ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "eleonora moldovan"

eleonora moldovan

,

„În nemărginirea timpului” – Eveniment de cinstire a Zilei Culturii Române și a Luceafărului poeziei românești la Vatra Dornei, organizat de Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „Arboroasa” Vatra Dornei, Casa de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei, Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, Biblioteca „G. T. Kirileanu”. Corespondență pentru romaniabreakingnews.ro de la Paraschiva Abutnăriței.

      Ninge peste Dorne și se aștern zăpezi grele, cum se pare că erau în acea iarnă când, în ținutul Botoșanilor, venea pe lume un copil căruia ursitoarele i-au menit să devină o stea pe cerul literaturii române, cea mai strălucitoare. Au trecut de atunci 167 de ani și puterea sa de a iradia cultură și a lumina ființa românească e parcă mai vie și are darul de a ne uni. S-au unit dornenii care-l iubesc pe Mihai Eminescu și prețuiesc moștenirea sa culturală, la gazda primitoare care este Casa de Cultură ”Platon Pardău”. S-au regăsit într-același dor membri ai Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, membri ai ”Arboroasei”, bibliotecari de la Biblioteca ”G. T. Kirileanu”, membrii Filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (organizatori ai manifestării), elevi de la toate școlile gimnaziale și de la Liceul Teoretic ”Ion Luca” și profesorii lor, alți iubitori de poezie, pentru a-l omagia pe cel care este ”figura tutelară a culturii române”, cum îl numește eminescologul Nicolae Georgescu și a cinsti Ziua Culturii Române. Cuvinte, simple poate, s-au rostit cu sinceritate și emoție, cu încrederea că nimeni și nimic nu-i va lua locul lui Eminescu în sufletele românilor.

            Prof. Alina Leonte Dupu, de la Școala Gimnazială Nr. 4 a vorbit despre ”Dimensiunea religioasă a liricii eminesciene”, iar elevul său, Victor Chiriac din clasa a VI-a, a recitat poezia ”Rugăciune”. Despre tumultuoasa poveste de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle a vorbit prof. Jenica Romanică de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, poezia de dragoste eminesciană fiind ilustrată de un grup de eleve din clasa profesoarei (care au și cântat un fragment din ”Sara pe deal”). Poeta Anica Facina a ales să prezinte o ”Scrisoare către Eminescu” a preotului Alexandru Stănciulescu Bârda de la parohia Malovăț, o scrisoare – rugăciune, străbătută de laitmotivul ”Doamne, și tu l-ai iubit!” și care reiterează ideea că Eminescu înseamnă întreaga existență și spiritualitate românească. Emoționantă este și adresarea finală ”Fața Ta o-ntoarce către neamul Tău de-acum”. Poeta Facina a recitat poemul propriu dedicat poetului, intitulat simbolic ”Gorunul”, dar și un text eminescian mai puțin cunoscut ”Sus, în curtea cea domnească”. Texte postume mai puțin cunoscute au recitat și elevele Delia Cârciu, Adelina Greculeac și Anna Bacalu de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Ioana Iuga.

            Din cărțile de exegeză eminesciană am adus în atenție cercetarea prof. univ. Nicolae Georgescu privitoare la adevărul despre ediția princeps ”Poesii” apărută în decembrie 1883, când Eminescu era bolnav, la Viena, ediție coordonată de Titu Maiorescu. Cercetătorul lansează și motivează ideea că scenariul acestei culegeri a fost realizat de însuși Eminescu, cu mai mulți ani înainte de apariția volumului. Cartea ”Eminescu – muzician al poeziei, Enescu – poet al muzicii”, de Vladimir Dogaru, a fost prezentată de Aldona Rey Patraș. Vorbitoarea a subliniat ideile cele mai importante ce se desprind din acest volum: cei doi români geniali ”două nume sacre” se aseamănă, între ei sunt afinități lirice – izvorul de inspirație fiind ”sufletul poporului român”, amândoi sunt pătrunși ”de nepotolita sete de absolut”. Prof. Gruia Ungurian a rostit un ”Omagiu” propriu, elevii Delia Urs, Omar Al Kalfah și Teodora Tokacs, de la Școala Gimnazială Nr. 1, îndrumați de prof. Angelica Doroftiese, au recitat dintre cele mai îndrăgite texte lirice eminesciene. Un grup numeros de elevi de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumați de prof. Otilia Nilaș, au recitat versuri din și despre Eminescu, au interpretat muzică folk de referință.

            La sediul bibliotecii s-a organizat o semnificativă expoziție de carte intitulată ”Perenitatea lui Eminescu”. Scriitorul Paul Brașcanu a oferit tuturor participanților copii ale unor documente de la începutul sec. XX privitoare la opera lui Mihai Eminescu.

            Încă odată ”Eminescu ne-a mângâiat sufletele”, după cum spunea consulul general al României la Cernăuți, doamna Eleonora Moldovan la bustul lui Eminescu din curtea Casei Aron Pumnul și la statuia lui Eminescu tânăr, în ziua de 15 ianuarie 2017. Îndrăznim să credem că sufletele tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, marile valori neputând fi îngrădite de granițe.

Pentru România Breaking News – Paraschiva Abutnăriței / Președinte Filiala „Arboroasa”  Vatra Dornei – Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina .

Fotografii realizate de: Simona Iftimuț

romaniabreakingnews.ro

,

Aidoma unui vis din care nu dorești să te trezești, aveam fascinația că plutesc într-o altă lume demult apusă, încărcată de mister, pe care am trăit-o cândva, în timpurile de glorie ale poporului român și încă o trăiesc cu inima și sufletul, locurile acele minunate părându-mi-se foarte cunoscute, deși în actuala mea viață pământească n-am mai trecut nicicând pe acolo, n-am mai pus piciorul pe crudul covor al ierbii de un verde deschis, cu flori multicolore, cele mai frumoase podoabe naturale întâlnite vreodată ce te învăluie în miresme aromitoare fără precedent. În liniștea dumbrăvilor, prin locuri împădurite, mașina zbura ca o săgeată, trasă numai ce dintr-un arc, gata să ajungă într-o clipă la locul destinației.

Am observat ochii strălucitori, înrourați de emoții și așteptare ai dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuți, și, în tăcerea profundă, întreruptă doar de șuieratul unduitor al văzduhului ce se întrecea parcă cu viteza automobilului, mi se păru că la această tangență de realitate și visare gândurile noastre se înrudesc. Admiram prin geamul deschis cum urcau spre piscuri nori fumegători, iar colinele sprijineau bolta cerului – o aură dumnezeiască ne-a însoțit pe tot parcursul călătoriei noastre până am ajuns în pridvorul sacrului locaș de închinare de la poale de Carpați.

Consulul General al României la Cernăuți - Eleonora Moldovan (documentare)

Consulul General al României la Cernăuți – Eleonora Moldovan (documentare)

Adevărul e că dacă îți dorești ceva mult în viață, visele și gândurile se materializează. Au prins contur și ale mele. Cu toate că mi-aș fi dorit cu mult mai mult – să vizitez și somptuoasa capodoperă arhitectonică românească Biserica Uspenia din centrul bătrânului Liow, Lvivului de astăzi, căreia i se mai spune Moldovenească (Voloșskaia), piatra de temelie a căreia a fost pusă în 1564 de domnitorul Alexandru Lăpușneanu, finisată în 1629 de un alt Domn al Moldovei, Miron Barnovschi, locașul de închinare Sfânta Parascheva, înălțat în 1644 de Vasile Lupu, la construcția căreia a vegheat Varlaam și în care a poposit nu o dată Dosoftei, după câteva ore de călătorie am ajuns la destinație – Mănăstirea Sfântul Onufrie din Lawrow, din apropierea Vechiului Sambor, actuala regiune Lviv, unul din cele mai vechi locașuri de închinare greco-catolice din această parte a lumii, în ale cărei cripte subterane au fost înmormântați, în secolul al XVII-lea, voievozii Ștefan Petriceicu, Domn al Moldovei din august 1672 – noiembrie 1673, din decembrie 1673- februarie/martie 1674, decembrie 1683/ ianuarie 1684 – martie 1684, din august 1672 – noiembrie 1673, din decembrie 1673- februarie/martie 1674, decembrie 1683/ ianuarie 1684 – martie 1684), și Constantin Șerban Basarab, domnitorul Țării Românești (1654-1658).

Scunde sunt datele istorice, referitoare la viața voievozilor în surghiun. Se știe doar că, după ce au fost izgoniți, nevoiți să părăsească Țara împreună cu întreaga curte, s-au refugiat în Polonia, cumpărând un șir de moșii în apropiere de orașul Liow, pe atunci centrul duhovnicesc al Galiției de vest, actuala regiune Lviv. Probabil, alegerea acestor locuri istorice le-a fost condiționată și de faptul că localitățile erau așezate la confluența drumurilor comerciale ce legau Suceava și Cernăuțiul cu Liowul, ultimul, devenind pe vremea ceea un loc de întâlnire și de liber schimb de mărfuri între negustorii din Moldova Medievală, Grecia, Polonia, Ungaria, Rusia etc. E cunoscut faptul că printr-un hrisov din 1408, de altfel, cel mai vechi întocmit de vreun domn al Moldovei, Alexandru cel Bun acorda negustorilor din Liow, care treceau prin Cernăuți, un privilegiu comercial de a face comerț în Țara Moldovei.

DE VEGHE STĂ RUGĂCIUNEA UNUI DAC

Din motive vitregite ale istoriei acești doi domnitori sunt mai puțin cunoscuți. Voievodul Ștefan Petriceicu, „om blând și slab la domnie”, după cum scria cronicarul Miron Costin, dar priceput comandant de oști și luptător viteaz împotriva otomanilor, și-a adus aportul la dezvoltarea culturii, l-a susținut material pe marele cărturar, Mitropolitul Dosoftei, de altfel, între cei doi a existat o strânsă prietenie, ultimul aflându-se în preajma lui Petriceicu Vodă în toate împrejurările dificile prin care a trecut voievodul moldav – în tabăra de la Hotin, unde, în noiembrie 1673, a avut loc o crâncenă bătălie, când oștile moldo-muntene au trecut de partea polonilor, iar după alungarea domnitorului l-a însoțit în exilul din Polonia. În fond, cu toate că nu era foarte bogat, voievodul i-a acordat prietenului sprijin financiar pentru editarea „Psaltirii în versuri”, tipărită în Polonia, fiind prima creație versificată în limba română și una dintre cele mai reușite tălmăciri.

În Polonia Petriceicu cumpără moșiile Zarajskie, Koniuszek, Lonswice, Mosciska și Olszanik, aflate în Rutenia, zona Liowului. În pofida urcușului și căderilor sale tumultoase, voievodul moldav a găsit timp să se dedice cu evlavie și celor sfinte, ctitorind, în 1673, mai multe lăcașe de cult – Biserica cu hramul Sfântul Onofrei din Mănăstioara, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Siret etc., făcându-le danie moșii și chiar târguri. Ștefan Petriceicu a decedat în 1690, deziluzionat de fățărnicia, nestatornicia și ingratitudinea regelui polon Jan al III-lea Sobieski față de el, găsindu-și veșnicul repaus în cripta din subsolul Bisericii Sfântul Onufrie de la Mănăstirea Schitul Nou din Lawrow, pe care a sprijinit-o financiar în timpul vieții, unde a fost înmormântată și soția sa, Maria. Averea sa, constituită în special din moșiile amintite, a fost moștenită de nepoții după soră, Ion și Nicolae Hajdeu, pe care acesta îi adoptase din lipsă de urmași, scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu numărându-se printre cei mai de seamă descendenți ai acestei nobile familii. Tot în criptele subterane ale templului, în aripa estică a sfântului locaș, a fost înmormântat și voievodul Constantin Șerban Basarab, soția sa, Nedeli, care se refugiase în Polonia cu întreaga curte și cumpărase lângă Liow 13 sate, 38 hectare de pământ, și care murise mai înainte, în iulie 1685. Constantin Basarab a fost întemeietorul Școlii Duminicale din Stanislavov, regiunea Ivano-Frankivsk, ctitorul Mănăstirilor Ugornițk și Dobromylsk. Pietrele funerare de mormânt ale voievozilor au fost nimicite în timpul războiului, subsolul fiind spart, devastat de vandali, căutători de comori.

Adevărul e că am găsit biserica în proces de reconstrucție, iar subsolurile goale. Doar în vechea clopotniță de lemn înnegrit de urmele timpului ce s-a perindat, așezat în cavou mortuar, mai veghează sacrul locaș un spirit in craniu și oase. Se prea poate să fie și el vreun urmaș de dac. De pe fragmente de fresce vechi ce împodobesc ca niște flori vii pereții albi vopsiți din interiorul Bisericii Sfântul Onufrie, ne urmăreau parcă ochi de sfinți și auzeam murmurând rugăciunea unui dac. Surprins de vizita Excelenței Sale, starețul Slobodean Atanasii, cu disponibilitatea și generozitatea unui adevărat egumen, ne-a făcut un excurs în sacralitatea așezământului monahal greco-catolic, în istoria lui, purtându-ne pașii pe urmele voievozilor moldavi. Spre regret, doar câteva cărți, păstrate de stareț, mai amintesc de aflarea voievozilor la Lawrow, de ajutorul acordat de ei mănăstirii, Excelența Sa conștientizând necesitatea instalării în interiorul Bisericii Sfântul Onufrie a unei plăci comemorative, care să ateste prezența aici a spiritelor celor doi voievozi români, care, aflându-se în surghiun, și-au închinat viața sprijinirii celor sfinte.

UN URMAȘ AL VOIEVODULUI

Dincolo de orice taină, ascunsă în subsolurile și în zidurile înălțătorului lăcaș, ne-a intrigat și ne-a surprins vestea adusă de stareț că a mai rămas un urmaș al voievodului Constantin Șerban Basarab, care, ca și nobilul său părinte, sprijină material mănăstirea – omul de afaceri Andrii Basarab din localitatea Stara Sili (Sarea Veche), renumită prin mina de extragere a sării, atestată încă în secolul al XV-lea, denumirea fiind schimbată apoi în Saltzbork, deputat în Consiliul raional Staryi Sambir (Vechiul Sambor), economist de profesie. Cu gândul să-l vizităm, ne-am luat rămas bun de la primitoarea și ospitaliera gazdă, starețul Atanasii, care ne-a binecuvântat, conducându-ne până la mașină.

Spre marea noastră bucurie și aici, la Saltzbork, ne-a zâmbit norocul. Am aflat că patronul restaurantului e pe loc. Adevărul e, când ni s-a prezentat, am pierdut darul vorbirii. Nu mai rămânea nici o îndoială – în fața noastră stătea un adevărat român, urmaș al voievodului Basarab.

Ne-a primit cu bunăvoința și ospitalitatea caracteristice neamului nostru românesc, emoționat, primind cu bucurie de la dna Eleonora Moldovan Tricolorul, drapelul României. În discuția sinceră de câteva ore am aflat că susține material nu doar Biserica Sfântul Onufrie, ci, ca și voievodul Constantin Basarab, care a ctitorit mai multe lăcașuri de închinare, a contribuit substanțial și la restaurarea Bisericii Sfânta Parascheva, că pe tatăl-său îl cheamă Bogdan, iar pe fiul de un anișor – Ștefan, că-și cunoaște rădăcinile și e disponibil să ne primească oricând. Am plecat cu sufletul încărcat de emoții, precum floarea de nectar, nu înainte de a deschide porțile cimitirului local, unde, sub pietrele funerare ale mai multor morminte și-au găsit veșnicul repaus urmașii voievodului Constantin Șerban Basarab, citind inscripțiile mortuare: „Aici odihnește robul lui Dumnezeu…Basarab…”.

Autoru, sursă: Felicia NICHITA-TOMA / Zorile Bucovinei prin romaniabreakingnews.ro

.

,

Inaugurată în data de 2 mai la Cernăuți, ”ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ CERNĂUȚI” a fost sfințită de un sobor de preoți în data de 10 mai 2015.

Sfintire_Scoala_populara_de_arte_Cernauti

La acest eveniment important pentru Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești și copiii români din Regiunea Cernăuți, care sunt pasionați și dornici să studieze arta populară și tezaurul imaterial românesc, alături de părinți – români adevărați, care au grijă ca tânăra generație să crească înconjurați de adevăratele valori ale neamului, a participat și o delegație importantă din România – Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, Angel Tîlvăr, Directorul General al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de pretutindeni Alina Hagima, Consulul General al României la Cernăuți Eleonora Moldovan, Ministrul-consilier Ionel Ivan.

Iurie_Levcic_Angel_TilvarFoto: Iurie Levcic si Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, Angel Tîlvăr, Directorul General al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de pretutindeni Alina Hagima, Consulul General al României la Cernăuți Eleonora Moldovan, Ministrul-consilier Ionel Ivan.

Precedată, pe parcursul a un deceniu, de acțiuni cultural-naționale, care au devenit repere culturale ale acestui spațiu, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți și-a propus această nouă provocare – inaugurarea „ȘCOLII POPULARE DE ARTE ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ”, care vine să contribuie la revitalizarea și valorificarea autenticității culturii românești, folclorului muzical românesc din această zonă și nu numai, înlăturând influența altor culturi. Totodată, această școală vine să completeze lipsa de informații actuale despre istoria și cultura tradițională românească а nordului Bucovinei și tezaurul muzical-folcloric autohton în rândul tineretului, să contribuie la stabilirea cooperării optime între Asociațiile culturale românești, prin crearea unui spațiu veridic și argumentat al culturii autentice românești.

Inaugurarea acestei școli, are un rol important și o semnificație cu totul deosebită. Necesitatea stringentă de a promova adevăratele valori, de a stabili cunoașterea culturii și istoriei românești la nivelul cuvenit se situează pe același nivel cu pregătirea specialiștilor, promotori ai culturii românești. Această Școală va fi baza de pregătire a copiilor și tinerilor de etnie română și pentru acțiunile cultural-naționale, desfășurate în această zonă istorică și în toată țara.

În concluzie, Directorul Centrului Bucovinean de Artă – Iurie Levcic, susține că „Școala Populară de Arte și Civilizație Românească Cernăuți „, care va fi cofinanțată și de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, este un proiect ambițios, inedit ca mod de abordare și organizare în regiunea Cernăuți, extrem de util prin conținut și formă, cu un impact direct și puternic, imediat și pe termen lung, asupra comunității românești din zonă dar și asupra populației majoritare„.

Cu toate că sunt deja înscriși peste o sută de copii, pe parcursul lunii mai 2015 ”ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ CERNĂUȚI ”încă își ține ușile deschise pentru înscrierea copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, care vor studia Arta Tradițională Românească la secțiunile:

# canto popular, coregrafie, sculptură în lemn, încondeierea ouălor,

# teatru popular și studiul limbii și civilizației românești.

Menționăm că Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina este partenerul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești în numeroase activități și evenimente dedicate românilor, atât în Ucraina cât și în România.

copii_români_scoala_populară_de_arte_Cernauti

Surse foto/video: Nicolae Hauca Mykola Havka / euromedia-ucraina.blogspot.ro prin romanibreakingnews.ro

Alte surse: probasarabiasibucovina.ro

Dacă doriți, puteți urmării toate înregistrările video de la deschiderea Școlii Popularr de Artă și Civilizație Românească Cernăuți – 2015, acesând link-ul: youtube

,

Misiunea diplomatică românească din Cernăuți, în frunte cu doamna Consul General, Eleonora Moldovan, a adresat etnicilor români din Ucraina următorul mesaj de Paște:

Paștele reprezintă Sărbătoarea Sărbătorilor Dumnezeiești din existența noastră creștină, aici, pe acest Pământ. De Paști, natura și firea omenească sunt străbătute de raza cea curată a Dumnezeirii, care ne arată calea către Adevăr, Lumină și Credință.

Cu ocazia Învierii Domnului, doresc să transmit tuturor creștinilor de confesiune ortodoxă din rândul Comunității române, tuturor cetățenilor ucraineni, un mesaj de pace, bucurie și liniște sufletească, dorința de a găsi împreună puterea și încrederea de care avem nevoie pentru a merge înainte, cu convingerea că binele va învinge întotdeauna. Să ne amintim, cu recunoștință, de cei care au plecat dintre noi pentru totdeauna, acolo în Împărăția Cerurilor.

Sper ca Lumina Învierii să vă găsească cu bine, alături de familie și de cei dragi, să vă dea mai multă putere, pentru a trece învingători peste grelele încercări din aceste zile tulburi.

Hristos a Înviat!

Eleonora MOLDOVAN

Consul General

Consulatul General al României la Cernăuți

Ucraina

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press