,
Proiect de anvergură, unic în România. Primul sens giratoriu suspendat este aproape gata. Imagini spectaculoase!
Pasaj_Suprateran_Paulesti
Primul sens giratoriu suspendat din Romania este aproape gata și ar putea fi inaugurat pe 2 aprilie în judetul Prahova, pe DN 1B, în zona de nord a orasului Ploiești, la intersecția spre Păulești informează AutoBild România citat de romaniabreakingnews.ro
Proiectul este unic în România și este finanțat din fonduri europene. Costul lucrărilor se situează la aproximativ 79 de milioane de lei, din care numai trei milioane de lei este contribuția Consiliului Județean Prahova.
Pasajul rutier suprateran are o rază exterioară de 51 de metri și o lățime de 11 metri. La finalizare, giratoriul va înlocui intersecția semaforizată existentă în prezent, deviind și separând fluxurile de trafic.
Pasajul rutier suprateran Paulesti este un proiect de anvergură, unic în România, având în vedere faptul că se dorește construirea unui sens giratoriu suspendat, care va înlesni „creșterea accesibilității către partea de nord a Polului de Creștere, în special către Spitalul Județean din municipiul Ploiești, prin realizarea pasajului rutier peste DN1B, în continuare DJ 102” – se arată în expunerea de motive aproiectului în Gazeta de Prahova.
Video: SkySpirit – Pasaj Rutier Suprateran Paulesti. Decembrie 2015. Filmare aeriana /Pasajul rutier cu sens giratoriu suspendat peste DN 1B din zona de nord a orasului Ploiesti. Filmare aeriana cu stadiu de executie , decembrie 2015.
Publicat de romaniabreakingnews.ro
,
În România sunt bani și posibilități de eradicare a sărăciei! Voință politică NU există! (Raport ONU)
Evaziunea fiscală răspândită și gradul mare de corupție scad veniturile statului, iar faptul că nu există preocupare și bani alocați pentru eradicarea sărăciei, deși bani există, reflectă o decizie politică, a arătat raportorul ONU pe probleme de sărăcie extremă, Philip Alston.
„Dacă România nu își rezolvă problema sărăciei, poți presupune că nu are bani. Dar banii sunt acolo. Faptul că nu se alocă bani pentru eradicarea sărăciei, deși sunt colectate taxe la stat, reflectă de fapt o decizie politică. Banii există și este și mai important că există motive clare pentru care nu sunt disponibili și mai mulți bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăți traiul celor care erau deja într-o situație bună, nu pe al celor mai săraci. Evaziunea fiscală este ridicată și există un mare grad de corupție care scad veniturile la buget. Chiar și atunci când se iau măsuri pentru eradicarea corupției, doar o mică parte a banilor sunt confiscați. E o parte bună, pentru că aici scapi cu banii dacă ești corupt”, a arătat raportorul.
Philip Alston a mai arătat că, în România, au existat decizii semnificative pentru dublarea alocațiilor pentru copii și pentru scăderea TVA, însă, în opinia sa, aceste măsuri s-au luat fără a fi analizate efectele lor.
„Atât cât mi-am putut da seama, nu au existat studii serioase care să analizeze impactul acestor decizii asupra categoriilor de populație cele mai sărace. Analizele făcute au fost insuficiente asupra consecințelor și au fost folosite fonduri care ar fi putut fi utilizate pentru cei afectați de sărăcia extremă”, a mai arătat raportorul special al Organizației Națiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă și drepturile omului.
El a precizat că sunt necesare provocări instituționale pentru eradicarea sărăciei extreme, pentru că aceasta rămâne o problemă, chiar dacă în ultimii 10 – 15 ani rata sărăciei a scăzut.
„Este evident că au existat îmbunătățiri”, a spus Alston.
El a explicat că eradicarea problemelor legate de sărăcie țin de o opțiune politică care până acum nu a fost „îmbrățișată” în România.
„Unul din paradoxurile politicii economice constă în faptul că guvernul insistă pe niște politici foarte bine țintite. Când am întrebat de ce taxa unică de 16 la sută nu poate fi scoasă, au spus că nu vor să introducă prea mare complexitate în sistem. (…) Până și cei de la FMI ne-au spus că sistemul de impozitare din România este mult prea regresiv, astfel încât pune o povară prea mare pe categoriile de venit cele mai mici. Contribuțiile încep să se aplice de jos și se mențin în același procent până la cei cu venituri foarte mari. FMI a zis că ar trebui mai mult spațiu financiar pentru cheltuieli sociale”, a mai spus raportorul.
Întrebat care este situația României privind sărăcia, în comparație cu alte țări, Philip Alston a precizat că singura comparație care are cu adevărat sens trebuie făcută în interiorul Uniunii Europene.
„România este pe ultimul sau penultimul loc, în funcție de o serie de indicatori, și lucrurile nu trebuie să stea așa, pentru că este vorba de o alegere care până acum a fost acceptată de societate. Rolul meu este de a spune că o țară ca România a acceptat o serie de principii și atunci când țările nu respectă drepturi, vorbim de un eșec de a se conforma obligațiilor”, a mai arătat Alston.
Acesta a subliniat că România are posibilități pentru a eradica sărăcia, dar trebuie mai multă concentrare pe voința politică,.. citește integral pe Găndul.info
Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / Sursa foto:Piața Agroalimentară Trapezului (București) agro-business.ro
,
România este acum pe primul loc în UE, cu un avans al PIB de 1,4% în intervalul iulie-septembrie 2015
Cea mai puternică creștere economică din UE în trimestrul trei, comparativ cu trimestrul precedent a înregistrat România, care se află pe locul al doilea în privința avansului față de aceeași perioadă a anului 2014, potrivit estimărilor publicate vineri de serviciul european de statistică Eurostat.
România este acum pe primul loc în UE, cu un avans al PIB de 1,4% în intervalul iulie-septembrie, comparativ cu trimestrul al doilea, urmată de Polonia și Slovacia, cu 0,9%, și Spania cu 0,8%.
Comparativ cu trimestrul trei din 2014, Cehia a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere a PIB, de 4,3%, în timp ce România se află pe locul al doilea, cu un avans de 3,6%, similar cu cel al Poloniei, în timp ce PIB-ul Slovaciei a urcat cu 3,5%.
Economia zonei euro a crescut în trimestrul al treilea cu 0,3% față de trimestrul precedent, în timp ce la nivelul Uniunii Europene avansul a fost de 0,4%.
