ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Elena Nandriș"

Elena Nandriș

,

În ziua de 12 iunie 2016,  ora14.00, Lângă monumentul Aniței Nandriș-Cudla, din centrul comunei Mahala, reg. Cernăuți, Ucraina, s-a  desfășurat o acțiune de comemorare a martirilor, care nu s-au mai întors acasă din gulagurile sovietice, rămânând să-și doarmă somnul veșnic departe de glia străbună.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Comuna Mahala, Reg. Cernăuți, Ucraina, au fost ridicați și deportați în Siberia, 602 persoane…

De la deportările în masă au trecut 75 de ani, dar durerea și va dăinui în inimile însângerate ale Mahalenilor…

Veșnica lor Pomenire!

Material Foto-Video realizat de Nicolae Hăucă (Euromedia Bucovina)

Una din cele mai proeminente reprezentante ale românilor din regiunea Cernăuți, Elena Nandriș, primărița satului Mahala, a fost gazda oficială a manifestărilor dedicate comemorării românilor care nu s-au mai întors în locurile natale…

Comemorarea_martirilor_romani_morti_in_gulagurile_sovietice_Comuna_Mahala_reg_Cernauti (17)

Elena Nandriș (foto dreapta) la bustul celebrei înaintașe – Anița Nandriș Cudla

Elena Nandriș s-a născut pe 31 mai 1960 în satul Mahala, raionul Noua Suliță și vine dintr-o familie de oameni simpli de la care a moștenit talentul de a cânta. În copilărie chiar asta visa să facă – să cânte. Deși mama ei dorea să-și vadă fiica medic, Elena a urmat totuși sfatul tatălui și a continuat studiile la Liceul de cultură și artă din Cernăuți. După studii, timp de trei ani, a lucrat la Televiziunea de Stat din Cernăuți, fiind responsabilă de fonoteca instituției. Apoi s-a reîntors în satul natal. Fire energică și neliniștită, Elena Nandriș și-a găsit locul în funcția de șefă la grădinița din Mahala și director al Casei de cultură. Niciodată nu a renunțat însă la pasiunea sa pentru cântec. A fost profesoară de muzică la școala din sat și dirijor al Corului popular „Dragoș Vodă”. În 2006, Elena Nandriș a fost aleasă primar în satul Mahala. În această funcție ea s-a implicat nu doar în rezolvarea problemelor curente ale comunității, dar și în trezirea conștiinței naționale la românii ucraineni din cele patru sate care intră în comună. Nu e un lucru întâmplător, or Elena Nandriș, este strănepoata Aniței Nandriș, autoarea „celei mai fantastice cărți” (Ștefan Fay) care s-a scris despre românii din Bucovina – „20 de ani în Siberia”, apărută la Editura Humanitas. Cu ocazia zilei de naștere, redacția TIMPUL îi urează sănătate, energie și multă îndrăzneală în munca de propășire a românilor din regiunea Cernăuți.(Ziarul Timpul din R.Moldova)

Despre Anița Nandriș-Cudla

Anita_Nandris_CudlaFiica țăranilor bucovineni Dumitru Nandriș și Maria Lazăr, a urmat clasele primare în localitatea natală. A fost ridicată din casă, împreună cu cei trei copii minori ai ei, cu vârste de 11, 14 și 17 ani, în noaptea de 13 iunie 1941, pentru a fi deportată în Siberia, dincolo de Cercul Polar. Împreună cu aceștia au fost luați alți 602 consăteni de-ai săi, trecuți în acte ca fiind agricultori, chiar și copiii de până la 1 an. „Când a început să scoată lumia din casă, să o încarce pe mașini, s-a început un zgomot prin sat, de îți păria că e sfârșitul lumii. Glasuri de femei bocind, cum bocesc în urma mortului, copii răcnind, felurite glasuri, care la piept micuți, care mai mărișori. Vitele prin grajduri răgiau, parcă presimțiau că rămân fără stăpân, cânii în legătoare urlau. O mare groază și frică a fost noaptea acia”.

Din momentul sosirii în groaznicul loc de pedeapsă, pentru simplul fapt că era româncă, Anița Nandriș-Cudla a trăit numai pentru a-și ajuta copiii să supraviețuiască. După suferința cauzată de tifos, amplificată de groaza neputinței de a rămâne împreună cu băieții ei, un miracol a ajutat-o să supraviețuiască, dar a fost acuzată că n-a mai ieșit la lucru și închisă pentru două luni. După mai mulți ani, își trimite copiii la Moscova pentru a obține reabilitarea.

Pe 13 iunie 1961, data la care se împlineau 20 de ani de surghiun, au revenit în locul unde s-au născut. La îndemnul fratelui său, Ioan Nandriș, a început să relateze, în scris, tot ceea ce pătimise, reușind să construiască, într-un limbaj simplu, „… o confesiune care, prin autenticitatea și savoarea limbajului, se impune ca un excepțional roman indirect” (Eugen Simion). Amintirile Anița Nandriș-Cudla au fost considerate pagini strălucite despre exilul siberian și comparate de Monica Lovinescu, Rusu Mihalcea, Ștefan J. Fay sau Gheorghe Nandriș cu scrierile lui A. Soljenițîn. În opinia lor, darul ei narativ o situează în rândul clasicilor români: „După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui să dispară” (Monica Lovinescu).

În 1991 memoriile sale, „20 de ani în Siberia. Destin bucovinean”, sunt publicate la București, iar Academia Română îi acordă în 1992 Premiul „Lucian Blaga”. „În această sălbăticie a Siberiei a luptat pentru supraviețuire 20 de ani. Această extraordinară mamă și-a ocrotit copiii cu prețul vieții, dovedind o putere de sacrificiu și o rezistență morală de excepție” (Gheorghe Nandriș). (

Video: Anița Nandris Cudla – 20 de ani in Siberia

Scenariul radiofonic de Magda Duțu și Raisa Radu, după cartea 20 de ani în Siberia de Anița Nandriș-Cudla, publicată la Editura Humanitas
Regia artistică: Petru Hadârcă.

romaniabreakingnews.ro

,

„Nu te va uita, frate sau soră român, poporul tău, biserica ta, Dumnezeul tău, niciodată”

Luca Prutului - Monumentul de la locul masacrului. Fotografie din ziua comemorării. Sursa: Mănăstirea Putna

Lunca Prutului – Monumentul de la locul masacrului. Fotografie din ziua comemorării. Sursa: Mănăstirea Putna

Masacrul din Lunca Prutului (Ținutul Herța) din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, este una din paginile negre ale istoriei neamului nostru românesc. O pagină tristă pentru pământurile și neamul înstrăinat de Patria Mamă. „Lunca Prutului” a fost în acea zi cumplită înecată în sîngele părinților, fraților și surorilor care au pornit să treacă Prutul pentru a se refugia în granițele a ceea ce mai rămăsese din Patria Mamă, ciuntită în fatidicul an 1940. Majoritatea au rămas pe vecie în acea adevărată „Vale a plângerii”, secerați de gloanțele călăilor sovietici.

Luca Prutului - locul masacrului. Fotografie din ziua comemorării. Sursa: M[n[stirea Putna

„Valea Plăngerii” din Lunca Prutului – locul masacrului. Fotografie din ziua comemorării. Sursa: Mănăstirea Putna

În urma pactului Ribbentropp-Molotov (1939), Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței au fost anexate de către URSS în 28 iunie 1940. Îndată după anexare, regimul comunist a declanșat represiunea, din dorința de epurare etnică și de înlăturare a valorilor societății românești, în primul rând a credinței și a iubirii de neam. Numeroși români, mai ales din nordul Bucovinei și ținutul Herței, au început să fugă peste graniță, în România. Mulți dintre ei, căutând să trăiască în patria mamă, au căzut secerați de gloanțele grănicerilor sovietici.

Istoria acelei zile negre din Lunca Prutului

„În acea noapte (6/7 Februarie 1941) aproape 400 de țărani, în majoritate tineri, din satele: Coteni, Buda, Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala (toate situate în raioanele Herța și Noua Suliță) au încercat să treacă Prutul înghețat, prin nămeți și pe un viscol năprasnic. Fiind vânduți de cozile de topor ale satelor, au fost așteptați de grănicerii ruși care i-au măcelărit. Numai 57 au reușit să ajungă în România. Sutele de morți au fost aruncați în trei gropi comune din albia Prutului. Ceva scăpați și câțiva răniți au fost arestați și duși la Cernăuți unde au fost împușcați pe 13 Iunie 1941 și zac în cimitirul militar al orașului. În Iulie 1941 a fost descoperită numai una dintre cele trei gropi comune cu 107 cadavre, celelalte două fiind luate de viiturile Prutului. Printre martirii de la Lunca se regăsesc numele : Apetre Dumitru, Conovaru V. Mihai, Mironescu Toader…

În singura groapă comună descoperită au fost aruncate și acoperite cu pământ majoritatea victimelor, martiri din comuna Mahala, raionul Noua-Suliță. După decenii, resturile lumești ale românilor au fost dezgropate, aduse acasă de către rude și îngropate după datina creștină în cimitirul din sat. De atunci, la fiecare început de primăvară, rudele, prietenii și intelectualitatea bucovineană se adună pentru a-i pomeni pe cei omorâți fără vină în localitatea Lunca și a nu se uita despre rana adâncă ce continuă să sângereze în inimile românilor din nordul Bucovinei, o rană care nu va putea fi vindecată niciodată…” – Felicia Nichita Toma

Cel mai cunoscut masacru de acest fel a avut loc la Fântâna Albă, în Bucovina, pe 1 aprilie 1941. O altă rană a românilor, plină de lumina crucificată a iubirii de neam, este la Lunca, în raionul Herța.

Istorii din alte surse:
În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, circa 600 de țărani, bărbați tineri și adulți, între care și două femei și doi copii, din satele: Coteni, Buda, Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala (toate situate în raioanele Herța și Noua Suliță) au încercat să treacă Prutul, să ajungă în România. Au înaintat pe o vreme foarte rea, prin nămeți și pe un viscol năprasnic, până la câteva sute de metri de graniță. Pe malul Prutului au dat de o sârmă și au crezut că au ajuns în România. Au strigat „ura”, dar mitralierele grănicerilor au început să îi secere.

Doar 57 au reușit să ajungă în România. Sutele de morți au fost aruncați în trei gropi comune din albia Prutului. Șapte dintre cei scăpați și răniți au fost arestați și duși la Cernăuți. Au fost împușcați pe 13 iunie 1941 și zac în cimitirul militar al orașului.

În iulie 1941, a fost descoperită numai una dintre cele patru gropi comune cu 107 cadavre, celelalte trei fiind luate de viiturile Prutului din primăvara acelui an. Vremea celui de-al Doilea Război Mondial, perioada comunistă de apoi, perioada postcomunistă, cu problemele ei, au făcut ca numele celor morți să nu se mai știe decât în parte: Apetre Dumitru, Conovaru V. Mihai, Mironescu Toader…

Toți cei care au murit secerați pentru dragostea lor de neam și de libertate au fost pomeniți la 75 de ani, în 7 februarie 2016. Pe locul masacrului a fost înlocuită vechea cruce de lemn, ridicată în 1992, cu una nouă, și, în fața chipului jertfei Mântuitorului Iisus Hristos, au fost pomeniți cei ce s-au jertfit pe acel loc.

Lucna Prutului Fotografie din ziua comemorării. Sursa: Mănăstirea Putna

Lunca Prutului – Fotografie din ziua comemorării. Sursa: Mănăstirea Putna

Inițiativa manifestărilor a avut-o doamna Elena Nandriș, primar în comuna Mahala, din care au fost cei mai mulți dintre cei care au murit. Au participat Doamna Eleonora Moldovan, Ionel Ivan, ministru consilier, și alți reprezentanți ai Consultului General al României la Cernăuți, primari și reprezentanți ai autorităților locale și regionale, Preasfințitul Longhin de Bănceni, Arhimandritul Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna, părinții protopopi de Storojineț, Herța, Noua Suliță și alți 20 de preoți din satele ai căror fii au murit la Lunca, profesori și oameni cultură, între care Vasile Tărâțeanu, poet cernăuțean și membru corespondent al Academiei Române, români veniți din România, alături de circa 600 de săteni din Mahala și satele vecine.

Comemorare_Masacrul_din_Lunca_Prutului_2016_Foto_ManastireaPutna (9)

Lunca Prutului – Fotografie din ziua comemorării. Sursa: Mănăstirea Putna

Video: Elena Nandriș

După slujba de sfințire a crucii, a avut loc parastasul. Apoi, mai mulți dintre cei prezenți au spus cuvinte de recunoștință, pline de durere, dar și de încredere că cinstirea celor căzuți pentru iubirea de neam și de libertate este temelia viitorului urmașilor lor de pe acele meleaguri, dar și a neamului românesc, în general.

Comemorare_Masacrul_din_Lunca_Prutului_2016_Foto_ManastireaPutna (4)

Lunca Prutului Fotografie din ziua comemorării. Sursa: Mănăstirea Putna

Să fiți mândri că suntem români și ortodocși.

PS Longhin s-a adresat cu multă însuflețire celor prezenți:

„Să fiți mândri că suntem români și ortodocși. Ei nu au făcut niciun rău, nu au avut nicio vină. Cred că Dumnezeu, în ziua cea mare a învierii de obște, îi va primi pe toți acasă, în Casa Sa, unde nu este dușmănie, nici rău, ci doar slava lui Dumnezeu. Să îi ierte Dumnezeu și pe cei care au făcut acestea, căci nu au știut ce fac, căci nu au avut credință. Iubiți pe toată lumea, nu faceți rău nimănui, trăiți în pace cu toți! Tuturor celor adormiți, îngropați aici sau în Siberia, le spunem cu recunoștință: „nu te va uita, frate sau soră român, poporul tău, biserica ta, Dumnezeul tău, niciodată”.

Arhimandritul Melchisedec a vorbit despre starea sufletească a celor de atunci, un îndemn pentru cei de azi:

„În sufletul lor nu era altceva decât dragoste de Dumnezeu și libertate a minții. Când omul dușmănește pe cineva, mintea lui nu este liberă, inima lui este robită. Când iubești, inima este largă, este binevoitoare, este plină de lumina care vine de la Hristos. Toți aceia care au rămas aici sunt martiri și să nu vă îndoiți a-i pomeni cu drag, în a le cerceta locul și a pune o candelă la mormântul lor. Este datoria sfântă de a ne aduce aminte de strămoșii noștri, de cei care s-au jertfit pentru neam și țară.
Să afirmăm ceea ce este bun, demn, frumos, înălțător, căci nu am fost creați de Dumnezeu ca să fim mărginiți de păcat, mărginiți de ură. Ei au dorit să ajungă la sânul mamei, țara lor, pentru că numai la sânul mamei simți cu adevărat libertatea, sânul mamei dă siguranță, dă certitudinea de a fi iubit, de a aparține cuiva, de a avea un viitor.”

Doamna Consul General Eleonora Moldovan, demna și neobosita reprezentantă a statului român la Cernăuți, a vorbit despre necesitatea de a aminti despre momentele grele din istorie:

„Este un moment de rugăciune, este un moment binecuvântat. Toate popoarele, și românii, și ucrainenii, și toate națiunile au datoria de a-și aminti de asemenea masacre. I-am pomenit creștinește și dăm slavă Domnului că avem aceste momente de libertate și putem să îi pomenim pe cei care au căzut nevinovați. Freamătul luncii ne aduce aminte de sângele care a fost vărsat. Ei au făcut calea liberă și destinul mai ușor al celor de azi.”

Rugăciunile, cuvintele spuse de vorbitori, cuvintele celor prezenți, cântecele interpretate de grupul de fete organizat de doamna Elena Nandriș și de grupul Dragoș Vodă, dar mai ales duhul zilei conglăsuiau: „Cine uită, cine nu știe, cine nu cinstește pe înaintași, nu are viitor. Dar cine nu uită, cine cunoaște și cine îi cinstește pe înaintași, acela are viitor.”

Comemorare_Masacrul_din_Lunca_Prutului_2016_Foto_ManastireaPutna

Comemorare_Masacrul_din_Lunca_Prutului_2016_Foto_ManastireaPutna

Comemorare_Masacrul_din_Lunca_Prutului_2016_Foto_ManastireaPutna

Comemorare_Masacrul_din_Lunca_Prutului_2016_Foto_ManastireaPutna

Comemorare_Masacrul_din_Lunca_Prutului_2016_Foto_ManastireaPutna

Comemorare_Masacrul_din_Lunca_Prutului_2016_Foto_ManastireaPutna

Redăm două poezii scrise și recitate de Elisabeta Selețkaia. Poeziile sunt inspirate de amintirile bunicii sale, care a fost deportată în Siberia după masacrul de la Lunca, împreună cu încă șase membrii ai familiei ei, dintre care au rămas în viață și s-au întors în Bucovina doar ea și încă o persoană.

Lunca, 7 februarie 1941

Eram un mahalean, ca tine,
Și eram eu de vârstă ta.
Eram român din Bucovina
Și niciodată n-oi uita.

Te rog, și tu, ca să ții minte,
Și la copii să povestești,
Să vii, să treci, printre morminte –
Acolo-n deal ai să găsești.

Era o iarnă-n pa’zăci și-unu
Cu mari zăpezi, cu frig și vânt.
Am vrut să trec pe gheață Prutul,
S-ajung pe-al noastre țări pământ.

Eram mai mulți, am mers spre Lunca
Și noaptea am ajuns pe loc.
Dar ne-au trădat. Trăgeau din pușcă –
S-au mestecat omăt și foc.

Fugeam de cizma comunistă,
Ce-ajunse și în sat la noi.
Sub steaua roșe, stalinistă
Striga în urma mea „postoi!”.

Eram de graniță aproape,
Dar m-a ajuns un glonte-n spate.
Și când cădeam eu jos, în apă
Am auzit „Dă mâna, frate!”.

A Prutului roșise apa,
Cădeam ca niște brazi în el.
Apoi ne aruncase-n groape,
De parcă nici n-am fost defel.

Azi crucea mea e înclinată
Sub a timpului povară.
Să știi, că am iubit și eu odată
Acele flori de primăvară.

Tu să-mi aduci un mărțișor,
Că nu mi-au dat să-l pun la piept
Și vreau să-ți spun încetișor,
Că ziua ceea eu aștept.

Când toți românii împreună,
Și toată Mahalaua noastră,
Ca frații, buni, să se adune –
Eu mi-am dat viața pentru-aceasta.

Fără trecut nu este viitor

Stau pe pământu-acesta, care
Înnădușit a fost cu sânge de român.
În iarna ceea a fost o jale mare,
A răsunat până la cer acel suspin.

Un geamăt greu printre copaci șoptește,
Că sângele-a ajuns la rădăcina lor.
Murind, strigau flăcăii românește:
„Eu liber, liber vreau să mor!”

Vai, câte mame și-au pierdut feciorii,
Basmale negre câte au purtat,
În câte nopți, plângând, le prinse zorii,
N-odată pe păgânul de moscal l-au blestemat.

Stau pe pământul de pe care
Se vede-al noastre mame-țări pământ,
Pe care pân-la ultima suflare
Avut-au mahalenii noștri-n gând.

Îi poate omorî numai uitarea.
Să nu uităm nicicând de jertfa lor!
Deci, oameni buni, s-aprindem lumânarea.
Fără trecut nu este viitor…

Filmul complet al comemorării de la Lunca (Video Nicolae Hăucă)

Veșnică Pomenire a Victimelor Masacrului de la Lunca!

Publicat de Ion Antonromaniabreakingnews.ro / Documentare:RBNpresszorilebucovinei.comart-emis.ro, facebook-MănăstireaPutna, doxologia.ro / Video: Nicolae Hăucă Euromedia

,

Dragi Prieteni!.. 
Eu, Primarul comunei Mahala, aduc la cunoștința oamenilor de bună credință din toate teritoriile noastre istorice, faptul, că la 7 februarie 2016, lângă comuna Lunca, actualul raion Herța, va avea loc o manifestare de doliu în memoria martirilor neamului, secerați de gloanțele grănicerilor sovietici în timpul masacrelor sângeroase din iarna anului 1941..

Se împlinesc 75 de ani, de la acele evenimente tragice, când teroarea stalinistă a nimicit mii de nevinovați din diverse localități ale regiunii Cernăuți, majoritatea fiind din comuna Mahala… 

Vă așteptăm, să fiți alăturea de noi și împreună să aprindem o lumănare la căpătâiul acelor suflete nevinovate… 
Începutul acestei manifestări va fi la orele 13.00….

Veșnica lor pomenire!…Primăria comunei Mahala...

 Publicat de romaniabreakingnews.ro /  Sursa: euromedia-ucraina.blogspot.ro

,

În satul Buda, comuna Mahala a fost deschisă o grădiniță româneascăGrație eforturilor depuse de locuitorii comunei Mahala, cu sprijinul doamnei primar Elena Nandriș în satul Buda, comuna Mahala, raionul Noua Suliță, săptămâna aceasta a fost deschisă grădinița românească „Îngerașul” cu o capacitate de aproximativ 50 de locuri. Momentul festiv a avut loc joi, când la eveniment au sosit reprezentanți ai autorităților locale, Administrației și Consiliului raional Noua Suliță, Departamentului de Învățământ și Știință din cadrul ARS Noua Suliță, Consulatului General al României la Cernăuți etc.  Sărbătoarea a fost deschisă de doamna primar Elena Nandriș, care a anunțat Imnul de stat al Ucrainei și imnul satului Mahala, ultimul fiind interpretat de un grup de copii din comună. După obiceiul creștinesc un sobor de preoți în frunte cu părintele Dumitru Mițiței au oficiat un serviciu divin sfințind noua încăpere a grădiniței.

„Dacă nu era doamna Elena Nandriș, astăzi nu ar fi fost această sărbătoare, nu ați fi avut această minunată grădiniță”, a menționat în discursul său doamna Eugenia Boico, șefa Administrației raionale de stat Noua suliță, care a înmânat și câteva diplome unor oameni din sat care au contribuit în mod nemijlocit la amenajarea încăperii. Cuvinte frumoase a rostit și domnul Roman Crigan, care de asemenea a înmânat mai multe diplome oamenilor din comuna Mahala, care au depus eforturi la pregătirea grădiniței.

 

În discursul său prezentat în fața locuitorilor comunei Mahala la deschiderea grădiniței din satul Buda, doamna Consul General Eleonora Moldovan a ținut să menționeze: „Eu, în numele statului român mă mândresc cu dumneavoastră, cu această comunitate de români care este atât de bine respectată și văzută în regiunea Cernăuți, dovadă acestui fapt este prezența la cel mai înalt nivel a reprezentanților raionului Noua Suliță, respectul, admirația și sprijinul care vi-l poartă autoritățile raionale și regionale din regiunea Cernăuți. Mă bucur pentru că ați găsit acel demers atât de minunat de a fi cetățeni loiali ai Ucrainei, dar și români, care nu vă uitați portul, nu vă uitați mama, nu vă uitați rugăciunea „Tatăl nostru” spusă în limba română, în limba mamei și acest lucru vă face atât de frumoși, atât de demni de a fi reprezentanți ai acestui sat. Mă adresez în primul rând mamelor, și le adresez gânduri bune, să aibă grijă de copilași pentru că cei 6 ani de acasă îi putem recunoaște la toți copiii și la toți oamenii maturi, si din acest punct de vedere, atât educătoarele, învățătorii, dar mai presus părinții sunt cei care trebuie să coopereze foarte bine  cu autoritățile de la direcția de învățământ, pentru că viitorul nostru sunt copiii și această  investiție, această înțelegere corectă trebuie avută în vedere de fiecare dată. Mă bucur că ați participat la acest frumos proiect al satului Mahala și ați contribuit, bănuiesc, fiecare cu ce ați putut pentru ca în acest cătun să aveți o grădiniță frumoasă unde copilașii dumneavoastră să fie educați, să fie instruiți într-un spirit bun, într-un spirit corect, într-un spirit creștin, moral pentru că timpul trece, dar copilașii Dumneavoastră  trebuie să simtă și căldura familiei, dar și grija autorităților din toate punctele de vedere”, a mai spus doamna Consul General Eleonora Moldovan.

În comuna Mahala sunt 546 de copilași cu vârstă de până la 6 ani, ceea ce înseamnă că mai e nevoie de cel puțin 2-3 grădinițe pentru a satisface toate cerințele locuitorilor din comuna Mahala, a spus doamna Nandriș, care a specificat următoarele: „Satul Mahala e un sat de oameni gospodari. Măhălenii muncesc peste tot și revin din nou acasă, vorba noastră, cine bea apă din Mahala, nu mai pleacă din satul nostru”, a afirmat doamna primar  Elena Nandriș, oferindu-le copiilor din sat posibilitatea să taie panglica galben-albastră, și tricolorul și să anunțe oficial deschiderea grădiniței „Îngerașul” din satul Buda, comuna Mahala, raionul Noua Suliță.

Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / Sursa: Buc Press.eu  Fotografii de Nicolae HAUCĂ

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press