ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "economie"

economie

,

În ultimul an, salariile în sectorul privat au crescut în medie cu 4,5%. În sectorul de stat creșterea a fost de 21%. Acest lucru duce la un pericol iminent și anume că niciun tânăr să nu-și dorească să lucreze în companiile antreprenoriale românești, ci numai la stat sau în multinaționale, informează Ziarul Financiar.

Vladimir Sterescu, șeful celui mai mare operator de centre outsourcing din România, CGS, cu peste 3.000 de oameni, spune că are angajați care își iau concediu fără plată ca să aplice pentru joburi la stat.

Producătorul de confecții Francesca Industries din Pitești, cu clienți precum H&M, Ikea sau Zara, spune că „de doi ani avem disponibile 450 de locuri de muncă și refuzăm frecvent comenzi pentru că nu găsim personal “.

Un grup german, EKR Elektrokontakt, voia să facă o fabrică la Târgu-Jiu, unde ar fi angajat 800 de oameni. Chiar a solicitat și a primit ajutor de stat de la guvern pentru această capacitate de producție. Din păcate, după un an de zile în care nu a găsit personal, nemții au renunțat la proiect.
La polul opus, la concursul de intrare în Institutul Național de Magistratură, de unde ies procurori și judecători, concurența a fost de 14 candidați pe loc.

În primele trei cazuri, în sectorul privat, cred că salariul oferit era de 1.000-1.500 de lei pe lună net în cel mai bun caz. La stat, cred că salariul începea de la 8.000 de lei net pe lună. Citește continuarea pe Ziarul Financiar.

romaniabreakingnews.ro

,

Dacă în următori 20 de ani România se concentrează pe cele trei mari priorități, respectiv infrastructură modernă, demografie, capital uman, eficiență publică și privată, poate deveni una dintre primele 10 economii ale Uniunii Europene, cu o economie de patru ori mai mare, susțin într-un comunicat reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

„România are potențialul să devină, în 20 de ani, una dintre primele 10 economii ale Uniunii Europene, mărindu-și economia de patru ori, dacă se concentrează pe trei arii cheie și aplică guvernanța necesară implementării unui plan pe termen lung”, se arată ân comunicatul FIC.

Ritmul actual de creștere a economiei românești, deși încurajator, nu este sustenabil pe termen lung, în absența unei abordări strategice susțin reprezentanții mediului de afaceri reuniți sub umbrela FIC

Campania  denumită sugestiv „VA URMA”, lansată de Consiliului Investitorilor Străini (FIC), își propune în primul rând să comunice cu publicul și cu toți actorii relevanți, cu scopul de conștientizare a potențialul pe care îl are România și pe care îl poate mobiliza odată ce și-a asumat o astfel de ambiție și o strategie integrată, coerentă pe termen lung, cu priorități bine definite.

romaniabreakingnews.ro

,

USH_Pro_Business

Centrul USH Pro Business din București, a organizat joi – 7 iulie 2016, o nouă întâlnire privind perspectivele de cooperare între mediul academic și mediul de afaceri în cadrul strategiei Uniunii Europene pentru Strategia Dunării.

Acest eveniment a adus față în față mediul academic și mediul de afaceri în vederea identificării unor proiecte cu finanțare SUERD (SUERD – programe și proiecte de interes comun pentru mediul academic și mediul de afaceri/Programul TRANSNAȚIONAL DUNĂREA).

În cadrul seminarului a fost prezentat programul Transnațional Dunărea 2020 din perspectiva lansării în luna octombrie 2016 a unui nou apel de proiecte în acest program.

Conținutul dezbaterii a fost pragmatic și orientat spre soluții concrete de finanțare, astfel încât, atât firmele cât și mediul academic să beneficieze de aceste programe. În acest sens, este îmbucurător faptul că, din ce în ce mai multe firme românești sau autorități au devenit lideri sau au participat în proiecte europene.

S-a scos în evidență și faptul că, există o lipsă de cunoaștere asupra oportunităților oferite de aceste programe, iar modurile în care acestea sunt descrise sau în care se pot accesa finanțări sunt complicate și adeseori greu de înțeles, ceea ce descurajează firmele. Pentru a acoperi acest decalaj de cunoaștere, USH Pro Business își propune să popularizeze în continuare oportunitățile deschise de aceste fonduri.

De asemenea, s-a făcut o prezentare generală a proiectelor corespunzătoare ariei prioritare PA 8 Competitivitate, urmare întâlnirii din luna iunie a Comitetului Coordonator al acestei arii.

Au fost identificate domenii de interes pentru mediul de afaceri precum: învățământul dual, internaționalizarea IMM-urilor, dezvoltarea de ecosisteme ale inovării, dezvoltarea sustenabila a comunităților locale, energiile verzi, învățământul antreprenorial și dezvoltarea clusterelor în domeniul bioeconomiei.

Domeniul învățământului dual a fost intens dezbătut existând un interes major pentru dezvoltarea de proiecte în comun ale mediului de afaceri și cel universitar.

Obiective principale ale evenimentului s-au axat pe următoarele puncte:
– Să înțelegem cum putem să ne organizăm ca parteneri în cadrul proiectelor europene, în rețele naționale și europene de firme;
– Să formăm platforme colaborative naționale și internaționale care să permită dezvoltare de soluții inovative pe temele în care Programul Transnațional Dunărea 2020 va fi activ;
– Să identificăm posibilități de colaborare și formare în învățământul dual;
– Să analizăm și să structurăm alte proiecte de interes comun.

Centrul USH Pro Business, specializat în dezvoltarea antreprenorială și a afacerilor, va propune pe această cale să dezvoltăm împreună o colaborare pe termen lung, inclusiv prin crearea după eveniment ale unor comunități de practică în cercetarea noilor modele de afaceri.

Evenimentul a avut loc la sediul USH Pro Business, din strada Nicolae Iorga nr. 34-36, Sector 1, București (fosta Ambasadă Canadei)

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE1/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE2/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE3/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE4/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE5/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE6/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE7/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE8/8 

Playlist integral

Centrul USH Pro Business este deschis solicitărilor de consiliere și scriere de proiecte pe programele europene relevanțe pentru Strategia SUERD, care vizează dezvoltarea afacerilor și competitivitatea regională, sens în care persoanele care nu au asistat la seria de evenimente de acest gen sunt invitate să contacteze la la adresa de email office@ushprobusiness.ro

romaniabreakingnews.ro

,

BREXIT_STOCK_EXCHANGE

Dezastru pe piețele financiare globale vineri, după ce britanicii au votat pentru BREXITi – ieșirea din UE. În urma rezultatului votului de joi, Lira sterlină a intrat într-un plonjon record, lovind dur acțiunile din toată lumea. Investitorii au aruncat peste bord tot ceea ce era la categoria activel de risc și au fugit spre cele de refugiu, obligațiuni guvernamentale, aur sau yeni.

Lira sterlină și aurul după BREXIT…

Lira sterlină a început să plonjeze, pierzând 18 cenți americani, cea mai mare scădere consemnată vreodată și ajungând la cel mai mic nivel din 1985 și până acum. Moneda britanică a scăzut cu 10%, până la 1,33%. Euro a pierdut 3,1%, până la nivelul de 1,10$.

Aurul s-a apreciat cu 5,10%, ajungând la 1.327,5 dolari/uncie. În Piața Bursieră  „panica este palpabilă”, a declarat Bloomberg John Goodman de la Nomura. “Piața este extrem de nelichida, extrem de volatilă”. A spus și Richard Benson de la Millenium Global.

Francul elvețian a urcat la cel mai înalt nivel din ultimul an de zile, câștigând în fața euro 2%. Pererchea valutară EUR/CHF este în acest moment la 1,0654

Cotațiile futures pentru indicele britanic FTSE au căzut cu 8,2%, cele pentru Euro STOXX cu 11,5%, cele pentru CAC-ul francez au plonjat 10,4%, iar în cazul DAX-ului german sunt “pe roșu” 9,6%.

Banca Angliei a spus că va lua toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea monetară și financiară.

Standard & Poor’s spune că Regatul Unit își va pierde probabil ratingul de credit AAA

 „Va fi urât în dimineața asta. Va prinde mulți oameni pe picior greșit, fără discuție. Evident, piețele nu înglobaseră în cotații ce s-a întâmplat”, a declarat un broker pentru Reuters.

Obligațiunile germane au atins un nivel-minim record, randamentul ajungând la -o, 3%, în condițiile în care investitorii au fugit să-și adăpostească banii în siguranță bund-urilor, iar acțiunile de pe bursa din Hong Kong au scăzut cu aproximativ 5%.

Gabriel NEGRUromaniabreakingnews.ro

,

Ministerul de finanțe al Federației Ruse și-a exprimat intenția de a majora taxele impuse industriei petroliere locale pentru a aduce bani la buget, potrivit CNBC. Această decizie fără precedent în economia rusă va genera un conflict intern în Rusia în con­dițiile în care declinul economiei și pră­bușirea prețurilor petrolului au afectat puternic bugetul țării, determinându-i pe oficialii ruși să încerce să obțină venituri mai mari de la companiile energetice locale în loc să aplice reduceri drastice de costuri care, se tem aceștia, ar pu­tea avea consecințe politice dra­matice, se arată într-o analiza a Ziarului Financiar citat de romaniabreakingnews.ro

Ceea ce pare pentru Moscova un plan viabil pe termen scurt, ar putea de fapt să pună pe butuci industria petrolieră a țării, afectând prin urmare perspectivele de creștere pe termen lung.

„Planul ar avea efecte pe termen lung“, afirmă Lauren Goodrich, analist al firmei Strat­for. Dacă sectorul resurselor ener­getice al Rusiei nu beneficiază de noi investiții în următorii doi ani, țara s-ar putea confrunta cu declinuri prelungite ale producției de petrol, avertizează Goodrich.

Sancțiunile au ținut și țin departe investițiile străine, în timp ce doar companiile energetice locale re­prezintă baza Rusiei pentru men­ținerea nivelurilor de producție pe o piață mondială.

Sancțiunile occidentale, prețu­rile scăzute ale petrolului și cos­turile guvernamentale ridicate au lovit în plin Rusia. Conform indicatorilor finaciari, economia Rusiei s-a contractat cu 3,7% în 2015 comparativ cu 2014, rubla s-a depre­ciat cu aproximativ 55% din 2014, dar, companiile petroliere rusești au reușit să facă față situației dificile.

Cu profituri în dolari și costuri locale în ruble, giganții energetici ruși s-au descurcat mai bine decât rivalii internaționali. Totuși, guvernul rus și-a legat impozitarea progresivă de prețul petrolului, astfel încât veniturile sunt mult mai scăzute la actualul preț de sub 40 dolari decât în perioada când petrolul depășea 100 dolari.

Taxele generate din sectorul petrolier au totalizat aproape 50% din veniturile fiscale ale Rusiei în 2014.

Nu toată lumea consideră că noul plan de majorare a taxelor va avea efecte negative asupra economiei. Ildar Davlețin, analist al Rennaissance Capital, argu­men­tează că declinul producției ge­nerat de reducerea investițiilor va fi de numai câteva puncte pro­centuale, fără a produce un im­pact dramatic asupra economiei.

Ușoara scă­dere a producției Rusiei ar putea împinge pre­țurile în sus, aducând Rusiei venituri în creștere, a mia spus Davlețin, argumentând astfel că  fondurile obținute astfel ar putea la rândul lor să fie folosite pentru reducerea dependenței economiei ruse de petrol.

De ce ar fi acesta un scenariu Fantezist?

Producția petro­lieră a Rusiei a crescut cu doar 0,3% până la 10,91 milioane de barili pe zi în martie, cel mai ridicat nivel din aproape 30 de ani, punând sub semnul întrebării angajamentul Moscovei de a îngheța producția înainte de reuniunea producă­torilor din Doha din 17 aprilie, potrivit Reuters.

Ministrul rus al energiei Alexander Novak a declarat că producția din martie nu va reprezenta un obstacol în calea respectării angajamentului Rusiei.

Unii observatori spun că Rusiei îi va fi dificil să-și respecte angajamentul din moment ce industria locală este dominată de mai multe companii petroliere mari, ca Rosneft, Gazprom și Lukoil, fiecare cu agenda proprie.

,

Evaziunea fiscală răspândită și gradul mare de corupție scad veniturile statului, iar faptul că nu există preocupare și bani alocați pentru eradicarea sărăciei, deși bani există, reflectă o decizie politică, a arătat raportorul ONU pe probleme de sărăcie extremă, Philip Alston.

„Dacă România nu își rezolvă problema sărăciei, poți presupune că nu are bani. Dar banii sunt acolo. Faptul că nu se alocă bani pentru eradicarea sărăciei, deși sunt colectate taxe la stat, reflectă de fapt o decizie politică. Banii există și este și mai important că există motive clare pentru care nu sunt disponibili și mai mulți bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăți traiul celor care erau deja într-o situație bună, nu pe al celor mai săraci. Evaziunea fiscală este ridicată și există un mare grad de corupție care scad veniturile la buget. Chiar și atunci când se iau măsuri pentru eradicarea corupției, doar o mică parte a banilor sunt confiscați. E o parte bună, pentru că aici scapi cu banii dacă ești corupt”, a arătat raportorul.

Philip Alston a mai arătat că, în România, au existat decizii semnificative pentru dublarea alocațiilor pentru copii și pentru scăderea TVA, însă, în opinia sa, aceste măsuri s-au luat fără a fi analizate efectele lor.

„Atât cât mi-am putut da seama, nu au existat studii serioase care să analizeze impactul acestor decizii asupra categoriilor de populație cele mai sărace. Analizele făcute au fost insuficiente asupra consecințelor și au fost folosite fonduri care ar fi putut fi utilizate pentru cei afectați de sărăcia extremă”, a mai arătat raportorul special al Organizației Națiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă și drepturile omului.

El a precizat că sunt necesare provocări instituționale pentru eradicarea sărăciei extreme, pentru că aceasta rămâne o problemă, chiar dacă în ultimii 10 – 15 ani rata sărăciei a scăzut.

„Este evident că au existat îmbunătățiri”, a spus Alston.

El a explicat că eradicarea problemelor legate de sărăcie țin de o opțiune politică care până acum nu a fost „îmbrățișată” în România.

„Unul din paradoxurile politicii economice constă în faptul că guvernul insistă pe niște politici foarte bine țintite. Când am întrebat de ce taxa unică de 16 la sută nu poate fi scoasă, au spus că nu vor să introducă prea mare complexitate în sistem. (…) Până și cei de la FMI ne-au spus că sistemul de impozitare din România este mult prea regresiv, astfel încât pune o povară prea mare pe categoriile de venit cele mai mici. Contribuțiile încep să se aplice de jos și se mențin în același procent până la cei cu venituri foarte mari. FMI a zis că ar trebui mai mult spațiu financiar pentru cheltuieli sociale”, a mai spus raportorul.

Întrebat care este situația României privind sărăcia, în comparație cu alte țări, Philip Alston a precizat că singura comparație care are cu adevărat sens trebuie făcută în interiorul Uniunii Europene.

„România este pe ultimul sau penultimul loc, în funcție de o serie de indicatori, și lucrurile nu trebuie să stea așa, pentru că este vorba de o alegere care până acum a fost acceptată de societate. Rolul meu este de a spune că o țară ca România a acceptat o serie de principii și atunci când țările nu respectă drepturi, vorbim de un eșec de a se conforma obligațiilor”, a mai arătat Alston.

Acesta a subliniat că România are posibilități pentru a eradica sărăcia, dar trebuie mai multă concentrare pe voința politică,.. citește integral pe Găndul.info

Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / Sursa foto:Piața Agroalimentară Trapezului (București) agro-business.ro

,

Cea mai puternică creștere economică din UE în trimestrul trei, comparativ cu trimestrul precedent a înregistrat România, care se află pe locul al doilea în privința avansului față de aceeași perioadă a anului 2014, potrivit estimărilor publicate vineri de serviciul european de statistică Eurostat.

România este acum pe primul loc în UE, cu un avans al PIB de 1,4% în intervalul iulie-septembrie, comparativ cu trimestrul al doilea, urmată de Polonia și Slovacia, cu 0,9%, și Spania cu 0,8%.

Comparativ cu trimestrul trei din 2014, Cehia a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere a PIB, de 4,3%, în timp ce România se află pe locul al doilea, cu un avans de 3,6%, similar cu cel al Poloniei, în timp ce PIB-ul Slovaciei a urcat cu 3,5%.

Economia zonei euro a crescut în trimestrul al treilea cu 0,3% față de trimestrul precedent, în timp ce la nivelul Uniunii Europene avansul a fost de 0,4%.

,

Ialta_1945_Grecia_si_Romania

“Cei 3 mari”, Roosevelt, Stalin și Churchill, erau liderii națiunilor aliate cheie datorită puterii națiunilor pe care le reprezentau și a colaborării pe care o avuseseră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acești trei lideri s-au întâlnit doar de două ori în decursul celui de Al Doilea Război Mondial dar deciziile lor au fost cardinale și au schimbat cursul istoriei.

După Conferința de la Teheran, cei 3 lideri au decis să se reîntâlnească, ceea ce a dus la Conferința de la Ialta, din februarie 1945. Deși Stalin și-a exprimat îngrijorarea față de starea sănătății lui Roosevelt, această îngrijorare nu s-a transpus în acțiune. Liderul sovietic a refuzat să călătorească mai departe de zona Mării Negre, în peninsula Crimeea, iar Churchill și Roosevelt au fost nevoiți să facă din nou deplasări lungi și obositoare pentru a ajunge la întâlnirea de la Ialta.

Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie voia să-și mențină imperiul colonial, Uniunea Sovieticădorea să obțină mai mult teritoriu și să-și consolideze poziția în teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau să se asigure de participarea URSS la războiul din Pacific și să negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera să obțină din partea lui Stalin conlucrarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Majoritatea populației din Europa de est a considerat Conferința de la Ialta drept un act de trădare din partea Occidentului. Acesta își are originea în credința că puterile aliate, deși afirmau valorile democratice, au încercat să asigure stabilitatea sacrificând pentru următorii 45 de ani națiunile din Europa de Est, nu însă și populația Greciei.

Silviu Sergiu (evz.ro): După Al Doilea Război Mondial, tranziția spre democrație a fost extrem de anevoioasă. O parte consistentă a societății grecești era sub fascinația comunismului. Occidentul a făcut eforturi considerabile să împiedice intrarea Greciei sub influență rusească. 

Mai important, a cheltuit foarte mult, fără a cere foarte multe în schimb. Când banii s-au terminat, accentele extremiste de stânga au ieșit din nou la iveală, iar redesenarea hărții geostrategice a devenit din nou posibilă.În negocierile de la Yalta, anglo-americanii nu au vrut sub niciun chip să lase Grecia pe mâna lui Stalin.

Dacă elenii ar fi intrat sub Cortina de Fier, URSS ar fi avut acces la Marea Mediterană. Stalin ar fi amplasat aici baze militare și ar fi exercitat o presiune directă și periculoasă asupra Occidentului. Practic, Italia s-ar fi aflat mult prea aproape de rachetele nucleare sovietice.

Din acest motiv, premierul britanic Winston Churchill a făcut tot posibilul să-i păstreze pe greci în zona de influență occidentală.

Niciun preț nu s-a dovedit prea mare pentru a atinge acest obiectiv…

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia să aibă loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, formată nu din mici întreprinzători, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au plătit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente.

Deoarece consuma mai mult decât producea, Grecia a început să funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A împrumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara în fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au întors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructură acordate firmelor vestice.Fără nici cea mai mică îndoială, investiția Occidentului în Grecia a meritat din perspectivă geostrategică. Asta pentru a le răspunde celor care acuză Vestul că a creditat în exces Atena.

Din păcate, criza economică a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei să-i susțină cheltuielile mult prea mari. Când banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stânga a ieșit din nou la iveală. Astfel a fost posibilă venirea la putere a „Syriza” lui Alexis Tsipras.

”Să nu ai încredere în greci, chiar și atunci când le faci daruri”. Astfel ar putea fi parafrazat celebrul dicton, urmărind ce se întâmplă astăzi în Grecia. – Silviu Sergiu, editorialist Evenimentul Zilei

Imediat după război, în 1946, a izbucnit un război civil, în care s-au confruntat aripa armată a Partidului Comunist Grec (KKE) cu forțele guvernamentale. A fost unul din primele conflicte ale Războiului Rece, care a testat vigilenta aliaților occidentali, capacitatea lor de a apăra sferele de influență negociate la Yalta.

După trei ani de lupte, în 1949, comuniștii au fost înfrânți. Din acel moment, Planul Marshall, de reconstrucție a Europei postbelice, a adus Greciei importante sume de bani. SUA și Marea Britanie au sperat că tendițele extremiste din societatea greacă vor fi atenuate de prosperitate. Lucrul acesta nu s-a întâmplat, flagelul comunismului nu a fost eradicat. În ciuda sprijinului consistent oferit de Washington, sentimentele anti-americane, antioccidentale au crescut în intensitate, iar Grecia a fost din nou la un pas să intre sub tutela Moscovei, împinsă de un guvern cu vădite simpatii comuniste. Fascinația pentru extrema stângă a continuat. Dictatura Coloneilor, regim autoritar de dreapta instaurat în 1967, a împiedicat însă acest lucru.

Războiul Civil și Dictatura Coloneilor a lăsat răni adânci în societatea greacă, divizarea ei fiind resimțită și astăzi. În 1974, grecii au intrat în epoca democratică cu simpatii de stânga amplificate de resentimentele față de dictatura de dreapta. Foarte mulți greci, în special cei tineri, au continuat să tânjească după comunism, din cauza urii lor față de junta militară, care-i condusese până atunci.

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia să aibă loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, formată nu din mici întreprinzători, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au plătit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente. Deoarece consuma mai mult decât producea, Grecia a început să funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A împrumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara în fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au întors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructură acordate firmelor vestice.

Fără nici cea mai mică îndoială, investiția Occidentului în Grecia a meritat din perspectivă geostrategică. Asta pentru a le răspunde celor care acuză Vestul că a creditat în exces Atena. Din păcate, criza economică a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei să-i susțină cheltuielile mult prea mari. Când banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stânga a ieșit din nou la iveală. Astfel a fost posibilă venirea la putere a „Syriza” lui Alexis Tsipras. Stânga pândește să ia puterea și în alte țări importante ale Europei. În Spania, Podemos e mai aproape ca oricând să câștige. Nu putem decât să sperăm că, dacă spaniolii, dar și alți europeni, vor vedea caznele grecilor, vor înțelege că votarea unor populiști fără soluții viabile nu e un răspuns la recesiune. În orice caz, viitorul Uniunii Europene este tot mai incert.

Ce se întâmpla în România, când în Grecia era luată în brațe de occident?

Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplica si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%. Aceste date au fost anuntate de  liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele verbale din sectiile de votare din tara. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul).

Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in  exil. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece. In urma acestui proces, conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii si simpatizantii P.N.T. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. Dupa desfiintarea P.N.T., conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din  partea autoritatilor comuniste. Cu toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.N.L. au fost arestati de catre regimul comunist. In 1948, comunistii au fuzionat cu o parte din P.S.D. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist). In urma acestei fuziuni, comunistii au schimbat numele partidului in Partidul Muncitoresc Roman. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist).

La 30 decembrie 1947, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori, arestati in perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. In aceeasi zi, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. Astfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei.

În primii ani de dominație comunistă resursele României au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte româno-sovietice , înființate după încheierea conflagrației mondiale pentru a gestiona plata uriașei datorii de război către URSS, stabilită prin Tratatul de Pace de la Paris la suma deloc neglijabilă de 300.000.000 dolari (la valoarea din 1938, echivalentul a cca. 5 miliarde de dolari la valoarea din 2014).

SovRom-urile nu au fost ceva specific românesc, sovieticii înființând asemenea societăți mixte în toate țările care trebuiau să le plătească despăgubiri de război (în Finlanda, de pildă, a fost înființată o societate mixtă pentru producerea construcțiilor de lemn numită Puutalo Oy). Un mare număr de oameni (estimările variază de la 137 la mai multe zeci de mii ) au fost închiși din motive politice. Există mărturii despre numeroase cazuri de abuzuri, asasinate sau torturi aplicate unui mare număr de oameni, în principal în cazurile oponenților politici. La începutul deceniului al șaptelea (1960÷1970), guvernul român a început să treacă la acțiuni pentru creșterea gradului de independență față de Uniunea Sovietică.

Andrei Rădescu / romaniabreakingnews.ro

Surse: evz.ro, ro.wikipedia.org, dunastu.wordpress.com

,

DW: Moldova a intrat in faza premergatoare defaultului. Ministerul Finantelor a instiintat oficial ministerele si institutiile subordinate Guvernului ca urmeaza a fi finantate doar necesitatile stringente. Astfel, au fost suspendate mai multe cheltuieli incluse in bugetul de stat: cele care tin de procurari, reparatii si investitii. Acestea nu vor putea fi acoperite nici din fonduri speciale. Guvernul va mai opera doar „cheltuieli de personal (salariile), cheltuieli de regie si alte cheltuieli fara de care institutiile statului nu ar mai putea functiona”. Ministerul Finantelor de la Chisinau anunta ca la baza acestei decizii a stat lipsa unui program de colaborare intre Guvernul Republicii Moldova si Fondul Monetar International: Este vorba de „evolutiile macroeconomice, insuficienta surselor interne (inclusv din privatizare) si externe (inclusiv imprumutul Bancii Mondiale) de finantare a deficitului bugetar. S-a ajuns aici, deoarece guvernul lui Chiril Gaburici a demisionat, iar guvernul provizoriu, condus de ministrul de Externe, Natalia Gherman, nu este abilitat cu dreptul de a initia procedura de rectificare a bugetului de stat. La aceasta chestiune se va putea reveni numai dupa investirea unui nou guvern si reluarea consultarilor cu FMI”, informeaza Detsche Welle.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Statele Unite ale Americii au devenit cel mai mare producator mondial de petrol si gaze naturale, devansand Rusia. Potrivit BP, aceasta este dovada modului in care exploatarea gazelor si petrolului de sist in SUA a modificat piata energetica globala, noteaza Bloomberg.

In 2014, productia de petrol a SUA a ajuns la un nivel record de 1,6 milioane de barili pe zi. De asemenea, a crescut si productia de gaze naturale a Americii, care a trecut in fata Rusiei, in calitate de producator de hidrocarburi.

„Asistam la un transfer de stafeta in topul marilor furnizori globali de energie. Implicatiile evolutiei sistului in SUA sunt profunde„, a declarat economistul sef al BP, Spencer Dale, potrivit Agerpres.

Cresterea productiei de petrol si gaze a modificat in mod profund economia americana. Combustibilii ieftini au dus la o revenire a industriei manufacturiere in SUA, tara care a produs anul trecut 90% din energia pe care a consumat-o.

Rusia a fost responsabila in 2014 pentru 12,7% din productia mondiala de petrol, 16,7% din productia mondiala de gaze naturale si 4,3% din productia mondiala de carbune. In total, Rusia a fost al treilea mare producator mondial de combustibili fosili, dupa China si SUA.

In 2014, consumul de energie in China a avut cea mai mica crestere de dupa criza fianciara asiatica de la finele anului 1990, pe masura ce economia a incetinit, iar autoritatile de la Beijing au inceput sa reduca dependenta de industria grea.

„Cresterea inregistrata de unele sectoare industriale cu cel mai mare consum de energie, precum otelul si cimentul, care au inflorit in timpul industrializarii rapide a Chinei, a intrat practic in colaps in 2014”, a apreciat Spencer Dale.

Raportul BP arata ca Brazilia si Canada au inregistrat si ele productii record de titei anul trecut, ceea ce a obligat OPEC sa-si modifice strategia si sa renunte la sustinerea pretului in favoarea mentinerii cotei de piata.

Pe partea cererii de petrol, BP estimeaza ca tarile din afara OECD au fost responsabile in 2014 pentru aproape toata crestere consumului mondial de titei cu 800.000 barili pe zi. Consumul de petrol al Chinei a crescut cu 390.000 de barili pe zi, cea mai mare crestere din lume. In schimb, consumul de petrol in statele dezvoltate a scazut cu 1,2%, cea de a opta scadere in ultimii noua ani.

Productia de petrol a Romaniei, 0,1% din cea mondiala

Romania s-a situat anul trecut pe locul 9 in topul producatorilor de petrol din Europa si Eurasia, cu o productie de 85.000 barili pe zi, in scadere cu 2,1% fata de 2013, ceea ce reprezinta 0,1% din productia mondiala, conform statisticilor British Petroleum.

Productia totala de petrol in Europa si Eurasia s-a ridicat, in 2014, la 17,198 milioane barili pe zi, adica 19,8% din productia mondiala.

La nivel mondial, productia de petrol s-a cifrat la 88,673 milioane barili petrol pe zi, iar in Uniunea Europeana la 1,411 milioane barili petrol pe zi (1,6% din total).

Consumul de petrol in Romania a crescut in 2014 cu 7,5% fata de anul anterior, situandu-se la 187.000 barili pe zi (0,2% din consumul mondial).

Consumul mondial de petrol a totalizat 92,086 milioane barili petrol pe zi, iar in UE s-a situat la 12,527 milioane barili pe zi (14,1% din total).

Conform statisticilor BP, rezervele dovedite de petrol ale Romaniei se ridica la 600 de milioane de barili, fata de un miliard de barili la finele anului 1994.  Europa si Eurasia detin 9,1% din rezervele totale de petrol.

Surse: Agerpres, InCont prin romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press