ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Euroatlantica"

Euroatlantica

,

Invitat la emisiunea Euroatlantica de la Radio Romania, ministrul comunicațiilor și societatii informaționale, Marius Bostan a răspuns întrebărilor realizatorului Radu Dobrițoiu care au avut ca temă apărarea cibernetică a României și viitoarea lege a securității din acest domeniu. Redacția Romania Breaking News vă prezintă selecțiuni din cadrul acestei emisiuni:

Radu Dobritoiu: Când ați preluat mandatul ați spus că oamenii trebuie să se adapteze la provocările secolului XXI și cei din ministerul dumneavoastră, care nu se adaptează și nu depun eforturi în acest sens, ar trebui să părăsească ministerul.

Marius Bostan: Am făcut această declarație și chiar în perioada de când am venit la minister am transmis acest mesaj tuturor angajaților. Am început deja să.., pe cei care doresc să învețe, să reușească să acumuleze cunoștințe noi și să fie în pas cu tehnologia și cu noile informații, pentru că acest domeniu este unul care se schimbă în fiecare zi. După cum bine vedeți, nu știam în urmă cu câțiva ani ce poate face un calculator, sau ce poate face un simplu telefon, un smartphone. Puterea de calcul acuma a unui smartphone este de foarte multe ori mai mare decât era în urmă cu procesoarele.

Procesoarele cu opt nuclee pot lansa chiar un atac cibernetic de pe un smartphone în acest moment.

Radu Dobritoiu: Procesoare cu opt nuclee. Se poate lansa chiar un atac cibernetic de pe un smartphone în acest moment.

Marius Bostan: Teoretic da.

Radu Dobritoiu: Teoretic da.

Marius Bostan: Teoretic da și se poate folosi.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, România stă foarte bine la ceea ce înseamnă broadband-ul, internetul de bandă largă. Mult mai bine decât multe țări din UE. Cum vă explicați acest avans?

Marius Bostan: Noi stăm foarte bine la viteza de internet în general și avem și partea asta de rețele de nouă generație. Există în orașele mari și asta se datorează mediului privat, trebuie să spun, în special, deținătorilor de infrastrucură privați, dar și statului care a investit cât de cât în acest domeniu. Dar mai sunt multe de făcut. Sunt multe pete albe pe teritoriul României. Avem o hartă întreagă a penetrabilității internetului. După cum bine știți acum internetul devine o necesitate în viața noastră. Vrem să comunicăm, vrem să comunicăm cu cei dragi, vrem să-i vedem, vrem să ascultăm radio pe internet, vrem să ascultăm, să vedem filme pe internet.

Radu Dobritoiu: Treptat, televiziunea se mută pe IP-TV. Radioul se mută pe internet și după aceea, probabil, în digital. Sunt foarte multe provocări pentru un minister care trebuie să fie foarte tânăr din punct de vedere al mentalității, al priceperii la tehnologia informației, dar și al personalului. Cum rezolvați această problemă?

Marius Bostan: Din păcate, salariile în sistemul public sunt foarte mici, ceea ce face relativ foarte dificilă atragerea unor competențe, unor oameni bine pregătiți, unor tineri bine pregătiți în acest domeniu al tehnologiei informației, ai High Tech-ului putem spune. Salariile chiar în România sunt destul de mari în acest domeniu.

Radu Dobritoiu: În privat, să precizăm.

Marius Bostan: În privat. Statul nu va putea concura cu privatul. Trebuie să găsim alte metode, se lucrează la o lege a salarizării unitare în sectorul public și atunci sperăm să avem o diferențiere pentru acest domeniu și în același timp eu sunt încrezător în dezvoltarea unor parteneriate și cu sectorul privat și de exemplu, în domeniul securității cibernetice este foarte greu chiar în instituțiile de forță, de securitate să reții oameni pricepuți în acest domeniu cu salariile din sistemul public. Chiar un expert la FBI spunea că au și ei aceeași problemă în SUA. Deci și acolo se pune această problemă pentru că diferențierea privat-public este foarte mare și atunci trebuie găsite metode. Un tânăr ar trebui să beneficieze și asta vom încerca să facem, dacă reușim să atragem, o să scoatem toate posturile la concurs rămase libere, sperăm în câteva săptămâni să fie făcut anunțul, așteptăm avizele de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici și să atragem oameni în sistem, oferindu-le poate niște programe de pregătire suplimentare, o interacțiune, dorința de a servi în serviciul public pentru că sunt oameni care sunt mai puțin interesați de salariu. Trebuie să-i găsim pe aceia care sunt gata să-și dedice eforturile pentru o cauză publică, măcar o perioadă, măcar câțiva ani, măcar un an, doi, trei din viață să lucreze în serviciul public.

Radu Dobritoiu: În această industrie știți că salariile pornesc de undeva de la 2.000 de euro, să spunem.

Marius Bostan: Da. Cel puțin.

Radu Dobritoiu: Pe lună. Putem anunța deja că, în scurt timp, veți deschide ușile pentru angajări la Ministerul Comunicațiilor.

Marius Bostan: Din păcate, salariile nu o să fie de acest gen. Nu poți să…

Radu Dobritoiu: Sigur că da, dar…

Marius Bostan: O să încercăm să atragem și în cadrul unor proiecte europene cu salarii ceva mai mari.

Radu Dobritoiu: Sigur sau poate și cu bursă de școlarizare să-i luați de pe băncile Facultății de Matematică și Informatică, unde dumneavoastră sunteți licențiat.

Marius Bostan: Ar fi minunat să putem aduce și absolvenți în sistem.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, prima prioritate în mandatul dumneavoastră – viitoarea lege a securității cibernetice. Ce aduce nou acest act normativ?

Marius Bostan: Trebuie să spun că acest act normativ apare ca o necesitate. Noi nu reglementăm acest domeniu din dorința de a reglementa sau de a aduce noi sarcini pentru sectorul privat sau pentru deținătorii de infrastructuri. Este o necesitate. Trebuie să spunem că, în ultimii ani, sunt provocări din ce în ce mai mari, numărul atacurilor cibernetice a crescut într-un mod exponențial.

Radu Dobritoiu: Și s-a diversificat ca metode.

Marius Bostan: Metodele să spun alese de atacatori sunt din cele mai diverse și din cele mai inovative. Trebuie să fim gata să răspundem, să avem o apărare activă la acest tip de agresiune, iar noi, prin lege, avem această datorie. Deci, este cumva o responsabilitate dată, atât de Constituție, cât și de legile țării, să asigurăm o apărare cât mai bună. Spațiul cibernetic nu se întinde numai în interiorul granițelor. Este un spațiu deschis și atunci provocările sunt cu atât mai mari. În afară de asta, atacurile, de obicei se dau lateral, adică sunt folosite calculatoare ale unor persoane poate, nu știu…

Radu Dobritoiu: Cu mantă.

Marius Bostan: Exact. Poate ei nu știu că puterea lor de calcul este folosită…

Radu Dobritoiu: Sau chiar site-urile lor sunt utilizate pentru a lansa anumite atacuri.

Marius Bostan: Sunt folosite pentru a… și atunci este cu atât mai complex. Toți experții sunt de acord că această problemă a reglementării securității în domeniul cibernetic este o problemă dificilă. În același timp, dacă nu o facem riscăm ca în viitor să suferim, adică să primim…

Radu Dobritoiu: Să fim copleșiți de ceea….

Marius Bostan: Să fim copleșiți de pagube. Gândiți-vă băncile, gândiți-vă la infrastructurile de energie, gândiți-vă ce ar însemna o centrală.

Radu Dobritoiu: Cernavodă să spunem.

Marius Bostan: Exact. O centrală nucleară. Deci, nu ne putem juca cu astfel de lucruri și din această cauză am pus această lege ca prioritate. Din păcate, a mai fost o lege care în urmă cu un an a fost declarată neconstituțională din anumite motive care au fost listate de Curtea Constituțională. Noi am încercat și vor reuși în acest proiect să reglăm aceste probleme de constituționalitate, astfel încât să nu mai existe nicio temere și să nu mai ajungem în situația de a fi legea declarată neconstituțională. Asta a fost o eroare, să spun, de reglementare, care a fost constatată de Curte și asta e primordial pentru noi să rezolvăm aceste probleme și în același timp trebui să spunem, această lege se adresează în special persoanelor juridice, pentru că au existat interpretări, adică domnule, se intră în viața cetățeanului. Nu este vorba de așa ceva. Libertatea cetățeanului și spațiul lui privat, spațiul lui propriu nu va fi, să spun așa, nu va suferi o intruziune din partea unor organizații sau din partea unor autorități ale statului decât în cazul existenței unui mandat judecătoresc. Deci cu ajutorul mandatului judecătoresc, ca în orice alte cazuri de fapt, se pot face investigații și se pot strânge date. Deci nu va mai fi vorba, nu este un lucru arbitrar de a intra în viața privată a unei persoane. Este foarte important să apărăm aceste principii universale pe care e clădit Occidentul și democrația. Deci libertatea persoanelor, drepturile omului, dreptul la viață privată vor trebui să fie respectate, respectate atât de autoritățile de stat, cât și de alți inamici ai libertății. Ce ar însemna ca un hacker să pună mâna pe datele personale sau pe conturile de card sau pe parolele unui utilizator onest de internet? Deci trebuie să fim gata să protejăm cetățenii țării. Și din cauza asta avem nevoie de acestă lege să creeze cadrul de acțiune pentru autorități și cadrul de alertă la acest tip de agresiune, care din păcate devine din ce în ce mai des.

Radu Dobritoiu: Este o zonă în care trebuie foarte mult să anticipați la fel ca în jocul de șah mișcările și invențiile celor care speculează orice breșă de securitate n spațiul cibernetic.

La summitul din Țara Galilor din 2014 șefii de stat și de guvern din NATO au stabilit noua politică în domeniul apărării cibernetice, care subliniază că aceasta este partea obligației de bază a NATO, adică apărarea colectivă. Documentul menționează clar că responsabilitatea fundamentală a NATO în domeniul securității cibernetice este de a-și apăra propriile rețele, dar și că asistența oferită aliaților trebuie abordată solidar. Aici apare clar și responsabilitatea statelor membre de a-și dezvolta capacitățile de protejare a rețelelor naționale. În plus, s-a stabilit că o decizie în cazul în care un atac cibernetic ar putea să conducă la invocarea articolului 5 va fi luată de Consilul Nord-Atlantic. Aliații au căzut de acord că amenințările cibernetice se manifestă prin exploatarea vulnerabilităților de natură umană, tehnică și procedurală. Amenințările se manifestă cel mai adesea prin atacuri cibernetice asupra infrastructurilor de utilitate publică, accesarea neautorizată a infrastructurilor cibernetice, modificarea neautorizată de date informatice, spionaj și cauzarea unui prejudiciu financiar. La summitul NATO s-a decis și crearea a cinci fonduri destinate consolidării capacităților defensive ale armatei ucrainene, iar România conduce programul de apărare cibernetică. Nu doar Ucraina beneficiază de experiența informaticienilor români, ci și Europol. Potrivit șefului acestei instituții, 20% dintre experții ei în securitate cibernetică sunt ofițeri ai Poliției române.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, știm că interfața cu Alianța Nord-Atlantică este, de fapt, SRI, dar și Ministerul Comunicațiilor este foarte implicat pe acest palier. Nu cred că este ușor să conduceți un minister cu implicații, inclusiv în această zonă a securității cibernetice într-o țară importantă din NATO, mai ales că avem atacuri chiar în țări riverane României.

Marius Bostan: Da, din păcate, după cum au fost în surse deschise, chiar în presă și pe internet, ați văzut ce se întâmplă în Ucraina, de exemplu, unde au fost atacate infrastructuri de energie – conform unui comunicat al Ministerului Energiei din Ucraina – chiar acum o lună, cred că în decembrie, la sfârșitul anului. Au provocat chiar întreruperea furnizării de curent electric într-o zonă și au folosit serviciile de internet ale unui furnizor rus și au avut convorbiri telefonice și pe teritoriul rus ca parte a atacului coordonat. Trebuie să spune, noi suntem în NATO, avem aliați foarte puternici, aceste lucruri.., este mai greu să se întâmple în România, datorită apartenenței noastre la NATO, dar în același timp și noi trebuie să fim furnizori de securitate. Pentru că investițiile din România, pentru că România se dezvoltă…, după ce a intrat România în NATO și în UE trebuie să spunem că s-a dezvoltat și luați-o…, au crescut prețul terenurilor, au crescut prețurile caselor, adică proprietățile deținute de toți oamenii din România valorează mai mult acum. Noi ca să apărăm ceea ce avem este necesar să ne protejăm prin reglementările și prin răspunsurile adecvate la acest tip de agresiune.

În Republica Moldova, trebuie să spun, luna trecută în ianuarie chiar au fost întrerupte emisiunile de televiziune datorită unui atac cibernetic. A fost operatorul național MoldTelecom, chiar a emis un comunicat, unde a explicat din ce cauză la șapte posturi de televiziune li s-a întrerupt emisia. Deci vedeți țări care nu sunt în NATO din proximitatea noastră, cu care avem graniță, care se confruntă cu mari probleme. Deci suntem datori, văzând aceste semnale, vâzând ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în regiunea noastră suntem datori și responsabili și aici guvernul este responsabil, statul este responsabil pentru apărarea propriilor cetățeni, pentru protejarea averilor și drepturilor propriilor cetățeni conform Constituției.

Radu Dobritoiu: Sunt și acestea componente ale războiului hibrid alături de războiul informațional. Iată și războiul informatic se manifestă în țările limitrofe României și, putem spune, în țările riverane flancului de est al Alianței Nord-Atlantice din care noi facem parte.

Marius Bostan: Da și în pus, noi investim acuma, de exemplu un broadband a spus, în 780 de sate din România introducem rețea de fibră optică de nouă generaței ca să facilităm accesul la internet în aceste zone rurale și un proiect foarte important, denumit ronet al guvernului, finanțat din bani europeni. Dar ce înseamnă dacă oamenii cumpără calculatoare, cumpărăm infrastructură, avem smartphone, avem absolut toată tehnologia nouă dacă ea va fi folosită contra noastră. Un atacator poate folosi toată această investiție a noastră…

Radu Dobritoiu: Și rețelele, și calculatoarele noastre, și serverele…

Marius Bostan: Exact, contra noastră. Adică noi, apărătorii libertății și din banii noștri construim o viață mai bună pentru români și ea să fie distrusă de atacatori de diverse tipuri, pentru că atacatorii au mai multe profile, unii sunt direct financiari, unii sunt din alte țări…
Radu Dobritoiu: Și interese diferite.

Marius Bostan: Și interese diferite. Este o întreagă paletă a lor.

Radu Dobritoiu: Atacuri din ce în ce mai dese asupra unor servere sau siteuri civile sau publice, o dezbatere desfășurată astăzi cu specialiști din domeniul IT, a analizat această sensibilă problemă a securității pe internet. Un reportaj de Alex Buzică.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru Marius Bostan, amenințările din spațiul cibernetic se materializează prin exploatarea vulnerabilităților de natură umană, tehnică și/sau procedurală, cel mai adesea în accesarea neautorizată a infrastructurilor cibernetice, modificarea, ștergerea sau deteriorarea neautorizată de date informatice, ori restricționarea ilegală a accesului la aceste date. Cu ce vine legea securității informatice pentru a ne proteja de aceste incidente?

Marius Bostan: Legea fixează responsabilități pentru deținatorii de infrastructuri, pentru provideri, pentru furnizorii de servicii de comunicații și pentru companiile care administrează astfel de sisteme și în special pentru companiile sau organizațiile și administrația care deține infrastructură critică de interes național, unde acolo problemele sunt mult mai sensibile și mult mai importante. Atribuțiile sunt împărțite exact pe categorii, să spun așa, de probleme. Facem o paralelă exact ca o, să spun, ca o echipă SMURD cumva, fiecare în echipă are un rol. Deci există o cooperare între instituții, între Ministerul Comunicațiilor, care are anumite atribuții, între SRI, MApN care se ocupă cu alte tipuri de infrastructuri, Autoritatea Națională de Reglemntare în Telecomunicații, care se ocupă de operatorii de comunicații mobile, de exemplu și fixe. Deci sunt împărțite atribuțiile și încercăm prin această lege să funcționăm ca o echipă și încercăm în același timp să schimbăm informații relevante prin structurile existente.

Radu Dobritoiu: Domnule ministru, profit de prezență dumneavoastră la RRA, sunt jurnalist, nu pot evita o astfel de întrebare. Să ne referim un pic și la Poșta Română. Ați declarat, în decembrie, într-un interviu, citez „Eu îmi doresc ca Poșta Română să devină o companie real profitabilă, de care să fie mandru orice român. Poșta este extrem de importantă, este o companie cu un numar foarte mare de angajați, avem peste 27.000 de angajați. Cred că trebuie să ne construim încrederea în poștă”. Ce se va întampla, domnule ministru, cu Poșta Română? Intrăm în sediile sale și parcă ne trimit înapoi în timp, înainte de anii ’90.

Marius Bostan: Poșta Română are nevoie de investiții rapide atât în partea de procesare automată a trimiterilor poștale, atât în partea de tehnologie, a informației, de calculatoare și de imprimate și absolut tot sistemul informatic, pentru că suntem într-o nouă epocă și, normal, și sediile în care, din păcate, nu s-a mai investit de foarte mult timp în ele. Putem face aceste lucruri atât timp cât avem un plan care să arate că această investiție se returnează și că această investiție este rentabilă. Ceea ce, evident, datorită capilarității și datorită diversificării serviciilor va fi posibil, dar este important să avem acest plan precis și am cerut – Adunarea Generală va avea loc în martie – un plan precis, pe cinci ani, am spus eu, pentru că finanțarea necesară este destul de mare și trebuie arătat foarte clar finanțatorului că există un plan precis de diversificare, de creștere a veniturilor, de îmbunățățire a managementului și de atragere de venituri care să asigure profitabilitatea acestei companii. Prima etapă va fi de implementare a acestui plan împreună cu un pachet de finanțare. Sunt deja instituții financiare internaționale care sunt gata să finanțeze dezvoltarea Poștei și în etapa următoare, dacă nu vom reuși să atragem capital suficient, vom încerca să listăm la bursă – asta este opinia mea, dar o să avem un consultant specializat care să propună asta – să listam la bursă un pachet de acțiuni pentru că aducând noi parteneri în capital, în mod cert va exista mai mare putere de dezvoltare. Deocamdată nu avem decât un singur partener, este Fondul Proprietatea, care deține 25% din acțiuni, și cu care ne sfătuim pentru a găsi calea cea mai bună de dezvoltare a Poștei Române. Este important pentru că Poșta ajunge acolo unde alte companii private în acest moment nu ajung. Și este foarte important că toată structura Poștei se suprapune peste structura statului și peste structura administrativă și teritorială a României și acesta este un lucru foarte important. De asta Poșta trebuie să fie o companie importantă în strânsă legătură cu românii.

Urmăriți  materialul integral pe romania-actualitati.ro

Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / sursa: romania-actualitati.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press