este foarte fermă iar subiectul este nenegociabil. Putem avea majoritate în Parlament și fără UDMR. Deci, nu avem această presiune sau, Doamne ferește, vreo posibilitate de șantaj politic”, a mai spus Dragnea. La sfarsitul saptamanii trecute presa a mai consemnat un mic incident. O grupare maghiara extremista (Miscarea Tineretului din cele 64 de Comitate) a vopsit borne din Tinutul Secuiesc in culorile steagului Ungariei.Mai multe fotografii au fost postate pe Facebook, cu precizarea ca membrii acesteia, aflati in vacanta in Tinutul Secuiesc, “au manifestat un patriotism remarcabil”, revopsind bornele.

In fine, tot recent s-a lansat un nou partid nationalist si anti-maghiar pe fata. Deputatul Bogdan Diaconu si-a anuntat, joi, 21 august, demisia din PSD, subliniind totodata ca urmeaza a fi intocmite procedurile legale pentru inregistrarea, la Tribunal, a unui nou partid politic, Partidul Romania Unita. Diaconu a avut de-a lungul timpului o pozitie apropiata de cea a elitelor politice ruse, fiind de altfel intr-o perioada semnatrul unor articole publicate pe versiunea in limba romana a radioului Vocea Rusiei. Deputatul a subliniat faptul ca „pe toate caile” s-a opus cooptarii UDMR la guvernare si ca a adus la cunostinta conducerii PSD nemultumirile sale, insa, „voturile UDMR au fost mai importante decat integritatea teritoriala a Romaniei”. UDMR a cerut in repetate randuri conducerii PSD sa de delimiteze de atacurile lui Bogdan Diaconu, amenintand chiar cu iesirea de la guvernare. Deputatul PSD Bogdan Diaconu a depus la Parlament o propunere legislativa prin care este interzisa autonomia teritoriala sau orice forma de secesionism. Sursa: hotnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press