Dreptul forței sau forța dreptului? Cronica unui abuz al principalelor servicii de informații din Ucraina și R. Moldova

Statul, oricare stat, are privilegiul de a avea secrete: secrete de stat. În același timp, are și posibilitatea (nedorită) de a abuza de puterea sa: abuzuri de stat.

Uneori cele două categorii, printr-o complicitate ilegală, ajung să se completeze, cu toate că atât prevederile constituționale, dar și măsurile legislative se îngrijesc să împiedice acest lucru. Abuzul de stat apare din puterea discreționară a autorității politice, cuplată la o interpretare defectuoasă a rolului pe care aceasta trebuie  să-l joace. În acest fel, statul poate pedepsi indezirabilii din interior și, câteodată, din exterior. În societățile totalitare, tentația abuzului (avem exemplul politicilor stalinismului) determină autoritatea să definească categoriile de “dușmani”, reali său inventați, care ar trebui să suporte măsurile represive luate de reprezentanții puterii. Societatea are posibilitatea să reducă sau chiar să preîntâmpine acele măsuri care transformă categorii întregi de cetățeni în victime ale exercițiului totalitar. Acolo însă unde societatea civilă este prea firavă, incapabilă sau temătoare să susțină adevărul, aceasta va ezita să intervină în deciziile autorității. În felul acesta, întreaga masă a cetățenilor poate fi afectată de măsurile punitive, autoritare sau contrare drepturilor recunoscute de instrumentele constituționale. În democrațiile consolidate, cadrul legislativ este suficient să împiedice apariția unor abuzuri statale sau, cel puțin, le reduce considerabil.

Sistemul de drept internațional e unanim în a recunoaște obligațiile internaționale de asigurare a dreptului la liberă circulație și interzicerea expulzării propriilor cetățeni. Amintim aici doar câteva din instrumentele universale/regionale în acest domeniu: Declarația Universală a Drepturilor Omului (art.13), Pactul internațional cu privire la drepturile politice și civile (art.12), Protocolul adițional nr.4 la CEDO (art.2), alături de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ultimele ratificate atât de Ucraina, cât și de R. Moldova. Ratificarea lor înseamnă și obligația de a le respecta. Ratificarea mai înseamnă reafirmarea unui atașament solid pentru libertățile fundamentale, care reprezintă temelia însăși a justiției și a păcii în lume. Respectarea lor reprezintă premisele unui regim politic democratic și o filozofie comună care decurge din mijloacele democratice disponibile întregii societăți.

Dreptul la liberă circulație, ca drept fundamental al omului, de asemenea este garantat de Constituția Ucrainei (art.33) și cea a R. Moldova (art.27).

Interdicția

Cazul pe care îl analizăm – sau mai bine spus, în limbaj juridic, speța examinată – ilustrează elocvent atât ignorarea normelor de drept internațional, în același timp cu menținerea unor abordări definitorii pentru un stat nereformat, tributar practicilor totalitare comuniste: lipsa transparenței decizionale, absența unor analize obiective, dezinformări, arbitrariul măsurilor punitive, care, luate împreună, converg la abuzul instituțional, în cazul nostru – al principalelor servicii de informații din Ucraina și R. Moldova.

Ne-am oprit la cazul lui Eugen Patraș, devenit peste noapte, nitam-nisam, indezirabil pentru Republica Moldova. Deși dezbaterea judecătorească propriu-zisă a avut loc în anul 2004, speța este semnificativă și de învățătură, atât pentru noi, cetățenii, cât și pentru unele instituții ale statului.

Reclamantul Eugen Patraș, etnic român, s-a născut în localitatea Bahrinești, regiunea Cernăuți, Ucraina, deținând cetățenia sovietică până la dispariția în 1991 a U.R.S.S., iar  mai apoi – cea ucraineană. Petentul a avut o relație specială cu Republica Moldova, unde a absolvit și Facultatea de Drept a Universității din Chișinău și unde locuiește fratele său, prof. univ. dr. Mihai Patraș, fost deputat în Parlamentul R. Moldova, de asemenea nepotul de frate, Nicolai Patraș, fost ofițer în poliția R. Moldova. Iată, deci, suficiente motive care să transforme relația sa cu cele două state într-o relație privilegiată. După finalizarea studiilor doctorale în România, în anul 1999, reclamantul a renunțat la cetățenia ucraineană (2000), redobândind anterior cetățenia română, respectând astfel toate procedurile legale de renunțare/redobândire a unei/altei cetățenii.

Pe data de 14.08.2002, Serviciul de Securitate al Ucrainei (S.B.U. a dispus, pentru domnul Eugen Patraș, măsura interdicției de intrare pe teritoriul Ucrainei pentru o perioadă de 5 ani (2002-2007),  care va constitui obiectul unui alt studiu. O atare practică este, din păcate, uzuală în activitatea S.B.U. față de cetățenii români, lista “interzișilor” fiind suficient de lungă, cu precădere ziariști, scriitori, juriști etc. Exagerările au depășit orice raționament prin interzicerea intrării în Ucraina a fostului prim-ministru moldovean, Mircea Druc, și a unui pensionar de 89 de ani, veteran de război, originar din nordul Bucovinei, inginerul Vasile Ilica (între timp decedat). S-a ajuns și până la un caz total inedit, când unui cetățean ucrainean, Sergiu Dan, originar din localitatea Apșa de Jos, regiunea Transcarpatică, jurnalist la Radio România, i s-a refuzat să revină acasă, în Ucraina, situație interzisă expres atât de Constituția Ucrainei (art.25, alin.2), cât și de prevederile alin.2, art.3, din Protocolul adițional nr. 4 menționat anterior, protocol ratificat de statul ucrainean. Astfel de măsuri abuzive, considerate ilegale atât din punct de vedere al legislației naționale, cât și al normelor internaționale, au elemente în comun: lipsa motivării legale a deciziei, superficialitatea descrierii faptei sau lipsa faptelor reale/legale care au atras interdicțiile, termenul pentru care a fost dispusă măsura sau nemenționarea  căilor de atac prevăzute în legea națională.






Încercări de justificare a interdicției

În ziua de 10 ianuarie 2003, reclamantul Eugen Patraș călătorea cu trenul “Prietenia” pe ruta București – Chișinău, plecând într-o scurtă vizită la fratele său din Chișinău. În punctul vamal Ungheni, grănicerii l-au coborât din tren, fără să-i ofere nicio explicație, scrisă sau verbală, asupra motivelor interdicției de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, fiind imediat returnat în România. Sunt de menționat răspunsurile autorităților R. Moldova asupra motivelor de interdicție. Astfel, din răspunsul Secției Consulare a Ambasadei R. Moldova în România (nr.314/ din 19.02.2003) rezultă că măsura de interdicție este „din motivul încălcării (în text :  incalacrii – n.n.) comise pe teritoriul Ucrainei, unde Republica Moldova are obligații fata de îndeplinirea acordurilor bilaterale și multilaterale în cadrul CSI”, în timp ce Departamentul Trupelor de Grăniceri (D.T.G.), prin răspunsul nr.7/167 din 31.01.2003, susține că, „în conformitate cu acordurile bilaterale și multilaterale de colaborare între țările CSI și obligațiile Republicii Moldova față de îndeplinirea acestor acorduri, cetățeanului României Patraș Eugen n-a fost acceptată întrarea în țară în baza demersului parvenit din Ucraina despre încălcările comise pe teritoriul ei de către persoana nominalizată, în perioada precedentă”. Lăsând deoparte calitatea redactării răspunsurilor (probabil în “moldovenește”), arătăm că, la solicitările petentului (din 02.10.2003, către Consulul R. Moldova la București, și din 02.12.2003, către MAE al R. Moldova) de a preciza „faptele incriminatorii” comise pe teritoriul Ucrainei, nu s-a primit niciun răspuns. Ulterior doar, în cadrul procesului de judecată, s-a stabilit că dispoziția de interdicție pentru R. Moldova a fost emisă de S.I.S. în data de 18.10.2002. Tot în cadrul procesului s-a mai aflat că măsura interdicției s-a aplicat drept urmare a solicitării S.B.U. către S.I.S, intervenindu-se și a doua oară, deja în perioada judecării cauzei, prin adresa nr.5826 din 12.05.2004, cu solicitarea de a menține măsura interdicției.

Internaționalizarea acțiunilor nesăbuite (dovedite ulterior netemeinice și nelegale) ale S.B.U. au atins ridicolul atunci când instutuția dată s-a adresat și F.S.B. – ului Federației Ruse pentru a-i interzice intrarea în R.Moldova domnului Patraș. Faptul rezultă în mod expres din referința (întâmpinarea) Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova către Curtea de Apel Chișinău. Vom reproduce un pasaj mai lung din referința sus-amintită, pentru a constata până unde s-a ajuns cu absurdul:

„Neautorizarea intrării pe teritoriul R. Moldova a cetățeanului român Eugen Patraș a fost determinată de prevederile Protocolului de colaborare în domeniul intrării pe teritoriul statelor-membre ale C.S.I. a persoanelor care nu au temeiuri legale pentru aceasta, semnat la Minsk la 25 mai 2001. Prezentul protocol constituie parte integrantă a Acordului privind combaterea criminalității organizate, semnat la Tbilisi la 31 mai 1995, la care Republica Moldova este parte.

Prin acest Protocol (Articolul 3) Părțile asigură interzicerea intrării pe teritoriul statelor-membre ale C.S.I. a cetățenilor care sunt incluși în Lista persoanelor cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul statelor-membre ale C.S.I.

La 4 octombrie 2002, prin scrisoarea nr.2И/5-263 parvenită de la Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (ФСБ России), care efectuează evidența centralizată a persoanelor cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul statelor-membre ale C.S.I., Serviciul de Informații și Securitate a primit Lista menționată pe suport de hârtie și în varianta electronică, în care este indicat și numele d-lui. Eugen Patraș”.

Deci, nici mai mult nici mai puțin decât în baza Acordului privind combaterea criminalității organizate (sic!), încheiat între serviciile speciale ale statelor-membre CSI! Să vedem acum care au fost realitățile…

Procesul cu S.I.S din R. Moldova

Prin acțiunea introdusă la Curtea de Apel din Chișinău, Eugen Patraș a chemat în judecată Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldova (S.I.S.), alături de Departamentul Trupelor de Grăniceri (D.T.G.), dar și M.A.E. al R. Moldova (ultimul scos între timp din proces), solicitând constatarea ilegalității măsurilor dispuse de S.I.S. și D.T.G.: returnarea sa în România și, respectiv, împiedicarea accesului pe teritoriul R. Moldova. Petentul a solicitat, totodată, obligarea pârâților ca, pe viitor, să nu mai împiedice intrarea și ieșirea în/din același stat, respectând dreptul său la liberă circulație, dar și plata daunelor morale în cuantum de 100.000 de euro, precum și achitarea cheltuielilor de judecată.

Dezbaterile din instanță, împreună cu o campanie insistentă de petiționare a autorităților au subliniat aspectele contradictorii, de natură să lezeze funcționalitatea  normelor internaționale și naționale, a căror obligativitate decurge din sistemul relațiilor interstatale, dar și bilaterale ale statelor implicate în evoluția acestui caz de abuz statal. Astfel, studiul de caz a evidențiat următoarele:

– Pentru început, probabil pentru a impresiona instanța (nu se exclude și intimidarea acesteia), S.I.S. și D.T.G. al R. Moldova au refuzat să prezinte instanței datele pe care s-a bazat aplicarea interdicției, invocând  motive de natură  secretă, care nu ar putea fi comunicate, nici supuse controlului unui organ judecătoresc legal constituit (se poate observa atât în cazul S.B.U., cât și în cazul oficialilor de la Chișinău, prezența sindromului de secretomanie). Principialitatea președintelui completului de judecată a determinat totuși S.I.S. să se conformeze și să prezinte instanței actele solicitate. A fost însă din nou nevoie de avertismentul instanței de a respecta prevederile legale pentru a-i determina pe pârâți să se comporte într-un cadru legal și să depună la dosar actele invocate. Pentru a folosi o frumoasă expresie din limba română, vom observa că  atât în cadrul S.B.U., cât și în cazul instituțiilor de la Chișinău, când vine vorba de măsuri restrictive, „nu știe stânga, ce face dreapta”;

– Reprezentanții S.I.S. și D.T.G. nu au contestat că actele domnului Eugen  Patraș de trecere a frontierei au fost legale. Ambele instituții au susținut că au acționat ca urmare a unor demersuri făcute de organele de resort din Ucraina (direct) și Federația Rusă (indirect), invocând-se încălcări nespecificate, comise pe teritoriul Ucrainei, nu pe teritoriul R. Moldova, adică al autorității care, nefiind lezată, a acționat totuși pentru și în numele Ucrainei. Nici în acest context părțile adverse n-au prezentat instanței care sunt motivele faptice concrete imputabile petentului (în Ucraina sau în alt stat). Ca atare, aplicarea unui „interes extrateritorial” a lipsit de justificare legală intervenția organelor din R. Moldova;

Protocolul privind călătoriile reciproce, încheiat între Poliția de Frontieră din Ministerul de Interne al României și Poliția de Frontieră a R. Moldova, semnat la Albița pe data de 27 septembrie 2001, prevede expres: „Cetățenii statului uneia dintre părți, în baza documentelor specificate în acord pot intra, ieși și tranzita pe teritoriul celeilalte părți prin punctele de trecere a frontierei deschise pentru traficul de călători” (art.1). Grănicerii nu au ridicat nicio obiecție în legătură cu documentele prezentate de reclamant. În plus, Acordul dintre Guvernul României și Guvernul R. Moldova privind călătoriile reciproce ale cetățenilor, din 29.06.2001, nu conține prevederi exprese care să interzică intrarea ca urmare a intervenției unui stat terț, în speță, Ucraina.

Al treilea participant: C.S.I.

În acest stadiu intervine un al treilea participant, extrateritorial și fără atribuții exprese în domeniul regimului de frontieră: Comunitatea Statelor Independente.  C.S.I. a luat ființă în 1991, funcționând ca organizație regională, formată din Federația Rusă și alte 10 state dintre fostele 15 republici unionale al U.R.S.S.  Niciunul din acordurile din cadrul C.S.I., menționate în referința S.I.S,  nu a fost publicat în  „Monitorul Oficial”, sub pretextul că ar avea un caracter secret. Însă potrivit art. 6 din Constituția Republicii Moldova, nepublicarea legii atrage inexistența acesteia, iar art.23 din Constituție obligă statul să asigure dreptul fiecărei persoane de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. Secretele învăluite nu pot prezenta o sursă de incriminare într-un sistem de drept cu adevărat democratic; cel mult ele ne pot aminti de o perioadă când suspiciunea generalizată caracteriza relațiile statului cu proprii cetățeni. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Sunday Times împotriva regatului Unit, 1979 ) s-a stabilit că orice lege trebuie să fie „publică, accesibilă și previzibilă”. În redactarea Curții se precizează că „o normă nu poate fi privită ca lege decât dacă este formulată cu suficientă precizie pentru a permite persoanei să își reglementeze conduita”.

În aparență, acordurile semnate ȋntre serviciile speciale din statele spațiului C.S.I. constituie singurul temei juridic pentru cererea Ucrainei de aplicare în R. Moldova a interdicției de circulație în defavoarea reclamantului Patraș. Se ridică totuși problema publicității respectivelor acorduri care, secrete fiind – cunoscute adică doar de un număr limitat de oficiali – nu au fost aduse la cunoștința largă a cetățenilor. În conformitate cu principiile de drept și cu  articolul 6, menționat deja, din Constituția R. Moldova, consecința juridică este că niciunul din documentele secrete nu pot produce consecințe juridice (în treacăt fie spus, erau atât de „secrete”, încât toți participanții la procesul în cauză au putut ulterior să ia cunoștință de acestea). Precizăm că, în întimpinarea depusă la dosarul cauzei, cei doi pârâți nu au invocat altceva decât obligația internațională de respectare a convențiilor la care statul e parte, fără să invoce fapte și împrejurări concrete care să caracterizeze acțiunile reclamantului drept ilegale și, prin urmare, suficiente pentru a restrânge dreptul său la liberă circulație. Mai mult, statul moldovenesc  a impus o interdicție care nu s-a bazat pe propriile constatări privind încălcarea ordinii constituționale, fiind preocupat exclusiv de îndeplinirea acordurilor bi/multilaterale cu Ucraina.

Actualizarea unei liste nu poate fi confundată cu decizia propriu-zisă de limitare a circulației, măsură pe care statele-membre o dispun în raport de interesele lor legitime. Prin urmare, acestora le revine dreptul de a solicita F.S.B.-ului includerea unei persoane în lista “interzișilor”. (Precizăm că actele semnate în cadrul C.S.I. stipulează că limitarea dreptului la liberă circulație se aplică de fiecare stat, dacă nu contravine legislației naționale).

Așa se explică faptul de ce S.I.S. – ul din R. Moldova – la cererea S.B.U., direct și prin F.S.B.  – a considerat că reclamantul Eugen Patraș nu are temei legal să intre în țară.  Cu toate acestea, potrivit actelor depuse la instanță, împrejurare consemnată și în cuprinsul hotărârii judecătorești, Federația Rusă, Kazahstan, Georgia și Azerbaidjan – și ele semnatare ale actelor invocate de S.B.U. și S.I.S. – au confirmat oficial, prin adresele consulatelor acestor țări la București, faptul că petentul Eugen Patraș nu are interdicție de intrare pe teritoriul respectivelor țări(!).

Dezvăluirea așa-zisei cauze a interdicției: implicare în rețele de crimă organizată

După mai multe tergiversări, prin încheierea de ședință, instanța de judecată a obligat S.I.S.-ul și Departamentul Trupelor de Grăniceri, contrar împotrivirii acestora, să permită reclamantului intrarea în țară, pentru a putea participa la judecarea propriu-zisă a cauzei, în data de 11.11.2004. Măsura a însemnat o aplicare judicioasă a principiului nemijlocirii și oralității în dezbaterile judiciare. (Ședința a fost condusă de domnul judecător Nicolae Timofti, viitor președinte al R. Moldova).

În opinia Curții de Apel Chișinău, actele secrete la care s-au referit pârâții nu constituie un temei suficient pentru aplicarea interdicției de a circula în R. Moldova. Conform Hotărârii din 11 noiembrie 2004, pronunțată de Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 3-525/2004, actele semnate de R. Moldova în legătură cu reglementările C.S.I. își găsesc aplicarea doar și exclusiv față de persoanele implicate în rețelele de crimă organizată ori cele vinovate de săvârșirea unor infracțiuni grave, de natură să afecteze ordinea de drept internațională, cum ar fi actele de terorism, de producere, păstrare sau comercializare a drogurilor, de contrabandă cu materiale radioactive, muniții, de înființare sau participare în formațiunile de mercenari etc. În același timp, în cursul dezbaterilor judecătorești nu a fost prezentată instanței absolut nicio probă care să dovedească implicarea reclamantului în astfel de grupări criminale, în Ucraina, R. Moldova sau orice alt stat-membru C.S.I. Iată de ce instanța a recunoscut ca ilegale acțiunile S.I.S. și a D.T.G. și prin urmare a recunoscut ca ilegală interdicția de intrare în țară impusă de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Adevărata cauză a interdicției: răzbunare instituțională față de indezirabilii ideologici

Observăm astfel, cu claritate, abuzul S.B.U. de a se folosi de un acord internațional, respectiv inducerea în eroare a serviciilor de informații străine (în cazul dat, al FSB-ului Federației Ruse și S.I.S.-ului R. Moldova) pentru “a-i pune la punct” pe indezirabilii ideologici, inclusiv domnul Eugen Patraș, acesta fiind cunoscut ca un susținător activ al drepturilor și intereselor legitime ale comunității românești din Ucraina. Iar faptul că S.B.U. a considerat de cuviință să recurgă la niște insinuări incalificabile precum că petentul ar face parte din rețelele de crimă organizată, dar și solicitarea către două servicii de informații străine (ale Federației Ruse și R. Moldova) de a i se interzice intrarea exclusiv în R.Moldova, de care acesta este legat sufletește (unde locuiesc fratele și nepotul acestuia), atestă luarea unor măsuri de răzbunare instituțională asupra celor care gândesc altfel. Per a contrario, dacă petentul prezenta un real pericol pentru securitatea statelor C.S.I., după cum s-a insistat de către S.B.U. și de către S.I.S.-ul lui Voronin, era logic și firesc ca măsura de interdicție să fie solicitată pentru toate statele C.S.I., semnatare ale acordurilor cu pricina, ceea ce nu s-a făcut. În mod firesc se pune întrebarea: dacă S.B.U. n-a venit cu nicio dovadă că Eugen Patraș ar face parte din vreo rețea de crimă organizată sau ar fi săvârșit fapte grave în Ucraina, de ce s-au invocat asemenea fapte în demersurile S.B.U. către F.S.B și S.I.S.? Totodată, dacă dl dr. Eugen Patraș, avocat al Baroului București, fost vicepreședinte al Societății pentru Cultură Românească “Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, autor a mai multor acțiuni în beneficiul comunității românești din Ucraina  ar fi făcut parte din lumea crimei organizate, așa cum insistau cele două instituții de profil ale Ucrainei și R. Moldova, domniei sale i-ar fi fost dificil să obțină sprijinul Asociației Internaționale a Juriștilor, Comisiei pentru drepturile omului, minorități și culte a Senatului României, Uniunii Ucrainenilor din România, ONG-urilor din Ucraina etc. De altfel, după cum constată și hotărârea judecătorească, „reprezentanții pârâților au confirmat că nu dispun de date care ar confirma că E. Patraș este implicat în astfel de grupări”. Speța în cauză denotă cât de greu este să te debarasezi de moștenirea V.C.K. (ВЧК), N.K.V.D. (НКВД), K.G.B. (КГБ), pe de o parte, și cât de ușor poți fi distrus de malaxorul mașinăriei diabolice al unor instituții care nu vor (nu pot?) să se conformeze principiilor de guvernare democratică a societății. Analizând asemenea cazuri, ne dăm seama cât de mare poate fi pericolul nerespectării drepturilor de liberă circulație într-o țară cu democrație neconsolidată, și până unde poate să se ajungă cu dezinformările la nivel de servicii de informații. Se consideră cumva, în continuare, aceste instituții infailibile în fața ordinii de drept a statelor ?

Hotărârea pronunțată de către Colegiul Civil al Curții de Apel din Chișinău, la data de 11.11.2004, în dosarul 3-525/04, rămasă definitivă, a pus punctul pe “i” măcar în această speță, oprind dezmățul interdicțiilor motivate, de-facto, politic. Constatarea de către instanță a ilegalității acțiunilor S.I.S. și D.T.G. din R. Moldova, cu autoritate de lucru judecat, a respins, fie și indirect, insinuările S.B.U. Deși măsurile abuzive și procesele i-au produs imense pierderi și pagube, petentul a găsit de cuviință să renunțe la daunele morale și materiale atribuite de instanță acestuia, din contul S.I.S., care, moralmente cel puțin, ar fi trebuit să fie achitate în solidar cu S.B.U. Era în firea lucrurilor ca acei angajați ai S.B.U. care au pus la cale asemenea dezinformări în plan internațional să răspundă în fața justiției, dar cine s-o facă.

Cuvânt de încheiere

După cum am menționat la început, cazul comentat aici, deși soluționat în 2004, e încă de actualitate pentru persoanele afectate și în prezent de abuzuri de stat. Ucraina aplică, în continuare și pe larg, proceduri de restrângere a dreptului la liberă circulație, sancționând astfel, de-facto, libertatea de exprimare. În acest context, menționăm, printre altele, că statul român n-a aplicat, după 1991, nicio interdicție de intrare în țară vreunui cetățean ucrainean, pe motive ideologice .

Hotărârea judecătorească analizată aici se bucură de autoritate de lucru judecat și poate servi – ca și jurisprudența C.E.D.O. – drept  argument convingător în cauze de aceeași natură.

În condițiile dificile cu care se confruntă Ucraina în Crimeea, Lugansk sau Donețk, sprijinul necondiționat pentru supremația legii, împreună cu asigurarea independenței sistemului judiciar, pot constitui instrumentele adecvate pentru consolidarea democrației și a ordinii de drept, de care ar beneficia toți cetățenii.

Autor: Mihai NICOLAE

 

Articol publicat și în ediția tipărită a revistei „Mesager bucovinean” (redactor-șef Ștefan Hostiuc)




(ACTUALIZARE) Video! De ce a fost suspendată parada româneasca din Cernăuți – 15 mai 2016 ?

Anuntul_de_Suspendare_a_paradei_portului_popular_romanesc_la_Cernauti

Actualizare 19 mai 2016:

Parada Portului Popular Românesc se va desfășura la Cernăuți în data de 22 mai 2016, iar simpozionul „Costumul popular românesc” – cu o zi înainte, la 21 mai, conform  comunicatului de presă al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, ciatat de romaniabrekingnews.ro:

Ca cetățeni loiali ai statului ucrainean, respectând legea supremă a statului și  deciziile adoptate de mai marii zilelor noastre, ținând cont de Decizia nr. 275 din 12 mai 2016 a Administrației de Stat a regiunii Cernăuți privind marcarea în regiunea Cernăuți a Zilei memoriei represiunilor politice, postată pe Site-ul instituției astăzi, 13 mai 2016, ora 14:23, cu precizări ulterioare, postate la ora 16:28, conducerea Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi este nevoită să anunțe amânarea cu o săptămână a Paradei Portului Popular Românesc programată  pentru ziua de duminică, 15 mai 2016, și a Simpozionului „Costumul popular românesc”  programat pentru data de 14 mai 2016.

Puși în fața faptului împlinit, deși convenisem în prealabil cu Primăria (la 05 mai 2016) asupra datei stabilite, anunțăm pe această cale, că Parada Portului Românesc se va ține la Cernăuți, pe fosta Stradă Domnească, actualmente Olga Kobileanska, în ziua de duminică, 22 mai 2016 ora 14:00, iar Simpozionul „Costumul popular românesc”, cu o zi înainte, la 21 mai, ora 10:30, la sediul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți (str. Olga Kobileanska, nr.9).

Dragi compatrioți!

Regretăm că decizia Administrației regionale a fost anunțată public cu doar două zile înainte de data convenită anterior, cu primăria orașului Cernăuți, pentru Parada Portului Popular Românesc. 

Chiar dacă nu e vina noastră, ne cerem scuze de la invitații Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” care deja au sosit la Cernăuți sau sunt în drum spre capitala istorică a Bucovinei pentru a participa la Parada anunțată pentru 15 mai 2016. Suntem obligați să respectăm Decizia Administrației de Stat a regiunii Cernăuți. De aceea, vă rugăm să ne înțelegeți corect.

Vă așteptăm cu dragoste la manifestările noastre din 21-22 mai 2016.

Vasile TĂRÂȚEANU,

Președintele  Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

* * *

17 mai 2016

Video: Eugen Pătraș

Eugen Pătraș, vice-presedinte și membru fondator al Centrului Cultural Român din Cernăuți – Eudoxiu Hurmuzachi, anunță delegația Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și România Breaking News – RBN Press, sosită în Cernăuți ca invitați la manifestările Centrului Cultural – EH,  că Parada Portului Popular Românesc nu mai poate avea loc conform datei comunicate de organizatori și va fi amânată pentru 22 mai 2016. Cu aproximativ 36 de ore înainte de eveniment, Guvernatorul Regiunii Cernăuți a anunțat pentru ziua de 15 mai a.c. (data fixată pentru manifestările: Parada Portului Popular Românesc, Simpozionul despre portul popular românesc) instituirea „Zilei de Doliu pentru Victimile Represiunilor Regimului Sovietic”

Anunțul a fost dat publicului pe 13 mai 2016 la prânz. Din păcate foarte mulți invitați și participanți au fost nevoiți să facă cale întoarsă și cu siguranță le va fi,  dacă nu foarte greu, sigur imposibil, să reîntoarcă în Cernăuți, eforturile individuale pentru deplasare și cazare fiind substanțiale.

Redacția România Breaking News realizase și pregătise în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Centrul Cultural Român din Cernăuți, cu sprijinul Companiei E-syv System SRL, toate cele necesare din punct de vedere tehnic și logistic pentru a transmite Live această manifestare a românilor din Cernăuți.

Redacția România Breaking News menționează că „Ziua de Doliu” a fost anunțată strict pentru Regiunea Cernăuți.

Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

 




Video:Despre Ziua Unirii Principatelor la București și Cernăuți cu avocatul Eugen Pătraș, vicepreședinte și fondator al Centrului Cultural Român din Cernăuți

Eugen_Patras_romaniabreakingnews

În exclusivitate pentru România Breaking News – RBN Press, despre Ziua Unirii Principatelor la București și Cernăuți cu avocatul Eugen Pătraș, vicepreședinte și fondator al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, la Conferința românilor de pretutindeni, care a avut loc în data de 24 ian. 2016, la Palatul Parlamentului – Sala Nicolae Iorga. Conferința a fost organizată de deputatul Eugen Tomac, în parteneriat cu Fundația Românilor de Pretutindeni, reprezentată de domnul Eugen Popescu și cu sprijinul Consiliului Româno-American, reprezentată de domnul Nicolae Popa.

Domnul Eugen Pătraș ne-a adus la cunoștiință că în acelaș timp cu sărbătorirea la București a Zilei Unirii Principatelor Române, la Cernăuți are loc pentru prima oară, după aproximativ 75 de ani după fatidicul an 1940, o manifestare dedicată Unirii de la 24 ianuarie. Prin intermediul România Breaking News – RBN Press, domnul Eugen Pătraș transmite tuturor românilor,  autohtoni, din Basarabia, Nordul Bucovinei (reg. Cernăuți), Ținutul Herța, Sudul Basarabei dar și românilor din diaspora un sincer La Mulți Ani și „să reușim să rezolvăm toate probleme care s-au adunat de-a lungul timpului și mai ales să găsim soluțiile la acesle probleme… ”

Publicat de romaniabreakingnews.ro




Video/Cernăuți. Cafeneaua literară „București” a demarat în forță, după inaugurare

Video: Ștefan Hostiuc despre Lucian Blaga, în Cafeneaua literară București

Video: Academician Vasile Tărâțeanu: „avem un singur scop, să ne apărăm drepturile noastre și valorile noastre naționale”

Video: Cultura românească este un lucru bun și pentru ucraineni…

Video: Avocatul Eugen Pătraș  „… inaugurarea de ieri, este pohta ce am pohtit…” vorbind despre inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” în imediata apropiere a, deja celebrului tablou al intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia

Puteți urmării întregul material video accesând Canalul Youtube EURO MEDIA

Sursa: EURO MEDIA /Nicolae Hauca Mykola Havka prin România Breaking News – RBN Press / romaniabreakingnes.ro

Citește și  Foto-Video/Inaugurarea Centrului Cultural Român din Cernăuți. Realizare emblematică, a patrioților români, din regiunea Cernăuți – Ucraina




Foto-Video/Inaugurarea Centrului Cultural Român din Cernăuți. Realizare emblematică, a patrioților români, din regiunea Cernăuți – Ucraina

*Actualizare 13 mai 2015/13:10/ – Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, în partea inferioară a materialului

Pe strada care s-a numit cândva  Calea Domnească a orașului Cernăuți și mai apoi fostă stradă, Iancu Flondor, în România Întregită după clipa astrală a anului 1918, astăzi Olga Kobyleanska (Ucraina),  a fost inaugurat Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzaki”, o realizare emblematică de mare însemnătate pentru românii din regiunea Cernăuți (Nordul Bucovinei) și nu numai.

Apariția acestui spațiul destinat sprijinirii culturii, istoriei și limbii române în capitala istorică a Bucovinei, pe care o pot numi fără cuvinte prea mari un adevărat simbol al românității, este de fapt încununarea cu laurii succesului a strădaniei și  efortului unui mare patriot român, Eugen Pătraș, patriot nu prin titulatură acordată de cineva, ci de însăși faptele închinate dăinurii și demnității neamului românesc din care face parte.

Eugen_Patras_romaniabreakingnews Avocat, om de afaceri, născut în regiunea Cernăuți, Eugen Pătraș este un adevărat Mecena al românilor din Cernăuți care merge cu mândrie pe calea marilor înaintași care au bătătorit drumul renașterii neamului românesc, ca Eudoxiu Hurmuzachi, Emanoil Gojdu, reușind să atragă după el și alți lideri ai românilor din Nordul Bucovinei, printre care și energicul Vasile Tărâțeanu, membru corespondent al Academiei Române.

Vasile_Tarateanu

Avocatul Pătraș s-a dovedit a fi un patriot, vizionar și tenace, un neobosit militant pentru drepturile românilor din Ucraina, pentru a cărui îndrăzneață realizare nu a fost ajutat practic de nimeni. De la autoritățile române nu a primit decât promisiuni, care s-au concretizat doar prin prezența la inaugurarea Centrului și un parteneriat semnat tot în aceiași zi. Un ajutor specific a primit și de la statul Ucrainean, care în urmă cu ceva timp la gratulat cu interdicția de a intra în Nordul Bucovinei.  Fin cunoscător al legilor, acesta a renunțat la cetățenia ucraineană și a dat în judecată Ucraina l-a Tribunalul de la Haga, unde a câștigat.

Eugen-Patras-romaniabreakingnews

S-a reîntors în Ucraina, de unde, ca om de afaceri din România, a cumpărat o clădire pe strada Kobîlianskaia din Cernăuți (fosta Stradă Domnească în Imperiul Austro-Ungar și redenumită Iancu Flondor pe timpul României interbelice), stradă pietonală, asemeni străzii Lipscani din București. A angajat arhitecți și designeri din București și Chișinău, iar după trei ani de muncă, pe 10 mai 2015, a tăiat panglica acestei instituții pe care a realizat-o exclusiv pe banii lui.

„Am constituit o organizație non-guvernamentală cu denumirea Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Hurmuzachi – unul din cele mai proemeninente personalități din istoria românilor din Cernăuți. Omul care a rupt Bucovina de Galiția. Dacă nu ar fi fost el, noi nu mai vorbeam astăzi românește. Bucovina a devenit astfel ducat aparte al Imperiului Austro-Ungar și s-a salvat de la invazie și deznaționalizare totală. El a fost căpitanul Bucovinei, mareșalul Bucovinei, a condus provincia. A pus bazele unor instituții fundamentale, cum a fost Universitatea de Stat din Cernăuți. Erau trei frați care au fost membri ai Academiei Române, mari istorici și conducători ai Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, înființate în 1872.” – Vasile Tărâțeanu

Cu tot „neajutorul” statului Român și cu frecușurile din partea statului Ucrainean, a ținut ca la marea inaugurare să fie prezenți oficiali români și ucrainei și chiar a trimis invitații la Ceremonie președinților Klaus Iohannis și Poroshenko, de la care a primit în schimb mesaje de felicitare.

Cu câteva săptămâni înainte de eveniment, Avocatul dr. Eugen Patraș, a promis  celor apropiați : “Duminică, Iancu Flondor va fi a noastră” …și A FOST !

Duminică 10 mai, o zi însorită în Cernăuți, din sufletul a aproape două mii de români din Țara Mamă – România, din Basarabia (R. Moldova) și din regiunea Cernăuți, s-au înălțat cântece și aplauze românești pe strada Olga Kobîlianskaia.

Au fost cu siguranță și s-au bucurat odată cu toți românii prezenți, de undeva de sus, din înaltul cerului, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Eudoxiu Hurmuzachi, Emanoil Gojdu, Iancu Flondor dar și Brâncuși și Mihai Viteazul sub a cărui  „intrare triumfală la Alba Iulia” s-a sfințit edificiul (o copie după tabloul care evocă intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia cu prilejul primei uniri a românilor la 1601).

Sfintirea_Centrului_Cultural_Roman_Cernauti

Coloana_Infinitului_si_Poarta_Sarutului_Centrul-Cultural-Romanesc_Cernauti

Festivitățile au început cu parada în port popular a românilor din regiunea Cernăuți, la care au participat artiști amatori și ansambluri de muzică populară ale etnicilor români din orașul Cernăuți dar și din satele raioanelor Hliboka, Storojineț, Noua Suliță și Herța.

parada_port_popular_romanesc_Cernauti_mai_2015

Video: Parada în costume populare a românilor din regiunea Cernăuți, în deschiderea festivităților ce au încununat inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” – Cernăuți.

Au fost prezentate mesaje de salut din partea autorităților ucrainene și române. Au venit aici și reprezentanții consiliilor județene Alba și Bistrița-Năsăud.

Video: Cuvântul oficialităților române și ucrainene la deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuți

Apoi, avocatul Eugen Pătraș împreună cu soția și cu fiica, secondați de academicianul Vasile Tărâțeanu au tăiat panglica Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” –  Cernăuți

taierea_panglicii_Centrului_Cultural_Roman_Cernauti

Slujba de sfințire a Centrului Cultural Român din Cernăuți, la inaugurarea acestuia.

Video: Cernauti – 10 mai 2015. Apa trece pietrele rămân (Neamul Românesc)

…Dar toate trecura, caci un proverb român,
Spune: apa trece, da pietrele raman.

Fost-au vremuri grele, vremuri de amar,
Sub domnii straine, chiar de la fanari.
Fost-au vremuri grele, vremi de pribegie,
Vremi de grea durere si de asuprire

Au fost si neprieteni, ce spus-au ne-ncetat,
Cum ca Romania, e-un stat neisemnat.
Da, pe harta lumii, e-un stat atit de mic,
Ca daca exista, multi nu stiu nimic.
Vrut-au sa-l prefaca, in pasalic turcesc,
Provincie maghiara, sau district nemtasc.

Dar toate trecura, caci un proverb roman,
Spune: apa trece, da pietrele raman.

(A cântat pentru toți românii prezenți la deschiderea Centrului Cultural Român din Cernăuți – Alexandru Pugna, vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița)

O parte din prezența românească la acest sublim moment românesc din Cernăuți a fost posibilă și datorită implicării Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina în organizarea unei delegații importante din care au făcut parte membrii Asociației, Marian Clenciu – președintele Consiliului Național ACPBB, Victor Gafiuc prim-vicepreședinte al Asociației,  Ion Berghia – președintele filialei Iași ACPBB,  prof. Ștefan Petrescu Redi – președinte filiala Ploiești a ACPBB, Octavian Mândruță cant-autor, membru al ACPBB, care a încântat cu prestațiile artistice pe românii din comuna Mahala (regiunea Cernăuți), înainte de evenimentul de inaugurare al Centrului Cultural, istoricul Ion Constantin, Col.(r) Cristian Scarlat – președintele Asociației Stindard și fondator al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Viorel Patrichi jurnalist, Elena Volcinschi – președinta Clubului Internațional al Pensionarilor Fără Vârstă „Lucky Marinescu”, Marian Teodorescu – diplomat, Mihai Prepeliță scriitor  și nu în ultimul rând fostul premier al R. Moldova, Mircea Druc care a fost întors de la graniță de autoritățile ucrainene. (vezi :Exclusiv! Mircea Druc, cetățean al Românei, stat prieten și aliat al Ucrainei, interdicție de a intra în Ucraina!)

Vom reveni cu importante materiale despre multele bogății sufletești pe care le-am acumulat alături de minunații românii din Cernăuți, în cele trei zile pe care le-am petrecut în capitala istorică a Bucovinei. Materiale pe care le vom împărtăși tuturor românilor în paginile publicației noastre on-line romaniabreakingnews.ro.

Transmitem cele mai profunde mulțumiri pentru ospitalitatea și căldura cu care am fost primiți de mândrii români din comuna Mahala, struniți de inimoasa doamnă Elena Nandriș – primarul comunei Mahala.

Primarul Elena Nandriș este o vrednică continuatoare a fibrei românești și a caracterului  pe care le-au avut personalitățile familiei Nandriș, din Nordul Bucovinei, precum Grigore Nandriș – lingvist, filolog și memorialist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și Oxford și Anița Nandriș-Cudla – țărancă româncă din Bucovina de Nord, cunoscută pentru că a lăsat una dintre cele mai importante mărturii scrise despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Ea a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia. Separată de soțul și de mama ei bolnavă, pe care nu avea să-i mai revadă niciodată, a supraviețuit regimului de înfometare, bolilor și muncii într-un mediu extrem de dur, reușind să își crească cei trei fii și să se întoarcă cu ei pe plaiurile natale în 1961.

Elena-Nandris_romaniabreakingnews.roFoto: Primarul comunei Mahala, Elena Nandriș (stânga în alb) alături de mândrele românce în costum popular ce au reprezentat comuna Mahala la parada românilor din Cernăuți

Am trăit momente unice, emoții puternice și o simțire cu adevărat românească alături de frații noștri din Cernăuți.

Vă mulțumim, vă iubim, vom fi mereu alături de voi, sperând să ne revedem curând.

Doamne ajută Neamul Românesc de oriunde și oricând !

Dorian Theodor / româniabreakingnews.ro

Pentru mai multe imagini și materiale video puteți acesa:

Foto Facebook-Inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

Foto Album-Nicolae Hauca Mykola Havka/Facebook CENTRUL CULTURAL ROMÂN EUDOXIU HURMUZACHI / Центр Эудоксиу Гурмуз

Video Youtube România Breaking News RBN Press

Video EURO MEDIA

Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) a fost prezentă la inaugurarea Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți. Grație amabilei și generoasei invitații din partea celui ce a investit în realizarea acestui obiectiv, un gup de aproximativ 45 de persoane, printre care și membri ai ACPBB, au plecat vineri, 8 mai a.c., cu un autocar pus la dispoziție de cel ce se străduiește pentru realizarea normalității.

Am să fiu mai explicit în privința termenului de normalitate. Dacă în regiunea Cernăuți prezența etnicilor români este o realitate recunoscută, fiind parte a istoriei și culturii acestor meleaguri (și nu numai), având școli cu predare în limba română și numeroase societăți culturale românești, lipsa unei librării de carte românească reprezinta o discontinuitate, un mare minus, dacă nu chiar inamiciție.
Așadar, plecăm la Cernăuți, pentru a fi prezenți și participa, în zilele următoare (9 și 10 mai 2015), la manifestări ce le vom subscrie normalității.

Prin grija primarului comunei Mahala, am fost găzduiți confortabil și omeniți la localnici, ceva mai bine și cu mai multă căldură decât la un hotel cu numeroase stele.
În ziua de 9 mai, asistăm, în satul Stănești, la dezvelirea, în curtea școlii, a bustului scriitorului nord-bucovinean Vasile Posteucă și la inaugurarea unui muzeu al portului popular românesc din această regiune. Un program de cântece și dansuri populare a fost oferit de artiști locali și de invitați din Romania și R.Moldova, după discursul oficialităților.

Seara, întorși în Mahala, a avut loc o întrevedere cu consilieri ai primăriei, cadre didactice, localnici.
Ziua cea mare, 10 mai, a început cu reculegerea la bustul Aniței Nandriș, din Mahala, după care ne-am deplasat la ziua paradei portului, cântecului și jocului popular românesc, desfășurată în fața Centrului Cultural Românesc Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, care va găzdui o librărie și o cafenea cu specific românesc. Au participat oficialități, invitați din Romania, R.Moldova, români din toate spațiile de geneză românească ale Ucrainei. Afost o zi a bucuriei și a normalității, petrecută de români în Cernăuți, oraș cu populație evident prietenoasă și cu aspirații democratice, cu orientare spre valorile europene, oraș care cândva putea fi socotit exemplu.

Sperăm că atât Cernăuțiul, cât și Ucraina, nu se vor dezice de acest parcurs, care ne-a fost pus la îndoială chiar de la vamă, de un incident, sperăm noi, EROARE. Cetățeanului român Mircea Druc i s-a refuzat accesul în Ucraina, fără motivații din partea serviciului de poliție vamală. Gestul Kievului a umbrit comportamentul corect și amical al funcționarilor de la poliția și vama ucraineană. Astfel de întâmplări (au mai fost), de a nu se permite accesul unor persoane fără nici un fel de explicație sau putință de a afla motivația unei astfel de decizii, fac parte, probabil, din trecutul nu tocmai glorios al unei perioade de care chiar ucrainienii vor a se dezice.
În încheiere, mulțumim familiei Pătraș, care ne-a făcut martorii unor frumose manifestări de înaltă ținută culturală și artistică a românilor din regiunea Cernăuți.

Marian Clenciu
Președinte CN-ACPBB
presedinte (at) probasarabiasibucovina.ro
www.probasarabiasibucovina.ro