,
Emmanuel Macron: Franța nu va recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia!
„Franţa nu va recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia”, a declarat luni preşedintele francez Emmanuel Macron, în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul sau ucrainean, Petro Porosenko, potrivit AFP.
„Franţa se angajează să susţină suveranitatea Ucrainei în cadrul frontierelor recunoscute”, a mai spus preşedintele Franţei, după o întâlnire de o oră cu şeful statului ucrainean.
Săptămâna trecută, şefii de stat şi de guverne din cadrul UE au convenit, în cursul unei reuniuni la Bruxelles, să prelungească sancţiunile impuse Rusiei în criza din Ucraina, după o decizie similară a Statelor Unite.
„S-a convenit. UE va prelungi sancţiunile economice impuse Rusiei” din cauza eşecului Moscovei de a-şi respecta angajamentele pe care şi le-a asumat în cadrul acordurilor de pace de la Minsk, a anunţat atunci preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
,
România și Franța împreună pentru întărirea Europei. Perspectivele Schengen mai îndepărtate…
Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit vineri cu președintele Franței, Emmanuel Macron, cu care a avut o întâlnire foarte bună. În cadrul discuțiilor s-a pus inclusiv problema Schengen pentru România, cât și despre mult vehiculata directivă pe detașarea muncitorilor.
„Am avut o primă întâlnire așezată, bilaterală, cu președintele Macron. Am abordat, într-un timp foarte scurt, multe teme foarte importante pentru noi, pe colaborare și bilaterală, și în formate europene. Am discutat despre colaborări, de exemplu, pe Schengen. Am discutat despre colaborarea pe care o pregătim pentru sezonul cultural. Am discutat despre mult vehiculata directivă pe detașarea muncitorilor”, a declarat președintele Klaus Iohannis, după întâlnirea cu Macron, vineri dimineață, în cadrul Consiliului European la Bruxelles.
PreședinteleKlaus Iohannis a precizat că a convenit cu Macron să lucreze împreună pentru a întări formate europene.
„Am convenit să lucrăm împreună pentru a întări formate europene. Am propus, printre altele, ca proiectul bugetului zonei Euro propus de președintele Macron să fie deschis și pentru alții, de exemplu pentru noi, care acum nu suntem membri în zona Euro, dar avem acest obiectiv și suntem interesați să colaborăm din timp pe acest proiect. Pe scurt, o întâlnire foarte bună”, a arătat Iohannis.
Referitor la perspective pe care România le are în dosarul Schengen, ținând contcă în Olanda nu există un guvern și în Germania urmează să aibă loc alegeri, președintele Macron a declarat: „Nu putem să scoatem discuția Schengen din contextul european și nu mă aștept la un progres acum, înainte de alegerile din Germania și înainte de a avea un guvern în Olanda, dar președintele Macron s-a arătat foarte deschis”.
,
Karderinis Isidoros despre „Iluzia alegerilor franceze 2017”
Karderinis Isidoros
Alegerea europenistului Macron, care este un copil real al sistemului bancar și al forțelor globalizării, la președinția Franței a împiedicat, pe de o parte, activarea automată a procedurilor de descompunere ale unei Uniuni Europene aflate sub Controlul german și a creat, pe de altă parte, o iluzie incredibilă în cercurile birocratice ale Bruxelles-ului cu privire la perspectivele longevității sale.
Cu toate acestea, o lectură amănunțită a rezultatelor alegerilor prezidențiale franceze nu lasă nici o îndoială. Un segment important – exact 34% – al poporului francez, care a fost afectat mult mai puțin decât alte popoare din zona euro și Uniunea Europeană de politicile extrem de neoliberale ale austerității sălbatice, și-a exprimat aversiunea față de construcția europeană birocratică nedemocratică îÎn această a doua rundă. Și, de fapt, aceasta sa întâmplat printr-o structură politică extrem de dreaptă, cu un trecut rasist stigmatizat, care de ani de zile se afla în paralel cu sistemul politic francez. Dacă Mélenchonul anti-european de stânga, care nu provoacă nici o teamă față de poporul francez, a reușit să treacă la al doilea tur de scrutin, alegerea lui Macron ar fi fost nesigură având în vedere că 50% din electoratul francez votează euro-sceptic În prima rundă a alegerilor.
În orice caz, Uniunea Europeană seamănă acum cu o femeie care suferă de o boală incurabilă, a cărei medici o dau încă cinci ani să trăiască, și că, în orice caz, UE nu poate exista fără Franța. Cu toate acestea, este sigur că politicile neoliberale anti-popular pe care Macron le va pune în aplicare și care vor fi dictate de Bruxelles, în esență de Berlin, vor devaloriza drepturile sociale și de muncă ale poporului francez și vor provoca mânia lor justificată.
În consecință, în alegerile prezidențiale franceze din 2022 și dacă bomba economiei italiene nu va fi explodat încă – ceea ce este puțin probabil – forțele politice să arunce în aer Uniunea Europeană, care niciodată nu va dobândi o imagine democratică și socială, va cu siguranță, inversează rezultatul actual al alegerilor și va câștiga cu o mare majoritate.
Germanii, desigur, au acum toate dreptul să se bucure și să sărbătorească alegerea lui Macron, care va păstra, chiar și temporar, zona euro și Uniunea Europeană, din care au câștigat cel mai mult, în timp ce majoritatea pierde. Mai precis, excedentul comercial german, care este un fenomen structural și nu doar o coincidență, se datorează, cu siguranță, marii competitivități a economiei germane, dar este, de asemenea, consolidat în mod scandalos de mecanismul de funcționare al Euro, deoarece moneda comună nu permite Zonele cu deficit din zona euro vor devaloriza moneda lor, fapt care le condamnă într-un cerc vicios de competitivitate scăzută și deficite persistente.
De la adoptarea monedei euro, excedentul comercial al Germaniei a urmat o tendință ascendentă. Astfel, în 2016, acesta a atins un nivel istoric ridicat de 252,9 miliarde de euro, potrivit informațiilor oficiale ale Biroului de Statistică al Germaniei, când excedentul comercial al întregii zone euro pentru același an a fost de doar 273,9 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că Germania produce 92,33% din excedentul comercial total din zona euro!
În aceeași perioadă a monedei euro și cu excepția câtorva ani, deficitul comercial al Franței a înregistrat tendințe în creștere în general. Astfel, în 2016, în conformitate cu un anunț vamal francez, acesta a fost de 48,1 miliarde de euro, iar cota de piață a Franței în zona euro a fost semnificativ redusă – a scăzut de la 17% în 2000 la 13,6% în 2015 și la 13,4% în 2016 Deficitul comercial în anul precedent (2015) sa ridicat la 45,0 miliarde de euro.
În același timp, economia franceză se confruntă cu alte probleme grave. În consecință, datoria publică se extinde constant și se află acum la aproape 100% din produsul său național brut. Șomajul, care afectează în special tinerii cu vârsta sub 25 de ani – aproape unul din patru este șomer – sa situat la 10% din forța de muncă la sfârșitul anului 2016, reafirmând eforturile eșuate ale președintelui Hollande de ao reduce. În același timp, Germania se bucură de rate foarte ridicate de ocupare a forței de muncă, întrucât șomajul este istoric scăzut, deoarece nu depășește 3,9% din forța de muncă.
Acum 15 ani, Franța și Germania au avut un nivel de trai similar. În prezent, germanii sunt cu o cincime mai bogați, deși ambele economii au salutat moneda euro în 2002, cu șomajul fiind în jur de 8% din forța de muncă.
În consecință, chiar dacă Macron ar trebui să surprindă pe toți – ceea ce, bineînțeles, nu se va întâmpla – și a decis, pe baza și a greutății specifice pe care Franța o are de atunci când este a doua putere economică în zona euro, Să impulsionăm cu fermitate pentru o schimbare de atitudine în Uniunea Europeană și în zona euro, ceea ce ar îmbunătăți în mod clar economia franceză și, în plus, ar aduce beneficii economiilor stranii din celelalte țări ale Europei de Sud, aceasta ar cădea într-un zid imens și puternic Este de a spune poziția rigidă și constantă a Germaniei. Și acest lucru se întâmplă deoarece germanii – oricine se află la volanul țării – nu vor accepta niciodată relaxarea austerității și a regulilor „sacre” ale disciplinei bugetare. Germanii au fost mai mult decât evident că doresc mult timp să folosească zona euro în folosul lor și în detrimentul tuturor celorlalți și nu vor putea să se întoarcă în mod voluntar la moneda națională, marca, pentru că aceasta ar duce la prăbușirea din exporturile lor. Germanii doresc să câștige din ce în ce mai mult, păstrând zona euro ca pe o perioadă lungă de timp și, de fapt, nu le pasă dacă ceilalți pierd sau chiar sunt distruși, ca în cazul grecilor.
Prin urmare, în această Uniune Europeană, dominată și domnită de Germania, noțiunea de solidaritate și de ajutor reciproc nu numai că nu există, ci a fost aruncată ca gunoi în coșul de gunoi. Prin urmare, se dovedește dincolo de orice îndoială că realitatea nu este un eseu împovărător, întrucât astfel de idei au fost consemnate în tratatele fondatoare ale EEC, atunci, dar în schimb este crud și inexorabil. Astfel, unirea economiilor puternice și neputincioase și îmbrățișarea lor strânsă prin moneda euro s-a dovedit a fi o eroare penală.
În concluzie, alegerile prezidențiale franceze nu vor zdruncina birocrații bogați plătiți la Bruxelles, nici liderii politici din Berlin care, predați la fericirea și conceperea lor, vor continua să impună țărilor Uniunii Europene politicile extremiste neoliberale de austeritate sălbatică Care pune popoarele este sărăcia și mizeria.
Despre autor
Isidoros Karderinis sa născut la Atena în 1967. Este romancier, poet și cronicar. A studiat economia și a absolvit studii postuniversitare în economia turismului. Articolele lui au fost republicate în ziare, reviste și site-uri din întreaga lume. Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză și spaniolă și au fost publicate în reviste literare și secții literare de ziare. A publicat șapte cărți de poezie și două romane. Noile sale cărți și trei cărți de poezie au fost publicate în SUA și Marea Britanie.
Editorial realizat de jurnalistul grec Karderinis Isidoros.
Conținutul acestui material nu reflectă poziția redacției România Breaking News – RBN Press.
