euroasia

Planul „anti-Vilnius” pentru Moldova
La Chișinău se vorbește tot mai des în ultima vreme despre un scenariu provocator al Kremlinului numit de publiciști „planul anti-Vilnius”.
În luna noiembrie, la summit-ul Parteneriatului Estic al UE, la Vilnius, urmează a fi semnate Acordul de asociere, Acordul de liber schimb și, posibil, Acordul de liberalizare a regimului de vize între Moldova și UE.

Rusia încearcă să zădărnicească acest proces și a reactivat mai multe pârghii de presiune asupra autorităților de la Chișinău, iar moldovenii sunt „bombardați” mediatic de la Moscova cu știri despre posibilele avantaje de care s-ar bucura Moldova dacă ar adera la Uniunea Euroasiatică.

Putin se simte amenințat

Potrivit analistului politic moldovean, Petru Bogatu, „în cazul în care Chișinăul și Kievul se integrează la toamnă sau la începutul anului viitor în familia europeană și obțin un regim liberalizat de vize, lucrurile s-ar complica amenințător pentru liderul de la Kremlin. Un eventual succes al summit-ului de la Vilnius se va constitui într-un adevărat dezastru politic și într-o catastrofală pierdere de imagine pentru președintele Rusiei, fapt pe care se vede obligat să-l contrabalanseze de pe acum. Tocmai de aceea, Moscova, de la un timp încoace, a întors macazul și mimează dorința unei reconcilieri istorice cu Bucureștiul.

Nitam-nisam, România a fost vizitată recent de secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev”, a remarcat Bogatu. În opinia sa, „singura carte pe care Kremlinul o poate juca în raport cu România, dar și cu Parteneriatul Estic este problema transnistreană. Nu degeaba, în urma vizitei generalului Patrușev la București, în mass-media se induce ideea că Republica Moldova ar urma să renunțe la regiunea separatistă în schimbul păcii în țară și al unei integrări confortabile în Uniunea Europeană”.

Apropo: a doua zi după negocierile purtate de generalul Patrușev la București, România a fost vizitată de John Brennan, directorul CIA, iar după întrevederile cu Băsescu și Ponta, americanul a plecat la Moscova. Din aceste coincidențe s-a născut ipoteza că în triunghiul convențional România (UE) – Rusia – SUA ceva se coace „și nu-i exclus să se încerce o ajustare a unor soluții inedite și reciproc avantajoase în privința zonei secesioniste din estul Republicii Moldova”, menționează Petru Bogatu.

Băsescu – la Chișinău, Corlățean – la Moscova

Nu întâmplătoare a fost și declarația de joi a președintelui României, Traian Băsescu. În contextul vizitei pe care ministrul român de Externe, Titus Corlățean, urmează să o facă la Moscova, Băsescu a declarat: „nu sunt un politician cu încredere în Moscova, cum nici Moscova nu are încredere în mine”.
În timp ce Corlățean se duce la Moscova, Traian Băsescu are programată, pentru 17 iulie, o nouă vizită oficială la Chișinău.

Pentru a complica atmosfera și a diviza și mai mult societatea moldovenească, politicienii pro-ruși de la Chișinău s-au năpustit vulgar asupra președintelui României. Joi, în Parlament, liderul comunist Vladimir Voronin a proferat acuzații și l-a ofensat pe Traian Băsescu, utilizând un limbaj murdar și grosolan. Comunistul a spus că Băsescu nu are ce căuta în Republica Moldova și că această vizită va agita autoritățile separatiste de la Tiraspol.

Triumviratul Rogozin-Șevciuk-Voronin

Potrivit analiștilor politici, Voronin lucrează în echipă cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, și cu vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, ultimul fiind perceput ca autor din umbră al celor mai cumplite diversiuni rusești din ultimul timp împotriva Republicii Moldova, iar scenariul implementat de cei trei s-ar numi „planul anti-Vilnus”.

Analiștii politici urmăresc cu maximă atenție și actuala vizită a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin. Joi, diplomatul rus s-a întâlnit la Chișinău cu președintele Parlamentului, Igor Corman, și cu vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov.

Oficial se știe că s-a discutat despre inițiativa Chișinăului de a instala șase puncte de control migrațional la așa-numitul hotar administrativ dintre Moldova și Transnistria (cerință a UE pentru liberalizarea regimului de vize). Nu se știe în ce tonalitate s-a discutat, dar se cunoaște că Rusia este împotriva aplicării acestei măsuri de către Chișinău. Vineri, Grigori Karasin are programate întrevederi cu liderul transnistrean Evgheni Șevciuk și cu alți exponenți ai grupării separatiste.

Uniunea Euroasiatică – „o ofertă moartă”

Paralel cu exercitarea presiunilor diplomatice, Rusia a pornit un atac mediatic foarte bine orientat și orchestrat în Republica Moldova, iar în corul instituțiilor de presă angrenate „cântă” nu doar posturile rusești de televiziune retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, ci și posturile locale.

De câteva săptămâni, acestea întrețin artificial o campanie în care se prezintă presupusele avantaje economice și sociale de care s-ar bucura Moldova dacă ar face parte din Uniunea Euroasitică. Materialele TV sunt făcute în așa fel încât să descurajeze opțiunea proeuropeană a moldovenilor, UE fiind asemănată cu „raiul homosexualilor”.

În opinia experților, Moscova încearcă să copleșească moldovenii cu „o ofertă moartă”, deoarece aderarea la Uniunea Euroasiatică nu este agreată masiv nici măcar de populația din regiunea transnistreană, nemaivorbind de cea de pe malul drept al Nistrului.

Un sondaj efectuat recent în regiunea separatistă a arătat că opțiunea euroasiatică este mai apropiată de populația din Transnistria, dar că cei de acolo își doresc să sărbătorească și Ziua Europei.

DW.de

Sursa: cersipamantromanesc via R.B.N.Press