ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "economia românească"

economia românească

,

România ocupă primul loc în rândul Pieţelor de Frontieră din întreaga lume, cu randamente ce depăşesc 40%, în dolari, de la începutul anului, se arată într-un comunicat de presă al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) transmis, marţi, AGERPRES. 

Locul al doilea este ocupat de Nigeria cu 39%, urmată pe al treilea de Kazahstan cu 35,6%. Locurile 4 şi 5 sunt deţinute de Argentina cu 35,1% şi de Estonia cu 33,4%.

‘Piaţa de capital din România profită de contextul macroeconomic pozitiv. Indicele BET Total Return (BET-TR), care include şi dividendele distribuite de cele mai tranzacţionate companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, a crescut cu peste 40% în USD de la începutul acestui an şi, prin urmare, a înregistrat cea mai rapidă creştere din toate cele 23 de ţări din indicele MSCI Frontier Markets, arată o analiză Berenberg bazată pe datele Bloomberg’, se arată în comunicatul citat.

Potrivit BVB, rezultatul a fost posibil datorită dividendelor de două cifre distribuite de mai multe companii şi creşterii pieţei, indicele principal BET atingând cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani.

‘Economia României doboară record după record. Tigrul creşterii economice din Europa de Est s-a întors şi se află pe calea convergenţei către Europa Occidentală în viitorul nu atât de îndepărtat pe fondul implementării unor reforme structurale importante în timpul crizei financiare globale, a intrărilor mari de fonduri europene, a investiţiilor străine directe şi a orientării pro-europene’, a declarat Carsten Hesse, EME Equity Strategist în cadrul Berenberg.

Strategul Berenberg a mai arătat că România are o mare şansă de a fi promovată de la statutul de Piaţă de Prontieră la cel de Piaţă Emergentă.

‘Acestă promovare va schimba complet piaţa de capital din România deoarece mult mai mulţi investitori internaţionali ar începe să investească în România aşa cum s-a întâmplat atunci când Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Pakistan au fost promovate la statutul de pieţe emergente. Pentru a ajunge cât mai repede la acest statut şi pentru a creşte şansele de promovare, ar trebui să existe mai multe privatizări semnificative şi IPO-uri la Bursa de Valori Bucureşti, cum ar fi Hidroelectrica şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, precum şi o reducere a deţinerilor statului în companii precum OMV Petrom, Romgaz sau Electrica pentru a majora free-float-ul’, a explicat Hesse.

La rândul său, Ludwik Sobolewski, CEO BVB, susţine că atunci când vine vorba despre cele mai dinamice pieţe de capital, România este locul, nu doar din Europa, ci şi din lume, în care vrei să fii dacă eşti un investitor care urmăreşte creşterea.

‘Piaţa locală de capital poate găzdui în acelaşi timp creşteri şi sume substanţiale de bani, şi nu doar în ceea ce priveşte acţiunile, ci şi în ceea ce priveţte obligaţiunile. În acelaşi timp vrem să atragem atenţia antreprenorilor pentru ca ei să nu rateze această oportunitate unică de finanţare prin piaţa de capital şi să dobândească astfel o nouă dimensiune a business-ului’, a afirmat Sobolewski.

,

Mugur ISĂRESCU

Mugur ISĂRESCU

În piață există un exces de lichiditate de 3 miliarde de euro, la care se adaugă încă pe atât în rezervele minime obligatorii, a declarat marți guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

„Bani sunt. Fac un calcul simplu: sunt vreo trei miliarde exces de lichiditate în piață, încă cam atâta mai sunt în rezervele minime obligatorii, care au rămas la 8% la lei. Ar trebui să scadă spre 2%. Mai poate să spună cineva că nu sunt bani? Iar raportul dintre credite și depozite este subunitar. A devenit subunitar. Sunt mai multe economisiri decât credite și încă țipăm că vine statul, ia banii și că se împrumută de pe piață. Raportul între credite și dobânzi, care a fost supraunitar, deci credite cu mult mai multe decât putea să economisească economia României, 150%, la unele bănci a fost 300%, prin acest deleveraging, a devenit subunitar”, a spus acesta., conform Agerpres.

Potrivit guvernatorului, restul banilor puteau fi folosiți la export de capital, dar nu s-a ajuns acolo.

În altă ordine de idei, Mugur Isărescu a dar asigurări că Banca Centrală nu va începe să majoreze dobânzile înainte de o revenire a inflației.

„Nu o să înceapă Banca Națională să crească dobânzile înainte de o revenire a inflației, care statistic este inevitabilă — și este inevitabilă și cu ce se întâmplă în lume. Dar vom fi foarte atenți ca ea să nu se ducă, inflația, dincolo de pragurile noastre pe care le țintim încă cu țintirea inflației”, a precizat șeful BNR.

romaniabreakingnews.ro

,

Mediul de afaceri: Impozitul pe cifra de afaceri este unul de secolul XIX, arata incapacitatea autoritatilor de colecta un impozit pe profit aplicat in toate tarile europene. Potrivit  profit.ro, impozitul pe cifra de afaceri, a carui introducere este luata in calcul de noul Guvern, este unul de secolul al XIX-lea, care demonstreaza incapacitatea autoritatilor de a colecta un impozit pe profit aplicat in toate tarile europene. Un astfel de impozit da senzatia de improvizatie, Romania ar fi singurul stat european in care s-ar aplica, incalcand directiva UE in domeniu, iar tratatele bilaterale de evitare a dublei impozitari ar deveni imposibil de aplicat, atentioneaza oamenii de afaceri care reprezinta companiile in dialogul cu Guvernul.

„Am pornit cu o imagine de tara cu cresterea cea mai inalta din Europa, am fost, inainte de introducerea acestui val de masuri, acestei revolutii fiscale, un adevarat tigru al Europei, dar cu introducerea acestor masuri, una peste alta, vedem doar senzatia de criza si panica pe care o creeaza, incepand de la impozitul pe venitul gospodariilor, iar acum impozitul pe cifra de afaceri, dupa ce au fost introduse modificari structurale prin salarizarea unitara. Aceste lucruri reflecta o adevarata disperare privind situatia colectarii la buget si situatia deficitului bugetar,”, a declarat, vineri, presedintele Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei, Florin Pogonaru.

Expertii in fiscalitate ai Coalitiei au aratat, la randul lor, ca aruncarea pe piata, fara niciun fel de studii de impact, asa cum a fost cazul impozitului pe gospodarie, de astfel de idei la fiecare 6 luni nu este in masura decat sa alunge potentialii investitori si sa stopeze planurile de dezvoltare ale companiilor, anunta profit.ro.

Potrivit  New Money, peste jumatate de miliard de euro s-a „evaporat” de pe bursa in urma „topaielii” legate de desfiintarea Pilonului II. 
Peste trei miliarde de lei s-au „evaporat” de pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) joi, dupa ce ministrul Finantelor Ionut Misa a declarat presei ca Pilonul II al pensiilor private obligatorii se va desfiinta, urmand ca fiecare contribuabil sa aleaga daca doreste sa transfere fondurile acumulate catre bugetul de stat (al asigurarilor sociale) sau catre Pilonul III, al pensiilor private facultative.

Cele mai valoroase 20 de companii listate pe bursa locala (cu o pondere de aproape 95% in capitalizarea bursiera totala) au pierdut 3,04 miliarde de lei joi, echivalentul a 668,3 milioane de euro. Actiunile au inceput sa scada vertiginos in urma declaratiilor legate de desfiintarea fondurilor de pensii private obligatorii. Reactia emotionala a investitorilor a fost generata de o declaratie facuta de ministrul, pe atunci doar propus, al Finantelor, care a afirmat ca Pilonul II de pensii va disparea.

Fondurile de pensii sunt cel mai mare investitor institutional de pe bursa de la Bucuresti. Anul trecut, spre exemplu, 18,8% din activele de 7,3 miliarde de euro ale acestora erau investite in actiuni. Pe plan local, fondurile de pensii se regasesc in actionariatul celor mai mari companii listate, cum ar fi Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, OMV Petrom, Romgaz, Electrica, BRD, Transgaz, Transelectrica sau SIF-uri. De asemenea, fondurile de pensii au fost cele care au sustinut listarea unor companii mari precum MedLife sau Digi.

romaniabreakingnews.ro

,

La nivel teritorial, numai în București, Ilfov, Cluj, Timiș și Sibiu câștigurile salariale depășeau, în decembrie 2016, media națională de 2.354 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) într-un buletin județean, aflăm din Gândul citat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (3.219 lei lunar), Capitala fiind urmată de juteţele Ilfov (2.743 de lei), Cluj (2.605 lei), Timiş (2.512 lei) şi Sibiu (2.375 de lei).

Imediat sub media naţională se situează judeţele Braşov (2.284 de lei), Constanţa (2.184 de lei), Iaşi (2.183 de lei) şi Argeş (2.160 de lei).

În decembrie 2016, locuitorii din 17 judeţe au câştigat salarii medii de peste 2.000 de lei.

Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900 de lei sunt câştigate în judeţele Olt, Giurgiu, Tulcea, Mehedinţi, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa şi Hunedoara.

Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Teleorman (1.628 de lei), Bistriţa-Năsăud (1.653 de lei), Harghita (1.671 de lei) şi Suceava (1.672 de lei).

Un grup de 13 judeţe consemnează câştiguri salariale de 1.700-1.800 de lei, între acestea numărîndu-se (în ordine descrescătoare) Brăila, Covasna, Vâlcea, Maramureş, Botoşani, Bihor, Caraş-Severin, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Ialomiţa, Vrancea şi Neamţ.

Cele mai mari creşteri salariale din luna decembrie faţă de iunie 2016 se consemnează tot în partea de sus a clasamentului, respectiv în Bucureşti (de la 2.852 la 3.219 lei), Ilfov (de la 2.294 la 2.743) şi Cluj (de la 2.284 la 2.605 lei).

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent (2015), câştigul salarial net a crescut ca medie naţională cu 11,4% şi în niciunul dintre judeţele ţării nu au fost consemnate scăderi, mai reiese din statisticile INS.

,

Romania a facut progrese semnificative pentru reducerea saraciei informeaza romaniabreakingnews.ro citand date Eurostat. Romania si Bulgaria conduc in continuare in topul celor mai sarace tari din Uniunea Europeana, insa progresele derulate de catre cele doua tari pentru reducerea ratei ei, dupa criza financiara din anul 2008, sunt de asemenea printre cele mai mari dintre statele europene.

Trei tari din Europa de Sud-Est conduc in topul saraciei europene: Bulgaria, Romania si Grecia. Insa in timp ce elenii se adancesc din ce in ce mai tare in saracie, in ciuda ajutorului financiar de care au beneficiat din partea creditorilor europeni si si internationali (Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International), Romania si vecinul de la sud recupereaza puternic decalajul, potrivit datelor institutului european de statistica Eurostat.

Intre 2008 si 2015, procentul de populatie care sufera „privatiuni materiale severe” (indicatorul european al saraciei – n.r.) a crescut de la 11,2% la 22,2% in Grecia, rata cresterii saraciei fiind aproape dubla de la inceputul crizei pana in prezent. Cifrele prezentate de ultimul studiu Eurostat arata ca aceasta evolutie aduce Grecia alaturi de tarile cu cea mai proasta situatie in topul european al saraciei, Romania si Bulgaria.Insa cu toate ca in Romania procentul ramane ridicat, de 22,7%, el a ajuns la acest nivel deoarece a scazut cu aproape o treime, respectiv 10 procente, de la 32,7% in timpul crizei financiare din 2008.

Gabriel NEGRU / RBN Press / 26.02.2017

,

Cel mai important activ al companiei NEPI, Fondul de investiţii care şi-a majorat anul trecut portofoliul cu 47% şi a ajuns la o valoare de 2,55 miliarde de euro, este centrul comercial Mega Mall, care aduce mai mult de 10% din totalul chiriilor încasate de NEPI, conform raportul financiar aferent pe anul 2016, remis Bursei de la Bucureşti.

Centrul comercial Mega Mall București a fost deschis în mai 2015  și este evaluat la 283,1 milioane de euro. Cu peste 200 de magazine şi cu suprafaţa inchiriabila de 75.200 de mp, NEPI a încasat anul trecut 18,9 milioane de euro din chirii.

În total, sud-africanii au încasat 180,2 milioane de euro din chiriile proprietăţilor generatoare de venituri, arată raportul financiar al companiei. Asta înseamnă că doar Mega Mall aduce 10,5% din veniturile NEPI, în condiţiile în care dezvoltatorul deţine pe piaţa locală 16 centre comerciale, patru în Slovacia şi câte unul în Croaţia, Serbia şi Republica Ceha, scrie Economică.net.

În portofoliul NEPI se află 23 de centre comerciale aflate în România, Slovacia, Serbia, Cehia, și Corația și cinci centre Office în România și Slovacia. Printre centerle comerciale de top, se află Promenada Mall București, Aurora Shopping Mall Buzău, Severin Shopping Center Mehedinți, Korzo Shopping Centrum Prievidza din Slovacia, Aupark Shopping Center Piešťany PIEŠŤANY SLOVAKIA, Shopping City Piatra Neamt NEAMT ROMANIA, Shopping City Targu Jiu GORJ, Ploiesti Shopping City PRAHOVA, Kragujevac Plaza KRAGUJEVAC SERBIA, Shopping City Galati GALATI ROMANIA, Pitesti Retail Park ARGES ROMANIA, Vulcan Value Centre BUCHAREST ROMANIA, Forum Ústí nad Labem ÚSTÍ NAD LABEM CZECH REPUBLIC, Braila Mall BRAILA ROMANIA, Shopping City Deva HUNEDOARA ROMANIA, Aupark Zilina ZILINA SLOVAKIA, Iris Titan Shopping Center BUCHAREST ROMANIA, Shopping City Timisoara TIMIS ROMANIA,  Shopping City Sibiu SIBIU ROMANIA, Aupark Kosice Mall KOSICE SLOVAKIA, Promenada Mall BUCHAREST ROMANIA, City Park CONSTANTA ROMANIA și Arena Centar ZAGREB CROATIA.

Foto: Mega Mall București / Sursa: nepinvest.com

Gabriel Negru / București / 19.02.2017

,

Să credem Bucureştiul sau Bruxelles-ul? Care sunt diferenţele între prognoza oficială a Guvernului României şi cea a Comisiei Europene. Prognoza de iarnă a Comisiei Europene referitoare la România este mai conservatoare faţă de cea a Comisiei Naţionale de Progonza, organism aflat în subordinea Guvernului de la Bucureşti.

Iată câţiva dintre cele mai importanţi indicatori din prognoza, şi cum apar ei atât în estimarea Comisiei, cât şi în cea a Comisiei Naţionale de Prognoza (CNP), cu menţiunea că, în ambele cazuri, vorbim despre ediţia din această iarnă a prognozei. Produsul Intern Brut: CNP estimează o creştere a PIB de 5,2% în 2017 şi de 5,5% în 2018. Comisia Europeană vede o creştere de 4,4% în acest an, şi de doar 3,7% în 2018, relatează Economica citat de romaniabreakingnews.ro

Gabriel NEGRU / București / RBN Press – 15.02.2017

,

Salariile din România pe domenii de activitate, relativ la practica UE. Doar în trei sectoare de activitate salariile din România s-au ridicat la nivelul permis de PIB-ul exprimat în euro la prețurile de piață, potrivit unei cercetări întreprinse de Eurostat pentru toate statele membre în baza datelor rămase definitive pentru 2014 și publicată în această săptămână.

Cele trei domenii erau industria minieră, sectorul financiar-bancar și cel de informații și comunicații.

La momentul colectării datelor statistice, PIB-ul României era de 7.600 de euro pe locuitor față de o medie de 27.600 euro pe locuitor la nivelul UE, ceea ce reprezenta un raport de 27,5% care se putea regăsi și la nivelul salariilor plătite.

Dincolo de decalajele salariale față de țările mai dezvoltate din Occident sau din fostul bloc socialist, se poate remarca la noi o diferențiere destul de evidentă a acestor decalaje pe domenii de activitate, notează Curs de Guvernare. preluat de romaniabreakingnews.ro

,

Rata anuala a inflatiei in zona euro si Uniunea Europeana s-a dublat in decembrie 2016, ajungand la 1,2% in cazul UE si la 1,1% in zona euro, de la 0,6% in noiembrie 2016. In Romania, cresterea preturilor a ramas in teritoriul negativ, arata datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistica (Eurostat) si citate de Agerpres. Bulgaria (minus 0,5%), Irlanda (minus 0,2%) si Romania (minus 0,1%, fata de minus 0,2% in noiembrie) sunt singurele state membre care au inregistrat inflatie anuala negativa in decembrie.

Estonia (2,4%), Belgia (2,2%), Cehia si Letonia (ambele cu o inflatie anuala de 2,1%) au inregistrat cele mai ridicate rate anuale ale inflatiei.
Fata de noiembrie 2016, in decembrie, inflatia anuala a scazut intr-un singur stat membru, a ramas stabila in Irlanda si a crescut in 26 state, inclusiv in Romania.
Cel mai semnificativ impact asupra cresterii anuale a preturilor in zona euro l-au avut combustibilii pentru transport (0,21 puncte procentuale), legumele (crestere de 0,07 puncte procentuale) si combustibilii pentru incalzire ( 0,05 puncte procentuale). De cealalta parte, cel mai semnificativ impact negativ asupra inflatiei a venit din partea gazelor naturale (minus 0,10 puncte procentuale), telecomunicatii (minus 0,05 puncte procentuale) si produsele de ingrijire personala (minus 0,04 puncte procentuale).
In Romania, datele publicate anterior de Institutul National de Statistica arata ca preturile de consum, masurate prin indicele preturilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 0,5% in luna decembrie 2016 comparativ cu luna decembrie 2015. Determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), rata anuala a preturilor de consum a fost de -0,1%.

romaniabreakingnews.ro

,

Într-un clasament al economiilor realizat pe baza unor indici, cum ar fi – cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sau concentrarea companiilor de tehnologie deținute de stat, statele nordice domină primele poziții ale Bloomberg Innovation Index informează Bloomberg.

România se încadrează la un scor de 57,06 puncte, dar este devansată de țări precum Grecia, locul 30, Cehia, 28, Ungaria, 27 și Polonia, locul 22. Totuși nu stăm chiar prost, dacă luăm în considerare cea mai bună poziție a României – locul 14, la indicatorul producție cu valoare adăugată mare, dar situată pe locul 49 la indicatorul care măsoară procentul din PIB alocat pentru cercetare și dezvoltare.

Ca și anul trecut, Coreea de Sud ocupă prima poziție a acestui clasament, care cuprinde 50 de state, cu un scor total de 89 de puncte, grație poziției de lider mondial la capitolele procent din PIB alocat pentru cercetare și dezvoltare, producție cu valoare adăugată mare și activitatea în domeniul brevetelor. Locul secund îl ocupă Suedia, datorită îmbunătățirii producției cu valoare adăugată mare.  Urmează în clasament Germania și Elveția, în timp ce Finlanda a urcat două locuri până pe poziția a cincea, grație creșterii firmelor high-tech.

Finanțarea guvernamentală, în special pentru firmele mici, a făcut diferența în cazul Suediei, o țară dominată de companii multinaționale, a declarat profesorul Asa Lindholm Dahlstrand de la Universitatea din Lund.

Cercetarea și dezvoltiarea a ajutat Suedia să facă față perioadelor economice dificile din ultimii ani. „Există un accent mare pe cercetare și dezvoltare în Suedia. Am văzut ce s-a întâmplat în multe alte țări unde nu au făcut același lucru”, a subliniat Dahlstrand.

Rusia este țara care a avut cel mai mult de pierdut în ediția din acest an a Bloomberg Innovation Index. Rusia a căzut 14 poziții, până pe locul 26. Mulți ani de sancțiuni și prețuri la energie reduse, au redus scorurile înregistrate de Rusia la capitolele productivitate și producție cu valoare adăugată mare, care au avut de suferit.

Un alte perdant este Japonia, care a căzut de pe poziția șapte, din cauza pierderii poziției de lider în domeniul brevetelor. Și SUA au pierdut o poziție până pe locul nouă, în timp ce Israelul a urcat o poziție până pe locul 10. China este cel mai bine clasată economie emergentă, locul 21, grație îmbunătățirii sistemului său de educație universitar.

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press