ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Fantana Alba"

Fantana Alba

,

Citeam de curând în „Adevărul” un text scris de Radu Cupcea despre „Armată de troli a Kremlinului”, care ar fi categorisiți în troli: bikini, agresivi, wikipedia și cei cu atașament. Nu cred că ar avea rost să vă detailez acești termeni, dar sigur am să vă demonstrez existența a încă două categorii:

Trolul diplomat și trolul miop (cel ce crede că știe istorie luând de adevărat tot ce i s-a turnat în ureche).

Articolul l-am citit în diagonală pentru că prezența lor (a trolilor) aglomerată, ordinară, insistentă și tendenţioasă în presa electronică este deja omniprezentă, omni-deranjantă, unilateral nihilistă, degrabă sesizabil de slinoasă ne meritând atenție.

Întâmplarea face să-mi aduc aminte de categoriile sus menționate după ce lecturez pe siteul ambasadei rusești din București o jignitoare inepție despre „(…) evenimentele la Fântâna Albă în apriile 1941” cu citate din iluștri (!?) necunoscuți. nici măcar sfântul internet nu-i cunoaște, în care Masacrul de la Fântăna Albă devine așa-zisul (!?), argumentat de Nicolai Rubanets specialist independent ucrainean în istorie locală pe baza documentelor de arhivă originale”. ARHIVĂ? Care? A cui? Astfel de documente ținute probabil la SBU sau pe la penitenciare și pe care să le vezi, să le ascunzi, să le fabrici sau să le publici trebuie să ai ordin și grad. De aici toată neîncrederea…
Se mai spune pe siteul ambasadei rusești că „Informația despre acest eveniment a fost suprimată pentru un timp lung.”

 

Ambasada Federației Ruse la București: „În contextul publicării în presa română și Internet a materialelor despre evenimentele tragice în aprilie 1941 la Fântâna Albă și așa-zisul “masacru la Fântâna Albă” propunem spre atenția cititorilor traducerea în limba română a fragmentelor de cheie din articolul lui Nicolai Rubanets, specialist independent ucrainean în istorie locală, care a apărut pe site-ul Asociației de comunități etnice din Bucovina de Nord. Lucrarea este bazată pe documentele de arhivă originale în contrast cu multe alte materiale mai sus menționate.

Publicăm fragmentele din aceste cercetări:

“Despre evenimentele tragice care au avut loc pe 1 aprilie 1941 în poiana Varnița, aproape de satul Fântâna Albă din raionul Glâbocski din regiunea Cernăuți. Atunci grănicerii sovietici au deschis focul asupra coloanei, a oamenilor care încercau să treacă din URSS în Romănia… ” (link:  http://romania.mid.ru/web/romania_ro/)

Cine stimată ambasadă a suprimat sau putea suprima informația și de ce?

Răspunsul este simplu: făptuitorul și/sau ordonatorul, au intenționat ascunderea acestei abominabile crime conștient de mîrşăvie și de oprobriul umanității. Oare Fântână Albă a fost un caz singular? De Valea Lungă excelențele voastre au cunoștință? Căutați ceva prin arhive și neapărat pe youtube să constatați că tot ceea ce a fost ferecat în arhive este deja cunoscut lumii prin mărturiile filmate și postate a celor ce au scăpat cu viață. Unii au și scris, vezi Vasile Ilica care pentru ce a scris a căpătat interdicția de a-și vizita prietenii, rudele, locurile natale, casa părintească.

N.B. Să vedeți cum un neadevăr nu poate fi ascuns la infinit. În ziua de 1 aprilie 2017, ca la fiecare 1 aprilie începând cu 1991, la Fântâna Albă se ține parastasul și comemorarea celor împușcați fără vină. Rude, preoți români și ucrainieni, oficialități române și ucrainene, membrii ai unor ONG-uri românești și ucrainene, cetățeni români și ucraineni au fost prezenți pentru a cinsti memoria victimelor și pentru a striga lumii că așa ceva nu trebuie să se mai întâmple.

Ca participant la această ceremonie, ca Român și ca Om, profund jignit de postarea de pe siteul ambasadei rusești țin să atrag atenția excelențelor lor, ambasadei și trolilor ei, că mi se par nedemni de mileniul trei. Nu așa se construiește o relație, nu așa se consfințește o prietenie nu așa se face o diplomație și nu așa se slujește poporul rus, istoria, cultura și valorile lui.

A inventa vinovați a insista și perpetua să te poziționezi de partea tenebroasă, să scuzi și să reacționezi în spiritul și spre acoperirea făptuitorului nu demonstrează decât reminiscenţa în actuala politică a Federației Ruse, a unei minți criminale ce a generat astfel de acte: crime, deportări, desnaționalizări, mistificări, pustiiri.

Cu rușii putem fi prieteni și avea un dialog, apropiere, relații mai strânse dar nu putem și nu puteți cere a uita pe sovietici cu tot „binele” ce l-au adus, propagat și implementat prin metode demne de oprobriul istoriei: execuții, deportări, holodomor, înrobiri, jafuri, crime și multe altele. Metode aplicate dealtfel cu maximă eficiență cam peste tot în teritoriile „eliberate” și temeinic înstăpânite.

Să se fi întrebat autorul articolului de pe siteul ambasadei ruse câte familii, câţi oameni (milioane!) și câţi urmași (zeci de milioane) ai acestora au avut de suportat gravele consecințe ale acelei bolnave politici sovietice? Un recensământ al victimelor nevinovate împușcate fără judecată sau al militarilor prizonieri executați?

Din acest motiv domnilor, „dragi tovarăși” ați câştigat poziția de troli pe piața fake news/fake history!
Nu așa se slujește poporul rus, istoria, cultura și valorile lui.
Mai este nevoie să argumentăm?

Autor: Marian Clenciu / Președinte CN-ACPBB / probasarabiasibucovina.ro

,

 INSTITUTUL FRAȚII GOLESCU pentru românii din străinătate  și UNIVERSITATEA BUCUREȘTI în parteneriat cu ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA  și ASOCIAȚIA EUROPEANĂ DE STUDII GEOPOLITICE ȘI STRATEGICE „GH. I. BRĂTIANU” vă invită la EXPOZIȚIA DE FOTOGRAFIE MASACRUL  DE LA FÂNTÂNA ALBĂ BUCOVINA – Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc 1 Aprilie 1941 la Fântâna Albă,  pe pământ românesc răpit de sovietici

Eveniment este dedicat Zilei Naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.

VERNISAJ: MIERCURI, 29 MARTIE 2017, ORA 14:00

Expoziția se desfășoară în perioada 29 MARTIE – 12 APRILIE, 2017 la  Universitatea Bucuresti, Facultatea de istorie, etajul I (Decanat), Acces prin Bulevardul Regina Elisabeta 4-12, București.

În 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori, în urma ultimatumului primit în luna iunie a aceluiași an. Imediat ce administrația și armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roșie și NKVD au ocupat teritoriul. Multe familii au fost luate prin surprindere de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părți ale noii granițe. În această situație mulți dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând granița în mod legal sau, dacă nu era posibil, ilegal. Conform datelor oficiale sovietice, în zona patrulată de Unitatea 97 de grăniceri sovietici, 471 de persoane au trecut granița ilegal din zonele Hliboca, Herța, Putila și Storojineț. Zona acestei unități era pe o distanță de 7.5 km la sud de Cernăuți.

Din zonele mai îndepărtate, Vășcăuți, Zastavna, Noua-Suliță, Sadagura și Cernăuți-rurală, 628 de persoane au trecut granița pentru a se refugia în România. Acest fenomen a fost prezent în toate grupurile sociale și etnice din teritoriile ocupate. În primul an de ocupație sovietică, estimările ucrainene dau ca cifră un număr de peste 7.000 de refugiați în România, dar acest număr ar putea fi mult mai mare.

Autoritățile sovietice au reacționat în două moduri: în primul rând au întărit patrularea granițelor, în al doilea rând au făcut liste cu familiile care aveau rude și în România și declarându-le trădători de țară și deportându-le la muncă forțată. Listele unității 97 de patrulare numărau la 1 ianuarie 1941 1.085 de persoane. Listele altor localități includeau numele a peste 1.294 de persoane (la 7 decembrie 1940). Din acest moment au început să fie considerate trădătoare de țară chiar și persoanele care erau doar bănuite că ar avea intenții să fugă în România.

La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul.

Câțiva, „mai norocoși”, au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.

romaniabreakingnews.ro

 

,

Decenii întregi autoritățile sovietice și apoi autoritățile rusești au încercat să ne convingă că în aprilie 1941 la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, nu a avut loc niciun masacru împotriva românilor care doreau să se întoarcă în patria mamă și, 50 de ani după acel masacru, nu ne-a fost permis să aflăm, să vorbim, să menționăm să discutăm despre această pagină neagră a istoriei românilor, uciderea a peste 3000 de români pe 1 aprilie 1941 la Fântâna Albă. Am considerat necesar să organizăm astăzi această expoziție aici pentru a ne aduce aminte, pentru a atrage atenția și colegilor din PE, din alte state membre ale Uniunii Europene, cu privire la acest masacru, comparabil cu masacrul împotriva elitei poloneze de la Katyn, tot din cel de-Al Doilea Război Mondial „, a declarat Siegfried Mureșan, marți seară, cu prilejul lansării oficiale la Parlamentul European a expoziției.

El a adăugat că vrea, astfel, ca „Europa să afle că poporul român a plătit destul de scump o decizie, decizia de a separa poporul român prin Pactul Ribbentrop-Molotov”.

„Decizie pe care noi nu am vrut-o nu am fost consultați, nu am participat, decizie, evident luată împotriva voinței noastre(…) Cred că ne vom îndeplini obiectivul de-a lungul acestei săptămâni de a aduce acest masacru într-o oarecare măsură în conștiința colegilor din alte state”, a declarat Mureșan.

El a precizat că, „în 1939, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, în 1940 România a fost nevoită să cedeze nordul Bucovinei și Basarabia Uniunii Sovietice”.

Siegfried_Mureșan

Siegfried Mureșan

”Drepturile populației majoritare din aceste regiuni românești ale lumii au fost evident îngrădite, încălcate. În 1941 în zilele de zilele de sărbătoare, de Paște, autoritățile sovietice au răspândit vorba în rândul populației române care, evident, aspira să revină la patria mamă că întoarcerea este posibilă. Ca urmare, 3000 de oameni s-au pornit la drum pe cale pașnică din sate de pe Valea Siretului, din nordul Bucovinei, spre patria mamă. Ostașii sovietici i-au așteptat acești oameni care mergeau pașnic pe jos la trei kilometri de granița României, i-au atacat cu arme, i-au mitraliat, i-au ucis, i-au îngropat, pe unii uciși, pe unii chiar de vii, doar răniți, în gropi comune pregătite, din ceea ce a fost evident un masacru pregătit și începutul unei lungi perioade de prigonire a românilor din Basarabia și Bucovina”, a declarat Mureșan.

El a explicat că efortul pentru organizarea expoziției a fost unul considerabil, având vedere că pentru alegerea celor aproape 100 de fotografii prezentate în cadrul expoziției au fost evaluate „peste 4000 de fotografii din arhive din România, din Republica Moldova și de la Cernăuți”.

Integral interviul aici.

romaniabreakingnews.ro

 

 

,

La Parlamentul European din Bruxelles s-a marcat în aceste zile tragicul eveniment istoric care a marcat cu doliu istoria neamului românesc. S-au împlinit 75 de ani de la „Masacrul de la Fântâna Albă”, când aproximativ 3000 de români au fost masacrați de trupele ruse în timp ce încercau să treacă granița din Basarabia în România, la scurt timp după ce Rusia a ocupat teritoriul de peste Prut în urma ultimatumului dat României ca urmare a înțelegerii dintre Hitler și Stalin. Evenimentul a fost marcat printr-o expoziție deschisă oficial, marți, într-una din sălile PE, la inițiativa eurodeputatului Siegfried Mureșan informează rfi.ro citat de romaniabreakingnews.ro

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, atunci când între 200 și aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România.

Expoziția prezentată a provocat o emoție puternică în rândurile presei și eruoparlamentarilor prezenți la eveniment.

Au prezentat expoziția și importanța rememorarii istorice, eurodeputații Siegfried MUREȘAN (organizator), Teodor STOLOJAN, Jean MARINESCU și președintele Institutului Frații Golescu – domnul Mihai NICOLAE. Tineri invitați din R. Moldova și România au fost prezenți ca invitați speciali și numeroși jurnaliști.

În exclusivitate pentru România Breaking News, domnul Mihai NOCOLAE a avut amabilitatea să ne transmită câteva gânduri:

„Expoziția este compusă din 12 panouri fotografice care prezintă masacrele din Basarabia și Nordul Bucovinei ocupate de trupele  statului totalitar sovietic și reprezintă o dureroasă dovadă a bestialității cu care ocupanții sovietici au tratat populația românească din teritoriile cotropite.

Trebuie să fim recunoscători, inițiatorilor și organizatorilor acestei expoziții – opremieră pentru eurodeputații României – pentru că au adus în Parlamentul European un episod tragic al istoriei noastre recente.

În egală măsură meritul acestei expoziții revine deputatului Eugen TOMAC și doamnelor Diana POSTICĂ  și Stela CULIC care s-au ocupat nemijlocit de realizarea materialului prezentat în expoziție.

Astfel de evenimente ne ajută să rememorăm evenimentele tragice petrecute în Europa în anii întunecați ai celui de-al Doilea Război Modial. În acelaș timp apreciez ca cunoșterea acestor manifestări ale totalitarismului, comunist sau fascist, constituie un argument în plus pentru cursul european al României și în general pentru nevoia de colaborare internațională în actualul climat internațional, când există tentația perversă de a rezolva unele din problemele interstatale cu mijloacele războiului și intervenției militare. În plus vedem inițiativa eurodeputatului Siegfried MUREȘAN ca un binevenit gând pios pentru victimile nevinovate ale Masacrului de la Fântâna Albă.”  – a transmis redacției RBN Press președintele Institutului Frații Golescu – domnul Mihai NICOLAE

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (1)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (3)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (4)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (5)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (6)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (7)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (8)

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Pe data de 5 aprilie 2016, în sediul Parlamentului European de la Bruxelles, va fi vernisată expoziția de fotografie „Masacrul de la Fântâna Albă. 75 de ani – pagina ascunsă a istoriei”, organizată de europarlamentarul român Siegfried Mureșan și politicianul Eugen Tomac, deputat în Parlamentul României.

La 1 aprilie 1941, acum 75 de ani, circa 3.000 de români din nordul Bucovinei au fost uciși de trupele sovietice în timp ce încercau să se întoarcă în țara-mamă, după ce Uniunea Sovietică anexase nordul Bucovinei. Decenii întregi, autoritățile sovietice și, apoi, cele ruse au încercat să ascundă și să ștergă din conștiința publică masacrul de la Fântâna Albă.

“Este de datoria noastră astăzi să ne gândim cu toții la această rană care nu va putea fi niciodată ștearsă din sufletul românesc, mai ales acum, după ce timp de jumătate de secol comuniștii au interzis orice referire la acest masacru. Marțea viitoare, în prezența unui grup de tineri din România și Republica Moldova, voi inaugura această expoziție de fotografii. Este modul în care am crezut că pot cel mai bine să-mi aduc omagiul pentru victimele acestei negre pagini a istoriei noastre”

– se arată într-o declarație a europarlamentarului român Siegfried Mureșan.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / TOCpress: Expoziție despre Masacrul de la Fântâna Albă, în Parlamentul European

,

Ceremonie de cinstire a memoriei românilor martiri la 1 aprilie 2016 la Fântâna Albă (Ucraina)

‪#‎Bucovina‬ ‪#‎FantanaAlba Un moment cu adevărat emoționant, versuri cântate cu mândrie și curaj despre „Bucovina ruptă în două…” Pe locul unde au fost mascacrati cei aproximativ 3000 de romani la Fântâna Albă

Înregistrare video: jurnalist Sergiu DAN

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa foto: doxologia.ro

Recomandat:

Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc:1 Aprilie 1941 la Fântâna Albă! Dezbatere și prelegere la Clubul Țăranului Român

,

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, în care, într-o sigură noapte, aproape 3.000 de români au fost executați de trupele ocupante sovietice.
Parlamentul României a decis, în 2011, ca ziua de 1 aprilie să fie declarată Ziua națională în memoria românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă și din alte zone ale deportărilor, foamei și alte forme de represiune organizate de sistemul totalitar sovietic în Ținutul Herta, nordul Bucovinei, și întreaga Basarabie.
În urmă cu 75 de ani, la data de 1 aprilie 1941, în teritoriile românești ocupate de trupele sovietice și care astăzi se află pe teritoriul Ucrainei, NKVD-ul (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a lansat zvonuri potrivit cărora s-ar permite trecerea graniței în România. Drept urmare, mulți români din aproximativ zece sate de pe malul Siretului s-au îndreptat către frontieră, dornice să ajungă în Țară. La mai puțin de trei kilometri de locul de graniță, mai exact în localitatea Fântâna Albă, grănicerii sovietici i-au somat pe români să se oprească, după care au tras în plin, secerându-i cu mitraliere.  Cei care au supraviețuit au fost urmăriți și spintecați cu sabia, iar, după masacru, atât morții, cât și raniții au fost aruncați în gropi comune, dinainte pregătite.
Puținii români care au supraviețuit au fost arestați de trupele NKVD la Adâncata și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din localitate și aruncați de vii într-o groapă comună, care nu a fost acoperită cu pământ, ci cu var nestins, pentru a mări suferințele oamenilor.

Publicat de romaniabreakingnews.ro/TOCpress: 75 de ani de la masacrul comis de sovietici la Fântâna Albă

,

Pe data de 1 aprilie 1941 o coloană de oameni, întinsă pe aproape doi kilometri, a adunat românii din satele Bucovinei ocupate de Armata Roșie. În ciuda faptului că părăsirea gospodăriilor și căminelor a atras multă suferință, ei au dorit să treacă în România pentru a-și salva viețile și viitorul copiilor.

Dar în poiana de la Varnița, lângă Fântâna Albă, tineri, bătrâni, bărbați, femei și copii au fost mitraliați de trupele sovietice de ocupație. Nici astăzi nu se știe numărul exact al victimelor masacrului. A fost începutul represiunii sovietice în Bucovina de Nord și în Ținutul Herței.

În contextul Zilei Naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabiei, marți 29 martie, la Clubul Țăranului Român, a avut loc o dezbatere și prezentare de prelegeri despre „Istoria unei zile negre a Neamului Românesc: Masacrul de la Fântâna Albă (1 Aprilie 1941), pe pământ românesc răpit de sovietici”. Evenimentul a fost organizat de către Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Clubul Țăranului Român și Acțiunea 2012.

Prelegerea a fost susținută de Flori BĂLĂNESCU, invitat special, cercetător științific la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.  Au mai expus dr. Mihai NICOLAE (Institutul Frații Golescu), Ambasadorul R. Moldova la București – excelența sa Dl. Mihai GRIBINCEA, domnul Slimac – un bucovinean refugiat, Dacian DUMITRESCU – jurnalist independent, Dr.Robert  STĂNCIUGEL – istoric, jurnalistul Adrian STURDZA. A prezentat și moderat, jurnalistul Dorian Theodor CLENCIU, membru al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și redactor șef la romaniabreakingnews.ro

VIDEO – înregisrare completă
 *  *  *

Video: Dr. Mihai NICOLAE, despre Fântâna Albă dar și despre veștile frumoase de la Chișinău ( „Marșul Unionist” și „Constituirea Sfatului Țării 2”)

Video: cercetător Flori BĂLĂNESCU (Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului), despre istoriile și aspectele neștiute ale masacrului de la Fântâna Albă, dar și despre tragediile și masacrele dinainte și după momentul 1 aprilie 1941.

Video: Dorian Theodor CLENCIU, despre un moment cinic la Chișinău în 2013,  referitor la canibalismul provacat de sovietici în Basarabia

*Momentul la care se face referire în înregistrarea video: 9 MAI – RUSESC LA CHIȘINĂU: „Moarte canibalilor romani!” / victoria lui Rogozin și comuniștii fascisti / Basarabia încotro? (RBN Press mai 2013)

Video: Dr. Mihai NICOLAE, despre nevoia unei componente juridice și de cercetare la nivel instituțional și de prezentare obiectivă a acestei problematici reprezentată de represiunile organizate de regimul totalitar sovietic, masacre, deportări,  foamete și ale altor forme…

Video:  Ambasadorul R. Moldova la București – excelența sa Dl. Mihai GRIBINCEA, prelegere în calitate de istoric, asupra tragediei de la Fântâna Albă și nu numai…

Video: Mărturisirile și amintirile unui bucovinean refugiat, domnul Slimac…

Video: Dr.Robert  STĂNCIUGEL – istoric, un punct de vedere mai inedit…

Video: jurnalistul Adrian STURDZA, o viziune din perspective oculte asupra masacrelor și politicilor criminale ale regimului sovietic.

Video: jurnalistul Dorian Theodor CLENCIU, despre membrii și președinți de filiale ale Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (MAREA MUTĂ), pentru care grozăviile descrise nu sunt doar niște file de istorie citite, ci chiar amintiri personale…

Video: cercetător Florii BĂLĂNESCU ( Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului) despre cifre și suferințe…

*
În contextul aceleiași comemorări, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Societatea pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina – filiala BUCUREȘTI și Asociația culturală „Ținutul Herța”, au organizat în ziua de vineri 1 Aprilie 2016, orele 10,30 la Sfânta biserică Precupeții Noi,  Comemorarea memoriei martirilor români victime ale opresiunii regimului totalitar bolșevic.
Ziua națională de comemorare este stabilită în baza Legii 68/2011 adoptată de Parlamentul României, la 1 Aprilie, Zi națională de cinstire a memoriei românilor–victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.
Citiți mai mult aici:
,

1430130622_50108Pe drumurile din regiunea Cernăuți vor fi montate indicatoare rutiere de informare cu privire la locul în care este situat monumentul din pădurea Varnița, ridicat în memoria victimelor de la Fântăna Albă, din aprilie 1941.

“Consiliul Regional Cernăuți a solicitat Oficiului de Stat pentru Controlul Transportului din Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei ca, împreună cu Serviciul de Autostrăzi din regiune, să elaboreze o schemă de instalare a unor semne de circulație de la autostrada internațională ‘Cernăuți-Porubne’ până la monumentul ridicat în memoria civililor împușcați la 1 aprilie 1941 în pădurea Varnița din satul Fântâna Alba, raionul Hliboca (Adâncata, n.r)” – se arată într-un comunicat remis de Consiliul Regional Cernăuți.

,

Ziua de 1 aprilie a fost instituită de Parlamentul României, în mai 2011, ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Urmare a ultimatumului dat de sovietici la 28 iunie 1940, România a fost obligată să cedeze Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru, și partea de nord a Bucovinei.

La 1 aprilie 1941, un numeros grup de aproximativ 2-3000 de români, după unele surse chiar de 4000 -5000, locuitori ai satelor de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față icoane, prapuri și cruci din cetină, au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fântâna Albă, încercând să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. Aceștia au fost împușcați sau înjunghiați de către grănicerii sovietici și aruncați în gropi comune, peste care s-a turnat var stins. Supraviețuitorii au fost urmăriți și spintecați cu sabia. După masacrul denumit și ,,Katynul românesc” a fost declanșată o amplă operațiune de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au urmat în decursul anilor de după război alte zeci de mii de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord…

În memoria martirilor, eroilor și deportaților necunoscuți…

Ion al lui ion
cu graiul blând și plecăciuni umile,
cel strămutat în mari pustieăți uitate,
Ioane, îngropatule de viu,
ucisule cu zile,
nici cunoscut de nimeni
locul tău de veci,
nici plâns, nici prohodit și nici sicriu…
Și-apoi:
de unde atâtea lumânări
la câți Ioni avurăm noi prin sate? …
Zvârliți de mult sub greii bulgări reci,
și unde-i groapa lor, deasupra-i să te apleci?

A nu se uita că Nordul Bucovinei, Ținutu Herța, Basarabia (R. Moldova), Sudul Basarabiei (Bugeac), este pâmânt românesc, sfințit din plin de sângele românilor martiri…

Video (Biserica „Precupeții Noi” din București, 1 aprilie 2015) : Slujba de pomenire a românilor, eroi martiri, victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. (la minutul 9.00 – imagini cutremuratoare cu romanii basarabeni uciși de călăii sovietici și aruncați în gropile comune, descoperite după aliberarea Basarabiei de către armata română în 1941 / imagini de arhivă)

Material video realizat întru cinstirea memoriei românilor eroi martiri, la Biserica ”Precupeții Noi” din București.

A oficiat slujba de pomenire:
Parintele Tudor Peiu,
Parintele Marin Comanescu
Organizatori și Participanți
Asociația Culturală Herța
Asociația Culturală Pro Basartabia și Bucovina
Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina

Autor: Dorian Theodor, Redactor Șef – Romania Breaking News / Bucuresti /1 Aprilie 2015
Imagini de arhiva: Daniel Siegfriedsohn, Redactor `Istorie in Imagini` – Romania Breaking News

Video:Parintele Tudor Peiu despre martirii de la Fântâna Alba, Herța, Nordul Bucovinei, Basarabia

Video: Mircea Budacu de la Sociatea Culturală Bucovina, despre ajutorul Părintelui Peiu și martirajul romanilor de la Lunca,  …în conexiune cu Fântâna Alba 

Video: Dumitru Curcă – președintele filialei București a „Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina”, despre martirii români din Bucovina

Video: Ștefan Hostiuc (Mesager Bucovinean) despre românii care au păstrat vie memoria martirilor și a ținuturilor din care s-au refugiat

*Memento:
Ziua de 1 aprilie a fost instituită de Parlamentul României, în mai 2011, ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc – 1 Aprilie 1941 la Fântâna Albă, pe pământ românesc răpit de sovietici, făcut „cadou” Ucrainei.

Ca urmare a pactului sovieto-german si a ultimatumului dat de Sovietici de cedare a Basarabiei a Bucovinei de Nord si a Tinutului Herta, o populatie de 4 milioane de romani au ramas sub cizma ruseasca, sperand mereu la reintregirea cu familiile lor ramase in Tara.

Imediat ce administrația și armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roșie și NKVD-ul au ocupat teritoriul. Multe familii au fost luate prin surprindere de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părți ale noii granițe. În această situație mulți dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând granița în Romania ilegal.

In anul 1941, In teritoriul ocupat cu nici un an in urma al Bucovinei de Nord, pentru a „demasca elementele dusmanoase”, NKVD-ul a lansat un zvon cum ca la 1 aprilie se va permite trecerea noii granite catre Romania a celor care nu doresc sa traiasca sub regimul de ocupatie. Cateva mii de romani, ce proveneau din comunele Icesti, Carapciu, Suceveni, Iordanesti, Patrautii de Jos, Patrautii de Sus si din satele Cupca si Dimca, cu dorinta de a trece granita sovieto-romana si de a scapa de ororile bolsevice au raspuns acestui apel, pornind in acea dimineata spre frontiera, in frunte cu praporii de la biserici.

In satul Cupca, multimea numara peste 3.000 de oameni, unii dintre ei purtand brauri tricolore. Din biserica din Suceveni se iau trei cruci, iar pe una dintre ele se infasoara un steag alb, tocmai pentru a arata autoritatilor sovietice intentiile pasnice. In fruntea coloanei se afla si un tricolor.

Din marturii, reiese ca participantii au cerut incunviintarea autoritatilor din zona pentru a trece frontiera, dar acestea erau complet indiferente la rugamintile lor. Luandu-si destinul in propriile maini, multimea se indreapta spre granita.

Video: Crimele sovieticilor în Bucovina. Masacrul de la Fântâna Albă

În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure. Atunci cand coloana a aparut s-a dezlantuit iadul. Sovieticii au tras in plin cu mitralierele, încontinuu, secerând copii, femei, barbati, batrani. Cei putini care au reusit sa fuga au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

Cei răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi deavalma. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi,

Câțiva, „mai norocoși”, au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.

După masacru a fost declanșată o operațiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au supraviețuit puțini. Între 1940-1941, din cauza emigrărilor, deportărilor și asasinatelor, din cei peste 250.000 de români din Oblastul (regiunea) Cernăuți au mai rămas doar 192.000. S-a afirmat că aceste persecuții au făcut parte dintr-un program deliberat de exterminare a populației românești, plănuit și executat de regimul sovietic.

Astazi, la fata locului exista doar un monument de lemn cu inscriptii in romana si ucraineana, precum si o cruce simpla de lemn, care marcheaza groapa comuna. Mai exista o troita impresionanta la Manastirea Putna care comemoreaza mortii de la Fantana Alba. Fantana Alba a fost cel mai mare unic masacru comis de sovietici in teritoriile locuite de romani, un autentic Katyn al nostru, dar este departe de a fi singurul. Pe langa masacre au existat deportarile, foametea organizata din 1946-1947, incarcerarile in Gulag s.a.m.d. Daca in Romania din hotarele post-belice, numarul victimelor comunismului este estimat undeva intre 300.000 si un milion, printre cele mai ridicate din fosta Europa de Est, numai in Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Hertei acest numar urca la un milion si jumatate, facandu-le cele mai insangerate pamanturi romanesti din secolul XX! Cand compatriotii nostri ii judeca pe unii basarabeni, ale caror actiuni poate lasa de dorit, sa nu uite ce teroare au trait ei si ce poate face teroarea asupra psihicului uman.

La 70 de ani dupa masacrul de la Fantana Alba, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 68/10.05.2011, instituind 1 aprilie ca Zi nationala de cinstire a memoriei romanilor – victime ale masacrelor de la Fantana Alba si alte zone, ale deportarilor, ale foametei si ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic in Tinutul Herta, nordul Bucovinei si intreaga Basarabie. Aceasta zi nu a fost insa marcata inca asa cum se cuvine si cum cere legea respectiva.

***

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press