ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "folclor romanesc"

folclor romanesc

,

Vineri, 29, și sâmbătă 30 mai 2015, în preajma sărbătorii de Rusalii, Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti“ din București a găzduit o serie de evenimente sub genericul COSTUMUL POPULAR BASARABEAN. Proiectul a fost derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti“. Au avut loc conferințe, expoziții, demonstrații susținute de meșteri populari și un spectacol de muzică și dans tradițional susținut de Ansamblul Folcloric „DOR BASARABEAN” din satul Erdek-Burnu/Utkonosovka, raionul Ismail – Sudul Basarabiei (Ucraina). Ansamblul a fost înființat în anul 1994 și este coordonat de Viorel Popescu, profesor de muzică la școala din localitate și maestru al acordeonului. Coregraful ansamblului, care numără aproape 40 de membri, este Sergiu Andrieș.

Spre finalul concertului a ținut o cuvântare și dl.Anatol Popescu, președinte al Asociației  „BASARABIA” a  Românilor  din  regiunea  Odesa:

„Copiii sunt dintr-o zonă românească din Sudul Basarabiei, Ucraina. Denumirea de Dor Basarabean este inspirată de un ansamblu cu care suntem înfrățiți, ansamblul Dor Transilvan din Cluj-Napoca. Repertoriul este din toate zonele istorice românești pentru a fi promovate în cadrul comunităților noastre unde sunt deznaționalizate, cu părere de rău, școlile, au fost ucrainizate, rusificate marea majoritate după al doilea război mondial. Este foarte important să menținem această flacără de românism acolo de unde vine mareșalul Averescu, de acolo de unde vin Musicescu și alte nume sonore, acolo unde există cea mai mare cetate românească (privitor la putere și amploare), Cetatea Albă, construită de Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, noi venim de la Lacul Catlabuga, unde s-a dat bătălia de la Catlabuga în 1485 (scrie Grigore Ureche că a topit Ștefan-Vodă oastea turcească în lacul nostru și a rămas acolo sânge de român).”

Întreg concertul poate fi urmărit de aici:

Mai multe imagini de la eveniment:

1-DSC02460

1-DSC02454

1-DSC02547

1-DSC02474

1-DSC02473

1-DSC02465

1-DSC02464

,

Admiratorii cântecului popular românesc care au fost prezenți la Cernăuți în perioada 30 aprilie – 3 mai 2015, la FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC „ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina, organizat de Iurie Levcic prin Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți, au avut parte de un adevărat regal de simțire și tradiție românească care s-a revărsat pe șcena Sălii de spectacole a Centrului de educație estetică “Tineretul Bucovinei” Cernăuți.

Copii și tineri români din România, Basarabia (R. Moldova) și Ucraina, au încântat audiența dar și juriul care a avut o misiune grea în a decide care dintre talentații concurenți au fost mai buni și mai convingători prin măiestria interpretativă.

Caernauti_2015

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015

FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE 2015

Organizatorii și-au propus ca prin această manifestăre să sprijine afirmarea, lansarea și încurajarea tinerilor interpreți, să promoveze și să stimulaze pe cei mai autentici și mai talentați interpreți amatori ai cântecului și dansului popular românesc dar și implicarea eficientă a mijloacelor mass-media locale, regionale și naționale în procesul de valorificare scenică și promovare a potențialului artistic și creativ al tinerilor debutanți interpreți de muzică populară românească.

Tinere românce din regiunea Cernăuți, mândre de portul popular românesc, participante la Festivalul Concurs Internațional „În grădina cu flori multe”

Tinere românce în Cernăuți, mândre de portul popular românesc, participante la Festivalul Concurs Internațional „În grădina cu flori multe”

Video: O mândră și tânără româncă, Iuliana Aniței din Suceava. a încântat pe românii din Cernăuți

Festivalul Concurs a fost dedicat interpreților amatori ai cântecului și dansului popular românesc, cu vârsta cuprinsă între 6 și 25 de ani din: Regiunea Cernăuți, Ucraina; Republica Moldova și Județul Suceava, România.

“ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”,  ediția  а  XI-а, Cernăuți 2015  face parte din proiectul “Educația artistică și culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile”.  Proiect finanțat de Uniunea  Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat.

Activitățile desfășurate in cadrul proiectului ”Educația artistică și culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile” oferă posibilitatea consolidării la nivel transfrontalier a capacităților umane și instituționale de cooperare dintre instituțiile de învățământ artistic în vederea perfecționării măiestriei interpretative, propagării artei muzicale naționale și universale, lansării, încurajării și afirmării profesionale a tinerilor artiști, dezvoltării cunoașterii și comunicării între profesori, elevi și studenți, încadrării plenare a acestora în diverse activități de impact transfrontalier.

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (14)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (13)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (11)

Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți, Ucraina în parteneriat cu Colegiul de Muzică Ștefan Neaga și Asociația KULT-ART, Suceava, România implementează proiectul „Educația artistică și culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile”, finanțat prin Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova.

Printre cei care și-au făcut deja tradiție în susținerea și promovarea Festivalul Concurs de Muzică Populară Românească de la Cernăuți s-au numarat și  cei din Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, prin președintele Consiliului Național  al Asociației, domnul Marian Clenciu și președinta Filialei Vatra Dornei a Asociație Culturale Pro Basarabia și Bucovina, care se implică frecvent în permanentizarea și susținerea legăturilor dintre românii din țară și cei din regiunea Cernăuți și Transcarpatia-Ucraina.

Video: Premiu special oferit de Filiala Vatra Dornei a Asociaței Culturale Pro Basarabia și Bucovina prin președinte Paraschiva Abutnăriței

Paraschiva Abutnaritei, președinta Filialei Vatra Dornei a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Paraschiva Abutnaritei, președinta Filialei Vatra Dornei a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina dăruind premii participanților la Festivalul Concurs Internațional de Folclor Românesc din Cernăuți

Confeință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

Conferință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

Confeință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

Conferință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

FOTO/FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

IURIE LEVCICI - organizator și prezentator al FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

IURIE LEVCICI – organizator și prezentator al FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

IFESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (2)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (4)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (5)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (3)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (7)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (16)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (15)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (10)

Materiale Video de la ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC „ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

 

 

Video: O mândră româncuță din zona Cernăuți

Ascultații pe acești copii români din Cernăuți

O voce frumoasă, mică dar putenică – Emilia Petronela Frumușanu din Suceava comuna Frumosu pe șcena din Cernăuți

Horă românească pe scena din Cernăuți

Ansamblul de dansatori „Mărțișor”, din raionul Noua Suliță, Ucraina 

Centrul Județean Iași este alături de românii din Cernăuți

Tânără interpretă la nai…

Untitled-1

Pentru mai multe materiale video puteți accesa link-ul către canalul YouTube /GALA LAUREAȚILOR FESTIVALULUI-CONCURS INTERNAȚIONAL 2015 / Eromedia Bucovina

Video: Euromedia Foto Nicolae Hauca Mykola Havka

Publicat de Dorian Theodor / România Breaking News – R.B.N. Press / romaniabreakingnews.ro

,

Trei zile de festival românesc la Cernăuți…

În perioada 22-24 noiembrie 2013, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești-Cernăuți, prin persoana directorului general profesor Iurie Levcic, a organizat doua Festivaluri Internaționale de Folclor Românesc.

Cernauti, noiembrie 2013 - Premianti ai folclorului romanesc
Cernauti, noiembrie 2013 – Premianti ai folclorului romanesc

Pe 22 noiembrie 2013 a avut loc la Palatul Tineretului din Cernăuți – Capitala Bucovinei Istorice, Festivalul Internațional  „În Grădina cu flori multe”.

…23 noiembrie 2013 a avut loc gala de decernare a premiilor acordate de catre acest festival.

24 noiembrie, a avut loc Festivalul  Internațional  ”Să îmi cânți cobzar”.

La cele două Festivaluri pan-românești au participat două sute de invitați din Ucraina, România și Republica Moldova : interpreți, părinți profesori, membrii ai juriului, reprezentanți ai presei, printre care și echipa R.B.N.Press (rbnpress.info). Dintre cei cinzeci de interpreți, un număr de 22 au devenit laureați și au primit premii iar alți șapte interpreți au primit mențiuni speciale. Toate acestea au necesitat un efort extraordinar din partea organizatorului, insă răsplătit din plin de caldura degajata de inimile românilor prezenti la festival.

Folclor romanesc la Cernauti
Folclor romanesc la Cernauti

Sala a devenit la un moment dat neincapatoare și cei peste 750 de români, adunați din toate spațiile românești s-au dovedit un public extraordinar, entuziast și de multe ori incendiar. Acest public a fost încântat de concertele extraordinare interpretate de nouă ansambluri folclorice dintre care trei venite din România. În repetate rânduri publicul s-a ridicat în picioare a aplaudat și a ovaționat virtuozitatea concurenților.

Pe 23 noiembrie am participat la o excurse organizată la Mănăstirea Bănceni – Ținutul Herța. Am fost impresionați de grandoarea complexului mănăstiresc construit între 1994 și 2011. De altfel și suma de 50 milioane de euro investită acolo este o suma impresionantă. Pe 24 noiembrie dimineața s-a organiyat o excursie la Universitatea Cernăuți.  Acolo era pe vremuri Palatul Episcopal și s-a putu vizita și Sala în care s-a semnat pe 28 noiembrie 1918 actul Unirii cu România.

După această vizită am văzut pe străzi mii de tineri care defilau într-un marș  pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.(Răspunsul tinerilor ucrainieni la lovitura de teatru din Rada Suprema Ucrainiană (Parlamentul Ucrainei) …Cernăuți – Video)

Apoi am participat la cel de-al doilea Festival  care s-a dovedit un succes deplin. Singura mâhnire a reprezentat-o lipsa totală a oricărui reprezentant a Consulatului General al României la Cernăuți. Acestia ar fi putut sa transmită măcar un salut, ceea ce ar fi reprezentat un imbold și o încurajare pentru toți cei prezenți la aceste frumoase acțiuni culturale românești.

Unicul organizator al acestor Festivaluri de Folclor tradițional Românesc, directorul Centrului Bucovinean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Românești – Cernăuți, Iurie Levcic este un profesor talentat, energic și sufletist, dar din păcate foarte puțin sprijinit financiar de entități românești statale sau private. Prezent a fost și Marian Clenciu, Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia si Bucovina, partener al Centrului Bucovinean în organizarea celor două Festivaluri, alături de o delagție din țara a ACPBB, printre care am remarcat-o pe inimoasa Paraschiva Abutnăriței, președinta Filialei „Arboroasa” a ACPBB din Vatra Dornei care a venit să dăruiască personal diplome și premii pentru cei ce s-au remarcat la cele doua Festivaluri.

Cu această ocazie echipa R.B.N.Press s-a întâlnit cu mai mulți români localnici care au evocat amintiri dureroase din perioada sovietică și nu numai ( deportări, arestări, torturi, etc.)

Mulțumim și cu această ocazie sprijinului primit de la domnii Nicholas Dima și Valentin Țepordei – Vicepreședinți ai Comitetului Româno-American pentru Basarabia, precum și Domnului Justin Liuba – Președinte al Fundației Iuliu Maniu din Boston-SUA.

Dacian Dumitrescu

*Acest articol poate fi preluat de către toată presa de limbă română de pretutindeni.

,

În urma gravelor incidente, provocări și atacuri la adresa Suveranității și a Patrimoniului Cultural  al României, patronate de Institutul „Smithsonian”, cu sprijinul financiar al guvernului de la Budapesta, mai mulți reprezentanți ai mass mediei din România și diaspora românească s-au coalizat pentru a protesta împotriva actelor de șovinism și însușire frauduloasă a folclorului românesc.

Articolul de referință:

Ungurilor le stă berea în gât când văd steagul românesc ! La Washington DC, mai multi cetateni americani si romano-americani au fost agresati de ungurii din Romania si din Ungaria, sositi in capitala SUA ! FOTO

18 iulie 2013

Către:  Consiliul Director al Institutului Smithsonian,

               Directori și Manageri ai Festivalului Smithsonian Folklife,

                Etnografi, Istorici și Manageri ai programului “Hungarian Heritage: Roots to Revival”

Din partea :  Profesioniștilor din Mass Media ai Diasporei Românești din  lumea întreagă

Referitor:       Cerere de Informare, Clarificări și Acțiuni Coercitive privind Prezentările și Incidentele  din Cadrul Festivalului  “Hungarian Heritage: Roots to Revival” 2013, de pe Mall-ul Național

  • Scop:  Scopul acestei corespondențe este de a solicita, în numele unor profesioniști ai mass media, al organizațiilor mass media și diasporei românești din lume, informații, clarificări și acțiuni coercitive, reparatorii  privind  desfășurarea  și incidentele din cadrul evenimentului “Hungarian Heritage: Roots to Revival” 2013 care a avut loc la Mall-ul Național din Washington, D.C.

  • Informații generale:  Între 26-30 iunie și 3-7 iulie, Institutul Smithsonian a organizat festivalul “Smithsonian Folklife” desfșurat pe Mall-ul Național. Anul acesta, invitată de onoare a fost Ungaria, invitație extinsă de către organizatori din cadrul Institutului Smithsonian.  Sub numele de “Hungarian Heritage: Roots to Revival” (Patrimoniul Maghiar: Rădăcini către Renaștere) programul a fost produs de către ”Smithsonian Center for Folklife and Cultural Heritage” (Centrul Smithsonian pentru Viața Culturală și Patrimoniu Cultural) în parteneriat cu Institutul Ballasi din Budapesta. Suport important a fost acordat de către ”Hungary Initiative Foundation” (Fundația Inițiativa Ungariei) și ”National Cultural Endowment of Hungary” (Zestrea Culturală Națională a Ungariei). În plus, sprijin a mai fost acordat și de Coaliția Americano-Ungurească, Federația Americano-Ungurească, Hungarian American Coalition, American Hungarian Federation,  Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, Ambasada Ungariei la Washington, D.C., și alții. Scopul general declarat al programelor din cadrul festivalului Folklife este de a prezenta patrimonial cultural folcloric al țărilor invitate, publicului american.  Demonstrația tradițiilor și culturii a fost executată excepțional. Totuși, câteva incidente s-au petrecut pe fundalul unei situații politice tensionate în Ungaria și România astăzi, situație ce necesită răspunsuri specifice din partea organizatorilor  americani, și anume Institutul Smithsonian/Centrul Smithsonian pentru Viața Folclorică și Patrimoniu Cultural. Situația geo-politică în care Institutul Smithsonian s-ar fi inserat este destul de importantă încât necesită răspunsuri din partea membrilor Consiliului Director, și totodată, din partea directorilor și managerilor evenimentului “Hungarian Heritage: Roots to Revival”.

  • Prezentare Generală “Hungarian Heritage:  Roots to Revival”.  În calitate de invitat de onoare, Ungaria a primit oportunitatea de a-și prezenta bogatele tradiții și cultura unei largi audiențe americane și internaționale pe Mallul Național din Washington, D.C. Pregătirile pentru acest program au durat aproximativ doi ani de zile, conform celor spuse de organizatori, pentru care s-au cheltuit mai mult de un million de dolari , sumă alocată de către guvernul de la Budapesta, conform declarațiilor Ambasadorului Ungariei la Washington, D.C., dar și de către alți donatori importanți. Aceste informații sunt publicate aici : http://www.americanhungarianfederation.org/news_smithsonianfolklife2013.html

Aproximativ 120 de participanți au fost aduși în Washington, D.C., din Ungaria, România, Serbia și Statele Unite ale Americii. Între aceștia, aproximativ 30 de participanți au fost dansatori și cântăreți, mulți dintre ei din România, cu precădere din regiunea românească numită Transilvania. Bucătarul-șef din una din bucătăriile festivalului, de exemplu, este un bine-cunoscut maghiar proprietar de restaurant în Chicago care s-a născut și a crescut în România, încă sărbătorește ascocierea cu România, și a vorbit cu vizitatori și jurnaliști în limba română. De aceea am constatat cu surprindere neplăcută faptul că Transilvania a fost menționată în mod constant doar într-un context etnic maghiar pe timpul spectacolelor de pe scenă dar și ulterior, în cadrul interviurilor video acordate de către artiști și organizatori. Numeroase discrepanțe au ieșit la suprafață, lucru care a atras atenția unor membrii mass media, discrepanțe ce trebuiesc adresate și explicate de către experții și personalul responsabil din cadrul Institutului Smithsonian.  Acestea sunt detaliate mai jos.

  • Grafica hărților, numele acordate regiunilor și satelor de către Institutul Smithsonian.   Afișate proeminent în jurul corturilor și al expozițiilor de la ”Hungarian Heritage” au fost hărți mari, detaliind zonele de proveniență a cântecelor, muzicii, artelor și meșteșugurilor;  marea lor majoritate provin din Transilvania, parte a teritoriului României suverane. Numele satelor și ale regiunilor de pe teritoriul României au fost prezentate după denumirea lor maghiară și în limba maghiară, creând pentru participanții spectatori neînțelegeri clare, cum că Transilvania ar fi parte din Ungaria de astăzi. De fap hărțile, așa cum au fost ele illustrate și prezentate de către Institutul Smithsonian la acest festival, sunt extrem de similare cu hărțile ”separatiste” ale Ungariei publicate și mediatizate de către cei care vor să separe Transilvania de România. Aceste hărți sunt folosite de către maghiari ultra-naționaliști și separatiști în ambiția lor de a ”elibera” o mare parte din teritoriul României pentru ”autonomia” minorității maghiare.  Pe acest fundal noi, cei din mass media și diaspora românească internațională, dorim o explicație: Cum au fost selectate aceste hărți de către Institutul Smithsonian? Ce experți au verificat și aprobat grafica acestor hărți? Au încercat, organizatorii de la Smithsonian, sponsorii, managerii sau istoricii să umbrească distincția între Transilvania ca parte din teritoriul suveran al României, versus sugerând că e, cumva, parte din Ungaria, sau a fost această prezentare o simplă eroare și o ”scăpare” a Institutului Smithsonian, pentru care își asumă responsabilitatea? S-a gândit cineva la sensibilitățile regionale când s-au trasat și aprobat aceste hărți pentru expunere în public?

  • Tradiții, cântece și tradiții culturale prezentate la festival.  Observatori din partea mass media au ascultat și filmat cântece tradiționale românești, dansuri și port popular prezentate de câteva ori pe scena Danubia, însă prezentatorii au făcut doar referințe trecătoare la proveniența lor din ”Transilvania” și ”Ungaria” și fără să recunoască adevăratele rădăcini românești.  Faptul că anumite tradiții românești au fost prezentate drept ungurești a fost chiar recunoscut, într-un interviu video, de către artiști și organizatori  (în cel puțin un caz intervievatul a declarat că nu este ”mândru” dar nici nu îi este ”jenă” de rădăcinile românești ale cântecelor, dansurilor și portului prezentate drept tradiții maghiare). În timpul interviului Ambasadorului Ungariei la Washington, D.C. acesta nu face nici o referire la România și nici măcar la Transilvania pe perioada celor opt minute în care a vorbit, și nici măcar nu recunoaște tradițiile multiculturale prezentate pe scenă de un grup talentat de artiști (așa cum am spus, compus din mulți cetățeni români). În mod repetat, toate referințele sunt doar către Ungaria. În baza acestor informații, e posibil ca Institutul Smithsonian și experții săi să ofere explicații ? Au fost conștienți, membrii Consiliului Director, sau orice alt organism executiv aparținând Institutului Smithsonian,  de faptul că dansuri, cântece și port tradiționale românești au fost prezentate pe scenă dar fără a le recunoaște proveniența românească?  Cine a fost istoricul responsabil sau etnograful din partea Institutului Smithsonian care a verificat și aprobat cântecele, dansurile și portul prezentate pe scenă, și a fost aceasta o decizie conștientă de a menționa istoria ”Transilvaniei” cu referire la Ungaria, dar fără a cita în mod adecvat cultură și tradiții românești ? Cum dorește să răspundă Institutul Smithsonian situației în care festivalul Rădăcini către renașterea ”Maghiară” a fost prezentat de atât de mulți cetățeni români și s-a bazat intens pe tradiții românești, însă a fost prezentat aproape exclusiv ca fiind parte din cultura ”Transilvaniei” și ”Ungariei”?

  • Incidente de intoleranță, acțiuni de separatism și ultra-naționalism de către participanții unguri/maghiari. Imediat după terminarea construcției unui pavilion de dans pentru festival, câțiva dintre participanții unguri/maghiari au ridicat un steag pe acoperișul structurii. Steagul aparține mișcării separatiste maghiare din Transilvania, și menționată pe harta festivalului drept ” “Székelyföld” în inima României.  Steagul a fost dat jos de către organizatorii festivalului, dar poate că a fost prologul incidentelor de intoleranță petrecute ulterior. După un spectacol minunat, încărcat cu energie pe scena Danubia, trei artiști maghiari au certat o doamnă în vârstă, cetățean American care purta o brățară din pânză în culorile naționale ale României (acest incident este înregistrat video).  Aceiași artiști au acostat un cetățean american, jurnalist, care la fel, purta brățara în culorile României (similare cu cele purtate pe costume de către mulți dansatori), au înjurat cameramanul iar un alt membru maghiar/ungur a prins de braț un jurnalist în timp ce un altul a spus în limba maghiară  ”În timp ce tu fluturi acel steag [Românesc] Transilvania aparține Ungariei”. Acest incident a fost filmat în întregime. Steagul Românesc era purtat de un cetățean român în timp ce un jurnalist lua un interviu, pe aleea din pietriș de lângă  ”taverna” festivalului, unui alt cetățean american de origine română care tocmai se minuna de cât de impresionant a fost spectacolul. Aceste persoane din audiență și membrii mass media se bucurau și erau impresionați de frumusețea spectacolului de pe scenă, au salutat artiștii și au vorbit în românește cu mulți dintre acești artiști care păreau încântați să fie recunoscți și apreciați de alți români.  Pe acest fundal de celebrare a unui show excelent cei trei artiști maghiari/unguri au promovat agenda separatistă și ultra-naționalistă, susținând că prezența românilor și a steagului lor pe Mall-ul Național reprezenta o ”provocare” și au insistat ca românii –și membrii mass media cu prietenii lor americani de origine română să părăsească zona. S-au pus la dispoziție materiale video și imagini, și se pare că alți cetățeni au scris Institutului Smihtsonian déjà solicitând răspunsuri. Subsemnații, membrii media din diaspora românească și România, doresc ca Institutul Smithsonian să binevoiască să răspunsă dacă organizatorii aparținând Institutului Smithsonian au verificat artiștii ? Acești artiști care au urmărit  agenda de separatismului maghiar sunt cunoscuți Institutului Smithsonian ? Cum mulți dintre participanții festivalului erau cetățeni români prezentând dansuri, port și tradiții românești, unii cântând în limba română, este posibil ca echipa executivă de la Smithsonian să explice raționamentul din spatele evenimentului ”Hungarian Heritage : Roots to Revival” promovând acestea drept ”ungurești” dar fără să specifice că Transilvania este România ? Ce anume au dorit partenerii unguri și Institutul Smithsonian să ”reînvie” ? Cred, istoricii, experții și organizatorii evenimentului de la Smithsonian că Transilvania este/sau ar trebui să fie parte din Ungaria ?

  • Concluzii. Deși nu solicităm, ca membri mass media și diaspora românească internatională, o judecată a acțiunilor sau compartamentului câtorva participanți unguri/maghiari și nici a incidentelor în fapt, solicităm împreună Consiliului Director al Institutului Smithsonian   —care include câțiva oficiali cu rang înalt în Guvernul Statelor Unite ale Americii și, în consecință, au greutate semnificativă în situațiile geo-politice cum este și mișcarea separatistă a maghiarilor și directorilor executivi ai Smithsonian să publie o declarație comună privind problemele expuse în această scrisoare. În acest moment s-ar putea concluziona că Institutul Smithsonian și oficialii americani membrii ai Consiliului Director, fie tacit sau în mod explicit, aprobă mișcarea separatistă a etnicilor maghiari din Transilvania. Eforturi aparente ale organizatorilor festivalului, începând de la prezentarea hărților, la spectacolul de pe scenă, la alungarea românilor spectatori și a membrilor mass media, și până la încercarea artiștilor maghiari de a flutura steagul separatiștilor pe acoperișul pavilionului de dans de la festival, și declarații făcute jurnaliștilor de către acești artiști care au exprimat o dorință puternică pentru autonomie în Transilvania, indică necesitatea unor explicații precise și publicarea unei poziții oficiale din partea membrilor executivi de la nivelul cel mai înalt din cadrul Institutului Smithsonian. Spectacolele de pe scenă, muzica, dansurile și portul au fost impresionante și îmbucurătoare. Faptul că multe dintre aceste tradiții au fost adoptate de către grupuri de maghiari, și împrătășite și îmbogățite de către/și între etnicii rroma, români, evrei și maghiari stă mărturie comorii care este patrimoniul multi-cultural. Faptul că asemenea frumusețe care s-a văzut pe scenă poate fi umbrită de promovarea unei agende separatiste, ultra-naționaliste și intoleranță în rîndurile unor maghiari participanți –și în același timp prezentarea eronată a teritoriului românesc Transilvania ca fiind ”ungurească”- rămân o problemă ce necesită comentariu direct și o declarație de poziție din partea Institutului Smithsonian. În sumar, chestiunile ce necesită comentariu direct din partea echipei executive a Smithsonian sunt :

  • Folosirea, în cadrul festivalului, a unor hărți cu Regatul Ungariei, separatiștii maghiari ce ar reprezenta Transilvania românească și textul în limba maghiară;
  • De ce organizatorii de la Smithsonian nu au recunoscut că 3 dintre cele 6 comunități prezentate la festivalul “Hungarian” Folklife sunt românești;
  • O explicație pentru faptul că dansuri, cântece și costume românești au fost prezentate drept ungurești pe scenă și pe websitul festivalului;
  • O declarație privind participanții maghiari/unguri care și-au etalat agenda separatistă, atât în interviuri cât și în incidente de intoleranță, înregistrate video de către membrii acreditați ai mass media, și solicităm o declarație clară privind posiția Institutului Smithsoniasn față de aceste incidente;
  • O  admitere explicită din partea experților, istoricilor, etnografilor și echipei de directori executivi ai Institutului Smithsonian în direcția apartenenței legale și geo-politice a Transilvaniei la Statul Suveran România, și dacă prezentările artistice, grafica, operele de artă sau declarații publice care ar sugera contrariul sunt în fapt eronate;
  • O admitere explicită de către experții și membrii consiliului director precum că nu a fost nici o intenție din partea Institutului Smithsonian, sau a organizatorilor evenimentului, de a lua o poziție în suportul mișcării separatist maghiare în detrimental națiunii suverane a României.

Avem la dispoziție o echipă de experți în istorie și etnografie, gata să colaboreze cu experții Institutului Smithsonian pentru a reanaliza programul festivalului și a determina care dintre tradițiile prezentate sub numele ”Hungarian Heritage” ar fi putut fi, în fapt, românești în origine.

Cu sinceritate, subsemnații, membrii mass media din România și ai diasporei românești:

PhD. Eugen Vasilescu, Georgetown University, U.S.A.

PhD. Marius Petraru, California State University – Chief Redactor, Miorita U.S.A.

PhD. Theodore Bucur, France

PhD. Adrian Botez, Romania

PhD. Adrian Boeru, National University of Arts Bucharest, Romania

Theodor Codreanu, Writer, Romania

Florin Palas, Journalist, Romania

„Miorita USA” Romanian American Newspaper, U.S.A.

„Iuliu Maniu” Foundation, Boston, MA, U.S.A.

Mihai Boicu, Researcher, Professor, George Mason University, U.S.A.

Daniela Ionescu, Masters in History of Art, California State University, U.S.A.

Marcela Maria Băjeanu –Gymnastics Coach, Maryland, U.S.A.

Ana Hontz Ward – Journalist, Voice of America, Washington, D.C., U.S.A.

Dorin Suciu, Journalist, Romania

Simona Botezan, Deputy Manager, Miorita, U.S.A.

Corneliu Leu, Publicist, Canada

Dan Tanasa, Freelance Journalist, Madrid, Spain

Mihaela Biliovschi, International Journalist, Washington, D.C., U.S.A.

Benone Neagoe, Military Journalist, Romania

Corneliu Vlad, Journalist, International Policy

Dana Deac, Vice-governor, Cultural Society „Filarmonia” Turda, Plastic Artist & Journalist, Romania

Valentin Tepordei, Professor & Journalist, USGS Scientist Emeritus, Arlington, VA, U.S.A.

Vasile Lechintan, Historian, Cluj Napoca, Romania

Grid Modorcea, Journalist, New York, U.S.A.

Dacian Dumitrescu – Adjunct Chief-Redactor, RBN Press, Romania

Adelina Palade, Councelor and Analyst, Chamber of Deputies, Romania

Ecaterina Dochian, Administrator NGO, Romania

„Centrul Pentru Combaterea Anti-Romanismului” –NGO, Romania

Editorial Staff of  „Ziaristi Online”, Romania

Victor Roncea, Journalist, Founding President „Civic Media” Association, Romania

Dan Leontescu, Editor „The Eastern European Echo”, Seattle WA, U.S.A.

Cultural Association „Miorita”, California, U.S.A.

Elena Andronache – Founder, The Independent Group for Democracy (1990)

Lia Lungu – Music Professor, New York (World-famous Romanian-folklore singer, was awarded American Citizenship for „Extraordinary Ability”)

Iurie Levcic – inima festivalurilor de folclor românesc din regiunea Cernăuți

„E în puterile noastre să salvăm folclorul românesc din Regiunea Cernăuți”

Interviu cu Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți

Cernăuțiul a devenit, în ultimii ani, gazda unor spectacole folclorice excepționale, cu participarea tinerilor băștinași români. Ei sunt promotorii unor creații populare nealterate, dar și portului național din lăzile de zestre ale bunicilor nord-bucovineni. Festivaluri de muzică românească „Să-mi cânți, cobzar”, „În grădina cu flori multe”, organizate de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, au devenit cunoscute în România și RM.

Beneficiază de prezența unor mari artiști, precum Maria Iliuț cu formația „Crenguța de iederă”, Nicolae Grebincea cu ansamblul „Plăieșii”, rapsozi populari din Iași, Suceava, Botoșani, Rădăuți și din comunitatea românilor din Bulgaria.

– Dragă Iurie Levcic, ce a mai rămas viu din folclorul satelor bucovinene din Regiunea Cernăuți de după URSS?

– Dacă ne referim la folclorul autentic, puține „izvoare” nealterate mai există, majoritatea sunt poluate cu manele, dar și cu influențe ale reprezentanților etniilor conlocuitoare. Dar mă bucură faptul că am reușit să eliminăm din scenele cernăuțene nonvalorile. Treptat, revenim la costumul popular tradițional, înlăturăm kitsch-urile, readucem în atenția publicului doinele, uitate pe la noi. Tot mai frecvent suntem invitați la sărbători și manifestări folclorice din România, unde copiii noștri au ce învăța, au ce compara.

– Cum reușești să organizezi festivaluri de folclor de importanță europeană la Cernăuți?

– Organizarea acestor festivaluri a fost impusă de necesitatea stringentă de a salva valorile muzicii populare într-o perioadă, când situația lăutarilor, rapsozilor, tarafurilor populare care cântă muzică populară veritabilă, se înrăutățește pe zi ce trece. Drept urmare, aceste tarafuri au început să nu mai aibă de unde recruta membrii tineri, unele chiar desființându-se, „dinastiile” binecunoscute în Bucovina de lăutari rămânând fără urmași și odată cu acest fenomen, acest segment foarte valoros al culturii populare românești fiind în mare pericol de dispariție.

Mâ mândresc că sunt român și fac tot ce-mi stă în puteri, ca prin intermediul unor astfel de evenimente, să-mi aduc aportul la păstrarea identității românești și să-i învăț și pe cei de lângă mine, în special pe tineri, să facă același lucru. Sunt sprijinit și de oamenii de bună credință din ținut. Mi s-au alăturat și mulți români din Țară și de peste hotare, care mă susțin în toate eforturile. Am și pregătirea necesară pentru a reuși: sunt absolvent al Colegiului de Artă și Facultății de Istorie, Sociologie și Politologie din cadrul Universității Cernăuți. De asemenea, am obținut și specializarea necesară pentru asemenea activități, prin intermediul unor cursuri susținute de specialiști consacrați din România.

„Umplem vidul din educație prin eforturile comunității noastre”

– Ce impact au festivalurile de muzică românească din fosta capitală bucovineană?

– Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți organizează manifestări culturale, devenite tradiționale pentru etnicii români din Ucraina. Festivalurile cernățuțene sunt cunoscute deja în RM și România prin faptul că revitalizează tradițiile naționale și lansează tinerele talente. Festivalul-concurs de folclor românesc ”În grădina cu flori multe” ajunge deja la cea de-a IX-a ediție. La toate etapele de preselecție, participă anual circa patru sute de copii și tineri, cu vârstă între șase și 25 de ani. Are o deosebită amploare Festivalul Internațional de muzică românească ”Să-mi cânți, cobzar…”, ce se desfășoară în cadrul Zilelor culturii tradiționale române la Cernăuți, prilejuite de Ziua Națională a României.

Festivalul-concurs Internațional de interpretare vocală și instrumentală ”Vise printre stele” aduce pe scenele noastre tinerele talente ale muzicii ușoare și academice. „Alese perle pentru mama” e o altă manifestare culturală, ce renaște frumoasa tradiție de cinstire a femeii, mamei, organizată în Duminica mironosițelor sau la Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului. Festivalurile de muzică religioasă, precum cel de colinde ”Cu gând curat”, sunt așteptate de bucovineni. Site-ul www.artbuc.cv.ua oferă o parte a imaginii fenomenului cultural din Cernăuți. Impactul acestor evenimente în ultimii ani este deosebită, grație partenerilor noștri media din Ucraina și România.

– Mulți tineri bucovineni țin la folclorul și portul național?

– Mulți copii și tineri sunt dornici să studieze folclorul, istoria și cultura neamului, dar cu regret, specialiști din aceste domenii sunt puțini, iar programele școlare ale Ministerului Învățământului al Ucrainei nu prevăd predarea în școlile românești a istoriei Țării, culturii autentice etc. Multe lucruri ne deranjează, dar sperăm că odată cu integrarea europeană a Ucrainei, multe dintre problemele noastre vor fi soluționate. Încercăm să umplem vidul din educație prin eforturile comunității noastre, a patrioților din România, care ne oferă manuale, literatură artistică, studii etc.

„Sperăm că vom fi sprijiniți în continuare de autoritățile din România”

– Centrul bucovinean de artă este unica instituție din Regiunea Cernăuți, ce luptă pentru salvarea folclorului românesc din zonă?

– Nu este unica, dar e cea mai activă, zic eu. Lucrul pe care îl facem noi necesită efort colosal. Ne bucurăm de aprecierile oaspeților noștri, care afirmă că în ultimii ani, prestația tinerilor aspiranți la gloria artistică s-a îmbunătățit semnificativ, dar și produsul cultural a devenit concurabil.

– Televiziunea și radioul din Ucraina promovează spiritualitatea populară a românilor?

– Majoritatea colegilor mei de la Compania de Stat de Televiziune și Radiodifuziune sunt pasionați de creația populară a poporului român, în special, cei de la redacția în limba română a Postului de Radio „Ucraina Internațional”, care realizează emisiuni deosebite de promovare a cântecului popular. A fost creată Redacția emisiuni TV în limba română la Compania de Televiziune și Radiodifuziune Cernăuți, unde la orele de maximă audiență, sâmbăta și duminica, se difuzează emisiuni de folclor. Sperăm că vom fi sprijiniți de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni să ne conformăm cu noile cerințe tehnice ale postului și pe viitor vom realiza și mai multe programe, în vederea promovării valorilor noastre culturale.

– Ce șanse acorzi creației populare românești din Bucovina de Nord?

– Va supraviețui atâta timp, cât mai activăm noi, cei care valorificăm tezaurul folcloric românesc, pregătim interpreți de muzică populară. E în puterile noastre să salvăm ce ne-au lăsat strămoșii, să ținem capul sus. Ne bucură faptul că în ultimul timp, suntem sprijiniți de autoritățile române în această direcție.

Angelina Olaru

SURSA: jurnal.md

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press