ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "dezbatere"

dezbatere

,

Fundația Europeană Titulescu, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, organizează miercuri, 7 decembrie 2016, ora 16.00, dezbaterea „Drept istoric versus referendum. România și Republica Moldova: opțiuni politico-strategice”. Vor prezenta: General (r) dr. Constantin DEGERATU, General (r) dr. Alexandru GRUMAZ, Colonel (r) dr. Ion PETRESCU, Lect. univ. dr. Gabriel MICU și Dr. Constantin CORNEANU. Dezbaterea va fi moderată de Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE. Evenimentul va avea loc la Casa Titulescu, din București, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1. România Breaking News este partener media al acestei dezbateri și va transmite Live acest eveniment dedicat abordării noului context geopolitic.

Aici puteți viziona înregistraea pe secțiuni a transmisiei Live din cadrul dezbaterii  „Drept istoric versus referendum. România și Republica Moldova: opțiuni politico-strategice”, care a avut loc miercuri, 7 decembrie 2016, ora 16.00

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 1/3  (deschiderea dezbaterii)

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/3

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/3

VIDEO: ALEXANDRU GRUMAZ si ADRIAN NASTASE / DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: CONSTANTIN CORNEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: GABRIEL MICU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: ION PETRESCU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: MARIAN CLENCIU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: MIHAI NICOLAE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: ALEXANDRU BUDISTEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 1/2 

VIDEO: ALEXANDRU BUDISTEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/2

VIDEO: TRAIAN PLESA despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO:Radu Ștefan Vergatti despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

Foto:

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (33)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (32)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (20)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (35)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (11)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (10)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (2)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (23)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (14)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (25)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (24)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (30)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (31)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (33)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (16)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (13)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (15)

 

drept-istoric_vs_referendum_romania_republica_moldova_optiuni_geopolitice_si_strategice

ROMANIA BREAKING NEWS – USTREAM Cu sprijinul:

inregistreari_evenimente_white_over_blue_

e-syv

artimaginum_eu

,

Fundația Europeană Titulescu , Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice Gheorghe I. Brătianu”, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, a organizat marți, 17 mai 2016, ora 16.30, dezbaterea România – Republica Moldova: Interes Național și Strategic, oportunități și provocări în mileniul III

Invitații, organizatori și participan’ți dezbaterii au fost:  Prof. univ. dr. Adrian Năstase, General (r) dr. Alexandru Grumaz, Ambasador Ion Bistreanu, Lect. univ. dr. Gabriel Micu, Dr. Angela Grămadă și Dr. Constantin Corneanu. Evenimentul a avut loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1 și a fost disponibil în direct pe romaniabreakingnews.ro 

Înregistrarea transmisiei Live  (17 mai 2016)  – ROMÂNIA BREAKING NEWS

***********

Cuvântul de deschiderea a dezbaterii „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic” de către representanții gazdelor și organizatorilor dezbaterii. Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE, Dr. Mihai NICOLAE – Președintele Institutului Frații Golescu „pentru românii din străinătate”, Marian CLENCIU – Președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina.

 

Dr.Mihai Nicolae – președintele Institului Farții Golescu „pentru românii din străinătate”

„Subiectul este genereos și mai ales cald, important. Nu vorbesc numai ca un președinte de ONG implicat în dezbatere, ci mai ales ca un român, ca un cetățean român care crede că „Reunirea”,  „Unirea”… fac parte dintr-un Proiect Național …și trebuie să facă parte dintr-un Proiect Național. Cuvântul meu este motivat de această puternică și fermă convingere. Chiar în titlul conferinței noastre se vorbește de „ROMÂNIA – R. MOLDOVA – Interes Național și Strategic”. Nu cred că există vreun român care să perceapă altfel această sintagmă „Interes Național” decât din prisma secularei istorii românești. Nu se poate altfel. Oricum am interpreta-o tot ajungem la întrebarea „ne reunim sau nu ne reunim?” De altfel, ca exemplu, Regatul Unit al Marii Britanii nu a ezitat să aloce reurse, forțe umane și militare pentru a ajunge undeva oceanul subantartic pentru două stânci, vorbesc de „insulelel Fauckland”, care aveau o mai mare populație de ovine decât de oameni pe suprafața lor. De ce? Pentru o anumită statornicie a ordinii și echilibrului.

Ei bine, pentru noi, cei de aici, Republica Moldova, Basarabia cum îi mai spunem noi afectuos-emoțional, înseamna mai mult decât un vecin, așa încât, din capul locului nu putem să privim altfel lucrurile, nu putem privi cu detașare. În condițiile acestea, poate că este mai bine să ne pregătim și să facem ce putem. Efectiv este vorba de o cunoaștere a domeniului, iar faptul că la momentul de față (nu mă refer la trecut), nici la nivelul guvernului, nici la nivelul președinției, mai puțin societatea civilă, nu există acele proiecte (!!!), care trebuie implementate, lucrate sau macar schițate cu speranța că undeva vor fi concretizate. De altfel sub acest aspect, putem spune că sunt pași făcuți, nu este suficient, nu așa cum am dori noi, dar sunt pași făcuți. Acele autobuze pentru școli și grădințițe, reabilitarea clădirilor de învățământ, chiar în lipsa unei implicări investiționale serioase în viața economică dincolo de Prut, pașii s-au făcut. Dorința mea foarte mare este ca în cadrul acestui grup de specialiști prezenți la dezbatere să încercăm să punem problemele așa cum s-ar pune în viitor. Am să închei spunând că în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Eugenbiu CARADA de la Banca Națională, oferea sprijin românilor transilvăneni deși ferestrele istoriei s-au deschis abia peste câteva decenii.”

Marian Clenciu invitat de domnul Adrian NĂSTASE să prezinte, rațiunile pentru care  a dorit să inițieze și să participe la această dezbatere.

„Ași dori să încep prin a vă spune că m-am întors recent dintr-o comunitate de români din Cernăuți și acolo lumea se salută cu Hristos a Înviat.

Pentru Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, bineînteles că tema România – R. Moldova  este foarte interesantă și este domeniu nostru de activitate. Asociația are o activitate de 26 de ani și numără 32 de filiale și majoritatea activităților se îndreaptă spre a ajutora românii din jurul României, pe care noi (ca stat n.r.), îi considerăm români de pretutindeni, nu îi considerăm ca minoritari și oameni ai locului pentru care trebui să existe dreptul de a-și folosi limba și obiceiurile.

Fiind principala noastră activitate, vreau să subliniez că Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina nu revendică teritorii ci revendicăm o limbă o istorie și o populație. Restul va veni de la sine. Suntem interesați de păstrea limbii și obiceiurilor, în cultivarea lor acolo unde românii au trăit din totdeauna. Nu vreau să rețin mult atenția dat fiind că vom asculta multe opinii care sunt mandatate să croiască o politică a statului român, de care (atenție), noi ca ONG-uri nu suntem deloc mulțumiți (politica statului român până în prezent -n.r.)”

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 2/12

Dr. Constantin Corneanu despre intenția din spatele dezbaterii „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic” – un discurs prin istorie, prin prezent, cu oameni care au avut puterea deciziei în anumite momente istorice.

Vis-à-vis de „România și Republica Moldova – Interes Strategic și Național” (dezbatere realizată pe 17 mai 2016 la Fundația Europeană Nicolae Titulescu), nu se pune problema că nu există acest interes național și strategic față de Republica Moldova. Dacă îmi aduc bine aminte, a existat o puternică opoziție manifestată de către PNȚ-CD în anii `90 față de recunoașterea independenței Republicii Moldova și, dacă este să ne întoarcem la istorie (apropo de interes național și strategic), să ne aducem aminte că în dimineața zilei de 23 august 1944, scrisoarea prin care Iuliu MANIU și Dinu C. BRĂTIANU erau de acord să cedăm (încă o dată – n. r.) Basarabia și Bucovina de Nord, adică să acceptăm, cu acordul Aliaților Occidentali (Marea Britanie și SUA), frontiera stabilită pe 28 iunie 1940, nu a mai venit pentru că Gheorghe I. Brătianu nu a adus-o, deoarece cei doi lideri politici nu au vrut să o mai dea. Însă, tot ei, liderii opoziției politice anti-antonesciene, au fost de accord cu semnarea pe 12 septembrie 1944 a unui armistițiu cu Națiunile Unite (SUA, Marea Britanie și URSS) care avea să stea la baza Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 prin care Basarabia și Bucovina de Nord urmau să rămână în componența Uniunii Sovietice până la 27 august 1991 (data proclamării independenței Republicii Moldova, parte componentă a URSS – n. r.)…Se putea face mai mult, mai puțin…nu știu, dar acesta este unul dintre motivele pentru care în această dezbatere, eu am propus să facem și un pic de istorie, pentru că în perioada mandatului domnului prim-ministru Adrian NĂSTASE și, totodată, fost ministru de externe în anii `90-`92, relația cu Republica Moldova a fost deosebit de importantă.

1989 – Franța joacă un mare joc politic, unificarea europeană, moneda unică și îl roagă pe Gorbaciov să nu se împotrivească unificării Germaniei, însă nu a pus în discuție problema ROMÂNIEI (!!!) – Basarabia și Bucovina…

Mihail S. GORBACIOV spunea foarte clar în memoriile sale: „Când am simțit că lucrurile scapă de sub control, l-am sunat la Paris pe François Mitterand și l-am rugat să sune la București…”. Președintele Ion Iliescu ar trebui să spună care a fost scopul sau conținutul acelei convorbiri.

Cert este că „Decembrie 1989”, care a fost o Revoluție, o lovitură de stat, aici fiecare poate interpreta cum dorește în funcție de cultura lui și mai ales în funcție de ce citește, a făcut parte dintr-un mare joc politic în care François Mitterand a jucat cartea unificării europene, a promis Germaniei lui Helmuth Kohl unificarea celor două Germanii în schimbul monedei europene și l-a rugat pe Mihail S. Gorbaciov să nu se împotrivească unificării Germaniei, dar nu a pus în discuție problema viitorului ROMÂNIEI  (!!!), adică al Basarabiei și Bucovinei de Nord. Senatul SUA, apropo de ceea ce spunea un domn diplomat, respective sprijinul declarativ pentru autodeterminarea românilor din Basarabia și Nordul Bucovinei aflați în componența URSS, va emite un punct de vedere care va deveni o declarație istorică consemnată în documente. Așa au fost gândite lucrurile în 1991, referitor la oportunități.

Tot timpul a existat un interes național și strategic față de acest spațiu geografic dintre Prut și Nistru. Oportunitățile dar și provăcările au fost teribile. Oportunități azi?! Exact cum spunea domnișoara Angela GRĂMADĂ, „unii din România așteaptă să falimenteze Republica Moldova și se va uni pentru că vor fi săraci și plini de nevoi”, însă alții, precum ambasadorul Federației Ruse la București, într-un interviu la o televiziune, a spus negru pe alb: „Dacă aveți un interes național, vă rog să-l definiți și să veniți la dialog!”.

ROMÂNIA nu a avut o strategie politică coerentă față de Republica Moldova, însă am pus în aplicare unele idei, pe ici pe colo, dar am eșuat de cele mai multe ori…

…ori din păcate, în această seară vom încerca să aducem în discuție o sumă de fapte și întâmplări legate de cei care au avut puterea de decizie în politica externă și cei care au realizat efectiv actul de politică externă, neavând o strategie politică coerentă față de Republica Moldova. Am avut un plan de acțiuni, am pus în aplicare unele idei, pe ici pe colo, dar am eșuat de cele mai multe ori, fie din vina noastră fie și din vina celor de la Chișinău.

Din punct de vedere al provocărilor, acest mileniu trei ne găsește, iarăși, într-o situație în care istoria ne provoacă.

Avem o strategie? Dincolo de manifestările pro-unioniste și dincolo de toate discursurile publice prin care spunem că vrem Unirea și suntem în stare să facem orice, avem capacitatea: partide politice, decidenți de politică externă, ONG-uri, formatori de opinie etc. să ne așezăm la masă și să construim ceva, o strategie coerentă, ceva pe care cineva trebuie să și-l asume? Acel cineva trebuie să fie o instituție foarte importantă a statului român, fie Parlamentul României, fie Președintele României care propune, mai apoi, Parlamentului. Ori, cu această strategie, vis-à-vis de Reunirea cu Republica Moldova ca prim pas sau Reîntregirea Țării, am putea să întâmpinăm acest mileniu trei și să dialogăm cu marile puteri.

Înregistrarea video a expunereii personale din cadrul dezbaterii „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic Oportunități și Provocări în Mileniul III”

Într-o emisiune de televiziune la care a participat și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, acesta spunea că „în 48 de ore, Ministerul de Externe al României este capabil să pregătească toate variantele pozitive și negative legat de ce se va întâmpla dacă România va cere Reîntregirea, Unirea cu R. Moldova”.

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (19)

Constantin Corneanu: „Sunt convins că MAE poate pregăti așa ceva, dar problema fundamentală este care sunt ușile care ni se deschid nouă, informal, în capitalele europene, la Washington sau la Moscova, pentru că dacă recitim paginile de istorie, aflăm că degeaba am avut un Mărăști, Mărășești, Oituz, degeaba ne-am dus la Budapesta…nu ne-au băgat în seamă la Conferința de Pace de la Paris din 1919. Dacă citiți cărțile, amintirile, memoriile consemnate pentru istorie, o să aflați că a fost extraordinar de complicat să convingem Occidentul că trebuie să ne recunoască dreptul nostru istoric, legitim, pe care îl recunoscuseră la începutul războiului, în august 1916, dar pe care nu au mai vrut să-l recunoască trecând peste faptul că am murit și ne-am jertfit pentru acest ideal național de la 1918.

Titlul acesta, „România și Republica Moldova, interes național și strategic”, nu se pune în discuție, el există, a fost și va fi. Depinde cum vom lucra noi pentru împlinirea lui: fie într-un discurs, la televizor, pe stradă, în discuții, pe site-uri etc. Oportunități apar. La provocările milieniului trei suntem capabili să creăm o strategie națională coerentă față de Republica Moldova? Cine să o facă? Noi? Dumneavoastră ?

Președintele României, Klaus Iohannis, care a spus că „este o chestiune desuetă unirea Republicii Moldova cu România”? Este inadmisibil așa ceva! Și de aici se poate porni o lungă discuție: cine a fost la un dialog cu Președintele României, cine i-a explicat și cum? Sunt foarte multe întrebări și multe ale lucruri de comentat!

Inițiativele la Marea Neagră, flota NATO și visul despre navele americane cu pavilion românesc…

Vorbim de inițiative la Marea Neagră! Sigur că este foarte frumos să vorbim de o flotă NATO la Marea Neagră, o flotă formată din nave ale Bulgariei, României și Turciei. Cu ce? Îmi place ideea domnului general Constantin Degeratu, aceea de-a avea în Marea Neagră niște nave americane care vin, care coboară steagul american și îl urcă pe cel românesc pentru un timp îndelungat, 50 sau 99 de ani, însă este greu de crezut că Statele Unite ale Americii vor permite sau vor dori să facă așa ceva! Suntem într-o situație foarte delicată, iar pe relația România – Republica Moldova suntem în aceste momente în fața unei provocări strategice!

„Cum reacționăm la invitația publică a ambasadorului Federației Ruse la București? (Invitația referitor la definirea interesului național vis-à-vis de reîntregire – n. r.) Se pare că suntem incapabili și este dureros acest lucru! Nu contează ceea ce spun eu sau alții acum, dar este foarte important dacă la cel mai înalt nivel al statului, președintele României, își asumă public acest ideal al Reîntregirii Naționale și de aici, așa cum am mai spus, avem o provocare totală!”

„Pe de altă parte o provocare totală vine și din partea forțelor politice de la Chișinău. Recent, reprezentanții creatul Sfat al Țării 2, au declarat că doresc să intre în dialog cu Federația Rusă, alături de România, pentru Transnitria (!!!) Ce facem cu Transnistria? O luăm? Nu o luam?

„Nici măcar Sfatul Țării 2 nu a cerut să «decupăm Transnistria», după cum ziceau unii la București în anii 2000!”

Noul Partid DREAPTA prin vocea lui Dorin DUSCIAC – „Republica Moldova, dacă se va uni cu România se va uni cu tot cu Transnistria” !!!

„Pe de altă parte, noul partid Dreapta din Republica Moldova, condus de doamna Ana GUȚU, prin domnul Dușciac, a menționat foarte clar, într-o emisiune de televiziune, și trebuie să ținem cont de acest lucru: «Republica Moldova, dacă se va uni cu România, se va uni cu tot, cu Transnistria». În concluzie, noi avem două mari probleme: minoritatea rusă, rusofonă din Transnitria și Grupul Operativ de Trupe Ruse (prezente acolo – n.r.)  Se pune problema: avem capacitatea politico-diplomatică să înțelegem și să începem un proces intern de negocieri, să ne lămurim, dacă vrem, cum vrem…și după aceea să discutăm cu Chișinăul, apoi cu Occidentul și după aceea cu Moscova, sau concomitent, Reîntregirea României sau ne amăgim,  în continuare, că cineva ne va rezolva problemele?”

„Aceasta este intenția dezbaterii «ROMÂNIA – R. MOLDOVA. Interes Național și Strategic» – un discurs prin istorie, prin prezent, cu oameni care au avut puterea de decizie în anumite momente istorice”

Video: Dr. Constantin Corneanu

Angela GRĂMADĂ  despre „ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic”

„Toate eșecurile de politică internă și externă, cât și amânarea reformelor sunt justificate în Republica Moldova prin mâna Moscovei, și în niciun caz nu sunt responsabile autoritățile de la Chișinău. Pe partenerii occidentali tot cu mâna Moscovei îi speriem”

„Vina pentru lipsa unei strategii comune pentru Republica Moldova aparține atât autorităților de la Chișinău, cât și celor de la București. ”România trebuie să-și promoveze interesele în R.Moldova într-un context de crize prelungite din 2009 încoace. Avem niște elite politice în R.Moldova care nu vin cu proiecte credibile. Majoritatea au eșuat și nu vor trece pragul la eventuale alegeri anticipate.”

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (13)Angela Grămadă a mai spus despre Justiția din Chișinău ca fiind  „o justiție selectivă la Chișinău, un politician reținut, dar cetățenii R.Moldova își doresc ca mai mulți politicieni să ajungă unde se află Vlad Filat și să-și asume răspunderea pentru ultimii ani de guvernare. Avem un mare fenomen de vânzare a fracțiunilor politice și mă refer la faptul că liderii PDM încearcă să-și loializeze alte fracțiuni parlamentare. Justiția n-a făcut nimic în acest sens, deși Partidul Comunist a sesizat asta”.

Reformele, deși un mare număr de acte legislative au fost adoptate la Chișinău, nimic pozitiv nu se întâmplă în economia R.Moldova, iar investitorii întârzie să apară, inclusiv cei din România.

Angela GRĂMADĂ despre R. Moldova în contextul războiului Ucraina – Rusia și anexarea Crimeei

Războiul dintre Ucraina și Rusia precum și anexarea Crimeei au fost utilizate și ele pentru a argumenta non-acțiunea, neimplementarea reformelor și au distras atenția de la amenințările care veneau dinspre Ucraina către criza internă din R.Moldova. „În 2014, luna martie, în Parlamentul R.Moldova nu se discuta despre provocările de securitate – proiectul Novorossia în care era inclusă și o parte din Bugeacul de Sud, ci se iniția o moțiune de cenzură împotriva guvernului Leancă sub acuzația că s-a alăturat sancțiunilor impuse de europeni Rusiei”

La vremea aceea, liderii opoziției, în frunte cu Igor Dodon, argumentau că integrarea în Uniunea Europeană nu este benefică pentru că UE trece printr-o criză financiară prelungită.

„Puterea și opoziția au uitat să definească interesul național în R.Moldova. Politicienii definesc interesul național ca stabilitate, în sensul rămânerii lor la guvernare, nu al bunei guvernări” a mai spus Angela GRĂMADĂ.

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 3/12

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 4/12

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 5/12

ROMÂNIA – R MOLDOVA Interes Național și Strategic 6/12

 

FOTO – Dezbaterea „România și R.Moldova – Interes Strategic și Național”

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (2)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (3)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (4)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (5)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (6)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (7)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (8)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (9)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (10)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (11)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (12)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (13)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (14)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (15)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (17)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (18)

România și R.Moldova - Interes Strategic și Național (19)

AFIS_RO_MD_INTERES_NATIONAL_MILENIUL_III

,

Monarhii_din_lumeAlianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei organizează, cu sprijinul Casei Regale a României, seria de dezbateri „Monarhii actuale europene”. Primul eveniment, având ca temă „Istoria Familiilor Regale Domnitoare din Europa”, va avea loc miercuri, 20 aprilie 2016, de la ora 18:30, în Aula Magna a Facultății de Drept a Universității din București.

În prezența Alteței Sale Regale Principesa Maria a României, vor lua cuvântul Georgeta Filitti, Nicolae Pepene, Marina-Cristiana Rotaru și Daniel Gheorghe.

Scopul seriei de dezbateri, prilejuite de Jubileul de 150 de ani al Coroanei Române, este de a a evidenția performanța unui sistem monarhic și rolul unei Case Regale Domnitoare în Europa contemporană.

Pe 20 aprilie se împlinesc 177 de ani de la nașterea Regelui Carol I al României și 150 de ani de la alegerea sa ca Domn al Principatelor Române. Este, totodată, ziua Decorației Regale „Nihil Sine Deo”. Mai mulți purtători ai acestei distincții deosebite vor participa la eveniment.
Intrarea este liberă iar accesul presei este permis.

Rugăm membrii și simpatizanții ANRM să participe la acest eveniment pentru a putea primi invitațiile pentru Garden Party-ul organizat de Casa Regală, la împlinirea a 150 ani de la întemeierea Dinastiei Române , la Castelul Regal Peleș de la Sinaia, în data de 10 mai 2016.

romaniabreakingnews.ro

,

Criza refugiaților în Europa, fenomenul politico-social declanșat în urma conflictelor din țările din nordul Africii și din Orientul Mijlociu dar și al nivelului de sărăcie și al încălcării drepturilor omului din aceste state, au divizat și au creat rupturi atât în coeziunea politicii europene cât și în cadrul percepțiilor și atitudinilor socității civile din statele europene aflate în centrul sau la proximitatea acestei crize. România nu face excepție de la această situație.

În contextul acestor probleme care produc și cu siguranță vor mai produce frământări, a avut loc marți, 12 aprilie la București, în amfiteatrul I.G. Coman din incinta Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, dezbaterea cu tema „Religiile în conflict. Criza refugiaților”, din perspectiva istorică, ortodoxă, islamică și de securitate.

Invitați speciali ai acestei dezbateri au fost Prof.Univ.dr. Tasim GEMIL, Prof. Univ. dr. Iulian FOTA și Pr. dr. Aurel MIHAI – Vicar Eparhial.

Redacția România Breaking News – RBN Press vă prezintă înregistrarea video a acestei dezbateri

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (1) Rugaciune la deschiderea Dezbaterii

Video: Religiile in conflict – Criza Refugiatilor (2) Prezentarea temelor si a participantilor

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (3) Perspectiva Islamica – Prof. Univ. dr. Tasim GEMIL

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (4) Perspectiva Islamica – Prof. Univ. dr. Tasim GEMIL

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (5) Viziunea istorică și de securitate – Prof. Univ. dr. Iulian FOTA 

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (6) Viziunea istorică și de securitate Prof. Univ. dr.Iulian FOTA 

Video: Religiile în conflict  – Criza refugiatilor (7) Intrebari si raspunsuri – Prof.Univ.dr. Tasim GEMIL, Prof. Univ. dr. Iulian FOTA și Pr. dr. Aurel MIHAI – Vicar Eparhial

Video: Religiile în conflict – Criza refugiatilor (8) Intrebari si raspunsuri – Prof.Univ.dr. Tasim GEMIL, Prof. Univ. dr. Iulian FOTA și Pr. dr. Aurel MIHAI – Vicar Eparhial

Religiile_in_Conflict_Criza-Refugiatiilor_Dezbatere_la_Bucuresti

*

Un scurt istoric al „Crizei Refugiaților”

Un moment important, când criza a început să fie percepută în întreaga sa dimensiune istorică l-a constituit aprilie 2015, când cel puțin 5 vapoare având la bord circa două mii de imigranți s-au scufundat în Marea Mediterană, incident care s-a soldat cu peste 1.200 de victime.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (12)

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (4)

Între 2007 și 2011, un mare număr de emigranți fără documente legale, proveniți din Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud, au trecut fraudulos frontierele dintre Turcia șiGrecia, obligând Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene să întărească controlul la granițe.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (6)

De asemenea, UE încearcă să găsească măsuri care să reducă fluxul de emigranți. Statele componente au trecut deja la măsuri radicale, montând garduri la frontierele acestora: Ungaria la granița cu Serbia, Bulgaria la granița cu Turcia, Republica Macedonia la granița cu Grecia, Austria la granița cuSlovenia. Spre deosebire de statele UE, multe state non-UE nu au dorit să primească refugiați, un exemplu în acest sens fiind Japonia, care în 2015 a acordat statutul de refugiat doar pentru 27 de persoane din 7.000 de cereri (pe care le vor repatria la sfârșitul conflictului din Siria și Irak).

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (5)

Este considerată cea mai mare criză a refugiaților de după cel de-al Doilea Război Mondial, de grupurile pro-refugiați.

Gradul de acceptanță față de refugiați a scăzut după ce a devenit cunoscut faptul că unul din autorii atentatelor de la Paris din noiembrie 2015 a fost un solicitant de azil cu pașaport sirian.

Statele din Grupul de la Visegrád s-au manifestat cel mai vehement împotriva cotelor de refugiați, adică împărțirea refugiaților între statele membre ale Uniunii Europene, așa cum au propus Germania, Austria și Suedia.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (7)

Criza Refugiațiilor din mai multe unghiuri – Câteva puncte de vedere

Lucian Mindruta – jurnalist

Criza refugiaților va sfârși prin a distruge Europa și tratatele ei de liberă trecere dacă Europa nu va ieși din naivitate.

Aceștia nu sunt refugiați politici. Puțini fug doar să-și scape viata. Destui dintre ei sunt oameni pentru care un război e doar o scuză pentru a forța o graniță în speranța unei vieți mai bune. Sunt refugiați economici. Și încă din modelul cu cele mai mici șanse: oameni care cred că țara (și nu tu însuți) te ajuta să te îmbogățești. Sau măcar să trăiești decent.

Cea mai bună dovadă? Nimeni nu vrea să rămână în România sau Bulgaria, unde șomajul e mic și încă mai poți cumpăra o casă la țară cu banii pe care îi iei pe un apartament în Damasc. Bonus: se face și moschee!

Dar nu. Nu e vorba decât în puține cazuri despre persecuție. E vorba despre o migrație, marea migrație a oamenilor care au eșuat. E marea invazie a țărilor care n-au fost în stare (pentru că dictatura, lipsa de libertate economică, șpaga și furt) să-și construiască altceva decât armate. Care acum se luptă între ele.

E în același timp un test: își vor aduce aminte conducătorii Europei soarta Romei, jefuită de barbari? Pentru că asta se întâmplă acum: un jaf lent al unor cohorte pogorâte peste Europa în căutare de ajutor de șomaj sau (eventual) slujbe pentru care nimeni n-are nici o calificare.

E și o migrație bazată pe o legendă: aceea a câinelui cu covrigi în coadă.

Din păcate, s-au terminat. Ultimii covrigi ii ronțăie acum căpșunarii noștri.

Iar Europa are de ales între a se preda sau a începe să-i trimită pe acești oameni să-și facă un drum în propria țară. Așa cum e și normal.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (2)

Alexandru Vlad Ciurea – jurnalist

(…) Puține sunt vocile care exprimă înțelegere și solidaritate. Refugiații nu-și abandonează rostul pentru a ajunge la mai bine. Nu pleacă de acasă cu copiii în brațe și cu sacul cu ultimele bunuri în spate din interes. Sunt oameni disperați, ajunși cu spatele la zid și cu perspectiva morții în față. Fug din țara lor pentru a-și salva copiii și familiile și viețile. Nu am trăit și noi același fenomen de exod în timpul războaielor și în timpul comunismului?!

(…) Înțeleg abordarea celor care pun la îndoială drama refugiaților și se tem de o invazie mascată. Înțeleg argumentele celor care se tem de dimensiunea exodului și care se întreabă cât de mult va fi afectată Europa creștină de valul de cetățeni musulmani. Pare, într-adevăr, greu de explicat preferința pentru spațiul creștin și lipsa de deschidere și sprijin a unor state musulmane, bogate și puternice, care ar putea fi mai aproape de refugiații sirieni… 

De asemenea, înțeleg și admit că primirea și, eventual, integrarea refugiaților este complicată. Lucrurile nu se rezumă la o bucată de pâine și un adăpost. Diferențele dintre noi și ei sunt foarte mari. Nu doar diferența de limbă este importantă. Avem educații diferite, culturi diferite, sisteme administrative diferite. Întâlnim diferențe mari și din punct de vedere medical. Nu doar ADN-ul este diferit, dar și patologia medicală specifică. Vin din zone în care bolile grave, unele transmisibile, sunt diferit abordate față de spațiul occidental. Care sunt vaccinurile pe care le-au făcut acești oameni și copiii lor – dacă au fost vreodată vaccinați? Cum arată fișele lor medicale – dacă au avut vreodată așa ceva? Sunt diferențe greu de surmontat, nu ne-am mai întâlnit cu o astfel de situație, nu știm cum și ce să facem, nimeni nu are o rețetă pentru o criză de asemenea proporții.

Dar cred că trebuie să avem luciditatea de a găsi soluții pentru a ajuta… integral aici – Pro și contra refugiaților

Syrian refugee prays on a rail track at the Greek-Macedonian border, near the village of Idomeni

Este „Criza  Refugiaților” o dovadă ca religia musulmana produce o lume inapoiata?

Lucian Lumezeanu, analist politic

„Problema e că atunci când spunem asta privim lucrurile ca și cum lumea e împărțită în Europa cea dezvoltată și țările musulmane cele rămase în urmă.

Adevărul? O bună, mare parte a refugiaților/imigranților e alcătuită din creștini. Cei veniți din Africa subsahariană sunt majoritar creștini. Sigur, cei veniți din Asia sunt în cea mai mare parte musulmani.

Dacă privim la nivelul statelor, foarte multe state musulmane sunt mult peste multe state creștine. Să luăm un exemplu – țările din nordul Africii, toate musulmane, sunt mai dezvoltate decât Congo, Zimbabwe, Kenya, Angola, toate majoritar creștine.

E o dovadă că religia produce subdezvoltare? Dacă ar fi așa, creștinii ar trebui să fie peste tot în fără musulmanilor. Ca o paranteză, nu există nicio țară budistă care să fie o democrație avansată de tip occidental. Pe scurt, nu, dezvoltarea și nivelul de civilizație depind de o mulțime de alți factori și nu putem spune că religia este neapărat, fără echivoc, cea care blochează dezvoltarea.”… integral aici – Criza refugiatilor: 10 raspunsuri ca sa avem idee ce ne asteapta

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (8)

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (1)

Despre manipularea prin imagine în „Criza Refugiaților”

copilul_sirian_mort_pe_plaja_material_de_propaganda_Criza_Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro

Aylan – copilul sirian, înecat în valurile mării, folosit ca material de propaganda pro-refugiați în mass-media

George Roncea – jurnalist

„(…) Este o istorie veche manipularea prin imagini. Imaginile pot face uneori cât sute de milioane de cuvinte. De o bună bucată de vreme specialiștii în media analizează excelenta utilizare a tehnicilor holliwodiene de către teroriștii jihadiști.

Clipurile cu decapitări și arderi de vii sunt perfect realizate, decupajul este cinematogafic, costumația și scenografia este pe măsură. Transmiterea terorii se face profi, cu scule de calitate și cu masă de montaj. Posibil să se fi tras și duble, că material pentru repetiții este la îndemână.
De la trasmiterea terorii s-a trecut acum la transmiterea compasiunii și milei. Tot cu imagini iconice. (…)  

Imaginea a fost declanșatorul unei isterii colective în favoarea așa zișilor refugiați. Între care se află presărați mii sau zeci de mii de jihadiști, aflăm acum. Și tot (abia) acum aflăm că încă din februarie anunțase ISIS operațiunea valului de colonizatori islamiști.
Întrebarea care nu s-a pus încă este ce legătură există între ISIS și propagandiștii autorităților de la Istanbul ce au pus în scenă imaginea cheie a copilului adus de valuri, aranjat ca o păpușă, cu un cinism de nedescris, pentru a da cât mai bine în poză… integral aici: Turcii și odioasa manipulare pro refugiați ISIS – tehnica copiluțului mort…

copil_sirian_inecat11

Jurnalistul Bogadn Stoica via Mirel Ciurea despre „Fotografia lui Aylan și Teoria Conspiratiei”

(…) crede că cineva a asezat deliberat asa cadavrul acelui copil, mort in valurile Mediteranei, si a setat scena astfel incat sa arate cat mai dramatic in fotografiile care ulterior au zguduit lumea. Este foarte posibil ca cine a facut fotografia sa fi mizat exact pe faptul ca ne va face astfel sa retraim un moment de maxima mila si compasiune. Si a luat ca model grafic o scena pe care am vazut-o toti, indiferent de tara, nationalitate, varsta, cultura. E imaginea unui simbol de-a dreptul planetar, indragit la maxim pe toate meridianele. „E Pinocchio, mă”, mi-a spus amicul meu.(Mirel Ciurea) „N-am mai vazut Pinocchio de 40 de ani, dar de cand am vazut fotografia cu Aylan, am simtit nevoia sa-l revad”.

tumblr_inline_n5k74uvuKA1qej8a8

„Pustiulețu’, Dumnezeu sa-l tina langa el, a fost asezat. Nu pui in opera un scenariu de invadare a Europei, fara o poza-simbol. Este obligatorie!”, mi-a mai spus Mirel Curea. Teoretic, are dreptate. N-ar fi prima oara cand cineva cu scopuri mizerabile da tonul unei emotii colective folosind o tragedie.

De ce a fost folosit Pinocchio ca simbol? Nu intamplator. Toti suntem Pinocchio. Toti am mintit si mintim, minciuna face parte din viata noastra indiferent de cultura, etnie, arela geografic. Pinocchio este, daca vreti, singurul personaj negativ simpatic al copilariei noastre. Pacat ca n-avem sanse sa stim sigur daca am fost manipulati emotional de politistul asta care, fara un motiv anume, a mutat cadavrul copilului dintre stanci fix in zona in care a devenit celebru… Integral aici – Fotografia lui Aylan și Teoria Conspiratiei.

Pinochio

„Criza Refugiaților” alte date și alte dezbateri…

Potrivit Frontex, trecerile ilegale la frontierele UE – 1,83 milioane de persoane în 2015, mult peste numărul din 2014. În spapele cifrelor sunt povești dramatice, dar și trafic ilegal, migranți economici, conflicte de coșmar.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (11)

În acest context și Biroul de Informare al Parlamentului European în România împreună cu Asociația Pro Democrația a organizat, în data de 8  aprile 2016, un eveniment dedicat crizei refugiaților, privită atât dintr-o perspectivă europeană cât și națională, cu titlul „Provocările crizei refugiaților”. O sinteză a declarațiilor poate fi consultată aici.

Criza-Refugiatilor_romaniabreakingnews_ro (10)

„Criza Refugiaților” prin complexitatea ei, în special datorită multiplilor factori de interes cât și implicării unor forțe antagonice, trebuie privită cu maximă seriozitate de fiecare dintre noi. Înțelegerea adevăratelor diminesiuni și resorturi ale acestei Crize, cât și conștientizarea riscurilor care ne pândesc ca nație, alegând o soluții mai mult sau mai puțin de compromis, vor avea consecințe teribile în viitorul apropiat sau mai îndepărtat.

Sunt tot atâtea motive pentru a ne implica, a căuta să înțelegem fenomenul și a identifica corect soluțiile.  Dezbaterea „Religiile în conflict. Criza refugiaților” care a avut loc la amfiteatrul I.G. Coman din incinta Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, reprezintă un demers de consolidare a înțelegerii, percepțiilor și soluțiilor realiste asupra problemei „Crizei Refugiaților” din perspectivă românească.

Publicat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

,

Decembrie 1989 – au rămas în urmă multă suferință, multe lacrimi, vieți și destine distruse și întrebări care încă iși caută răspunsul. Mai ales întrebări. La aceste întrebări și-au propus să răspundă domnii:  Constantin Corneanu, Ion Calafeteanu, Vasile Buga,  Cezar Stanciu, Viorel Domenico și moderatorul Adrian Cioroianu, în cadrul unei dezbateri – Un sfert de veac de la Revoluția Română din Decembrie 1989, ce a avut loc în urmă cu un an, vineri, 12 decembrie 2014, la Muzeul de Istorie Târgoviște.

La un an de zile de la acea dezbatere, care a scos la iveală lucruri mai puțin cunoscute publicului, dar ținute  voit într-un con de umbră de anumite interese,  redacția  România Breaking News – R.B.N. Press vă pune la dispoziție în exclusivitate, înregistrarea integrală a dezbaterii care a ținut mai bine de două ore și jumătate. În cadul aceluiaș  eveniment au avut loc lansări și prezentări de carte ale participanților la masa rotundă: „Victorie însangerată. Decembrie 1989”, autor: Constantin Corneanu; „Ceausescu la Târgoviște 22-25 decembrie 1989”, autor: Viorel Domenico; „Nicolae Ceaușescu și mișcarea comunistă internațională”, autor: Cezar Stanciu și „Pe muchie de cuțit. Relațiile româno-sovietice 1965-1989”, autor: Vasile Buga.

Dezbaterea a fost organizată de Consiliul Județean Dâmbovița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, Universitatea Valahia din Târgoviște-Departamentul de Istorie și Editura Cetatea de Scaun.

Vizionare plăcută:

Materialul prezent este parte din articolul  „Un sfert de veac de la Revoluția Română din decembrie 1989”- masă rotundă la Târgoviște   publicat de România Breaking News – RBN Press pe data de 

Foto:afp-foto-joel-robine-(mediafax)

romaniabreakingnews.ro

,

 Regional-security-regarding-the-Ukrainian-crisis
Institutul de Studii Populare, Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene, Fundația Hanns Seidel și Centrul pentru PrevenireaConflictelor și Early Warning au organizat o dezbatere publică pe 11 decembrie la Palatul Parlamentului despre securitatea regională în contextul crizei din Ucraina.

Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11.dec.2015

Conferința a avut ca moderatori pe domnii Iulian Chifu (Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning); Răzvan Orășanu ( Institutul de Studii Populare)

Agenda dezbaterii: 

1. Abordarea securității regionale în contextul crizei din Ucraina în prezent

Excelența sa, Dl. Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei în România
Oleksiy Melnyk, co-director al Razumkov Centre, Ucraina
Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru probleme de securitate, România
Viorel Cibotaru, fost Ministru al Apărării în Moldova, Republica Moldova

2. Posibile evoluții pe termen lung: ce soluții pot fi propuse și adoptate?

Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, România
Alyona Getmanchuk, director al Institutului pentru Politici Globale, Ucraina
Dan Dungaciu, președinte al Fundației Universitare a Mării Negre
Corneliu Ciurea, coordonator al departamentului pentru o societate competitivă, Fundația Viitorul, Republica Moldova
Borys Tarasyuk, fost Ministru al Afacerilor Externe, Ucraina

Înregistrarea audio (completă) a a dezbaterii „Securitatea regională în contextul crizei din Ucraina”

Full audio record of  „Regional security regarding the Ukrainian crisis” debate

Credit audio: Ion Anton / Redactor Romania Breaking News – RBN Press

red-arrow-right

Romania Breaking News – RBN Press: Full video coverage  of „Regional security regarding the Ukrainian crisis” debate

Romania Breaking News – RBN Press:Înregistrarea video integrală a dezbaterii „Securitatea regională în contextul crizei din Ucraina”

Credit video: Ion Anton / Redactor Romania Breaking News – RBN Press

 

Ministru Secretar al Ambasadei Ucrainei la București – Teofil Redniuc / Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.2

 

Hanna Shelest, Curator at Ukrainian Peacebuilding School / NGO „Promotion of Intercultural Cooperation”/ Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.3

Viorel Cibotaru, fost Ministru al Apărării în Moldova, Republica Moldova / Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.4

Cornel Codiță – analist militar /Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.5

Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.6

Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.7

Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.8

Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.9

Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.10

Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.11

Regional security regarding the Ukrainian crisis – Bucharest 11dec15 p.12

 

Material realizat de Ion Anton – romaniabreakingnews.ro
,

În curs de actualizare…

Sub egida Plarformei Unioniste Acțiunea 2012 și a Clubului Militar Român de Reflecție Euroatlantică, a avut loc  joi, 26 noiembrie 2015, la Palatul Parlamentului, o importanță dezbatere cu titlul „1 decembrie 1918 – Ziua Reîntregirii Naționale”. Dezbaterea a pus în discuție prin contribuția participanților, experiențe, opinii, probleme dar mai ales oportunități și modele de atitudine demne de urmat pentru realizarea Reunificării celor două state românești despărțite azi, vremelnic, de granița de pe râul Prut.  

Urmărește înregistrarea audio completă a dezbaterii (Credit: Ion Anton, redactor – romaniabreakingnews.ro)

Aportul principal adus la realizarea dezbaterii, a aparținut liderilor celor două organizații, George Simion de la Acțiunea 2012 și Col.(r) Ion Petrescu – liderul informal al Clubului Militar Român de Reflecție Euroatlantică, care au reușit împreună să coaguleze în jurul Idealului Reunificării pus în discuție la această dezbatere, invitați de marcă, care prin experiența și activitatea lor în domenii ca, istorie, geopolitică, știință militară, intelligence militar, jurnalism,  drept și activism civic, au contribuit la conturarea unei diversități a abordării idealului „Reunificării”, și totuși unitare prin însăși natura scopului care i-a reunit pe toți la Parlamentului României – „1 decembrie 1918 – Ziua Reîntregirii Naționale”. Elocvent în acest sens, este îndemnul domnului Col.(r.) Ion Petrescu, care în articolul ce anunța această dezbatere, publicat pe blogul Adevărul, propunea un imperativ:

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (28)Dincolo de evocarea momentului de la 1 Decembrie 1918, este timpul ca (…) să fie demarate două inițiative concrete, în cele două state românești.

Prima ar viza contacte inițial informale, pentru stabilirea modalităților concrete, nu teoretice, în care se vor integra cetățenii europeni, dintre Prut și Nistru, în viitoarea Românie reîntregită, atunci când, pe cale democratică, va veni momentul reîntoarcerii înstrăinaților de Țară la Patria Mamă.

Inițiativa secundă ar avea în vedere necesara constituire a unei delegații a românilor din cele două entități statale existente acum, una care să zboare din Europa în Patria Unchiului Sam, pentru a pleda la Congresul Statelor Unite ale Americii, înțelegerea utilității și importanței unei Românii reunificate, puternice, la granița de est a NATO. Ambele acțiuni ar fi oglindirea principiului win–win, în care câștigătorii reunificării ar fi toți cetățenii europeni, din stânga și din dreapta Milcovului de azi. Sigur, și la București și la Chișinău există voci extrem de bine motivate, politic și financiar, pentru a amâna sine die dosarul reîntregirii naționale, etichetând pe unioniștii de acum utopici. Să le reamintim surprinderea și neputința comunității europene la agresiunea comisă de răsăriteni asupra Ucrainei, la invazia sutelor de mii de migranți din Orientul Mijociu și din alte zone marcate de sărăcie, care au luat cu asalt bătrânul nostru continent, la dislocarea unei forțe expediționare ruse în Siria. Dinamismul lumii de azi este aidoma unui tren de mare viteză, care oprește o singură dată în stația în care îndrăznim să mai reflectăm la lumina necesară, posibilă, inevitabilă a zilei de mâine, inclusiv a unei viitoare Zile Naționale sărbătorită așa cum se cuvine, in integrum, de cei care vorbesc limba lui Mihai Eminescu. – Col.(r) Ion Petrescu (pe blogul Adevărul)

Video:Col.(r) Ion Petrescu și G-ral. Degeratu – Dezbatere despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video:Col.(r) Ion Petrescu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (2)„… intenționam să facem această activitate  (dezbatere) într-un edificiu  care are conexiuni cu Burxelles. Mi s-a spus de acolo, că fiind vorba de o „„dezirabială”” Unire cu Republica Moldova, nu ar fi prea încântați să ne primească. La Chișinău, când am fost recent, un interlocutor îmi spunea că la o recepție a unei ambasade străine, reprezentantul Uniunii Europene a zis că, „„dacă vă uniți cu România””, atunci România va fi în afara Uniunii Europene…

Aceste precizări ale mele, pornesc de la un adevăr. Dacă așa sunt lucrurile privite la București și dacă așa sunt unele comentarii la Chișinău, este clar că la nivelul Uniunii Europene se discută la nivel neoficial de posibilitatea  ca la un anumit moment, pe cale democratică, România Răsăriteană numită azi Republica Moldova, să revină la Patria Mamă.

În calitate de Colonel în rezervă, de om care mă uit la „Basarabia pământ românesc”, pentru că acolo s-a născut mama mea, în Românești, în stânga Prutului, bunicul meu la Lencăuți, pe malul drept al Nistrului, bunica mea, în Cetatea Albă, imi doresc ca această clipă să vină mai repede…” urmărește mai mult în înregistrarea video mai jos

În cadrul dezbateri Col.(r) Ion Petrescu a pus în discuție și ceea ce ar putea fi „Apărarea românilor pe Nistru” propusă pentru prima orară în cadrul emisiunii Valori Euroatlantice de G-ral. Constantin Degeratul, fost Șef al Statului Major General al Armatei Române.

Despre Colonelul (r.) dr. Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în București. După absolvirea Școlii Militare de Ofițeri Activi Nicolae Bălcescu”, din Sibiu, în 1977, a comandat, între 1977-1984, subunități de grăniceri, succesiv, în garnizoana Timișoara, ulterior la Aeroportul Internațional Otopeni.
În 1986 a absolvit Academia Militară fiind încadrat la săptămânalul pentru ostași
La datorie”. În decembrie 1989 a realizat, cu alți colegi, primul număr necenzurat al acestui periodic, pe care l-a dus personal la TVR, unde a și fost prezentat ca prima publicație militară liberă de orice influență ideologică. După 1989, redacția din care a făcut parte a fost integrată în aceea a săptămânalului „Armata României”, intitulat azi „Observatorul militar”. În 1991 a obținut certificatul de atestare al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
În 1992 a urmat cursul de limbă franceză la Academia de Înalte Studii Militare/A.Î.S.M.
În 1993 a primit premiul ziarului „Vremea” și al revistei „Totuși iubirea”, pentru publicistica promovată cu încurajarea lui Adrian Păunescu. În anul 1997 este numit șeful biroului presă al MApN, ulterior șeful secției mass-media din Direcția Relații Publice, până în 2000.
În 2000 a absolvit Colegiul de Studii Internaționale și de Securitate, din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, din Bavaria, în Germania. În noiembrie 2000 este numit directorul Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale. A asigurat mediatizarea, pentru presa militară, a summiturilor NATO de la Praga/2002 și Colorado Springs-SUA/2003. În perioada postdecembristă a îndeplinit misiuni peste hotare, ca jurnalist militar și ofițer de relații publice la exerciții multinaționale în Afganistan, Austria, Bulgaria, Canada, Cehia, China, Elveția, Franța, Germania, Irak, Italia, Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Ungaria, SUA și Turcia. În 2007 este împuternicit la comanda Direcției Informare și Relații Publice din MApN. Pentru TVR1 a realizat, în studioul TV al NATO, din Bruxelles, interviuri cu personalități politice și militare, de la Cartierul General al Alianței Nord-Atlantice, difuzate de televiziunea publică înainte de începerea Summitului NATO, de la București, din 2008. În 2009 a scris editoriale și analize politico-militare, în ziarele „Jurnalul național” și „Ziua”,în 2010/2011 la ARENA.MD și între 2010-2013 la ZIUAVECHE.RO. Din ianuarie 2013 este blogger la ADEVĂRUL și la VOXPUBLIKA.MD. Colaborează ca analist militar, la posturi de radio și televiziune. A inițiat, în 2014 și realizează și în prezent emisiunea “Valori euroatlantice”, la 6TV. A fondat Clubul Militar Român de Reflecție Euroatlantică.

Video: G-ral. Constantin Degeratu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Despre Rusia, cea care construiește riscuri de securitate în zonă, despre „riscurile identitare” majore pentru tânăra generație din stânga și din drepta Prutului și ceea ce ar fi „apărarea românilor pe Nistru”. (România – R. Moldova)

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (13)

„…construcția unei singure armate, nu neapărat formam o singură armată pe o singură coloană, ci așa cum am încercat în 1997-1998, când am reconstruit armata, …ea avea partea sa militară de dincolo de Prut, care trebuia organizată în acelaș mod. R Moldova are cel puțin aceleași drepturi ca și Siria lui Bassar al Assad, să ceară și să primească ajutor pentru protejarea intereselor sale sub agresiune teroristă dintr-o fantomatică formă statală sprijinită de Rusia pe Nistru.

Dintr-un anumit punct de vedere într-o astfel de direcție trebuie  să acționeze societatea civică în primul rând…  …dacă „strada”  este diapazonul problemelor noastre, ea trebuie și poate să înțeleagă aceste lucruri.  Gestiunea problemelor noastre nu trebuie să fie separată ci una singură.

Altfel, riscurile de securitate construite de Rusia în această zonă, sunt înfiorătoare pentru generația noastră. Sunt „riscuri identitare” majore, pe care acum aproape nimeni nu le înțelege și dacă nu vom ști să volorificăm aceste oportunități sau inoportunități, vom plăti un preț foarte scump mai încolo.

Într-o astfel de situație nu ar fi extrem de greu să facem ceea ce e de făcut, pentru că timp este, pentru că știm sigur că Rusia nu exploatează decât slăbiciuni, pentru că atâta vreme cât am anunțat de trei ani, că nu vom acționa militar în sprijinul Ucrainei, Georgia și R. Moldova, i-am invitat pe ruși să acționeze, …o strategie absolut stupidă” – vezi mai mult în înregistrarea video mai jos.

G-ral. Constantin Degeratu – a îndeplinit funcția de Șef al Marelui Stat Major al Armatei Române în perioada 22 ianuarie 1997 – 15 februarie 2000. De asemenea, din anul 2005, el deține funcția de consilier de stat la Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale. 

S-a născut la data de 2 noiembrie 1948, în comuna Ceptura (județul Prahova). După absolvirea Liceului, a urmat cursurile Școlii Superioare de Ofițeri Activi “Nicolae Bălcescu” din Sibiu, arma infanterie (1966-1969), la absolvirea căreia i-a fost acordat statutul de ofițer activ în cadrul Forțelor Armate, cu gradul de locotenent (26 octombrie 1969).

A studiat la Academia de Înalte Studii Militare din București (1971-1973), la absolvirea căreia a fost avansat la gradul de locotenent-major.

A revenit apoi în structurile operative ale Armatei Române în funcția de șef al Cercetării în statul major al Batalionului 26 Vânători de Munte “Avram Iancu” de la Brad (1973-1975). A activat apoi ca ofițer 3 (1975-1980) și ofițer 2 (1980-1982) la Secția Cercetare din statul major a Armatei a III-a (ulterior Armata a IV-a, prin renumerotare) din Cluj-Napoca, ofițer 2 pentru pregătire operativă la Secția Operații a Armatei a IV-a (1982) și ofițer 1 pentru cercetare științifică la Secția Operații a Armatei a IV-a (1983-1990).

În paralel cu funcțiile operative, Constantin Degeratu a mai urmat un curs postuniversitar de informatică organizat de ITC Cluj-Napoca (noiembrie 1975 – aprilie 1976), precum și Facultatea de Drept a Universității “Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca (1978-1983), obținând diploma de licență în Drept, cu o lucrare de licență privitoare la combaterea terorismului internațional prin mijloace juridice. De asemenea, a fost avansat la diferite grade: căpitan (1976), maior (1982), locotenent-colonel (1987) și colonel (1990).

Apoi, în perioada mai 1990 – decembrie 1994, a îndeplinit funcția de Șef al Secției Operații în cadrul Comandamentului Armatei a IV-a “Transilvania” din Cluj-Napoca. În acest timp, el și-a desăvârșit pregătirea militară participând la diferite cursuri de pregătire organizate de NATO (Primul curs comun pentru ofițeri din cadrul NATO și fostele state membre ale Tratatului de la Varșovia – NATO Defence College din Roma (octombrie 1991), Cursul pentru generali și amirali – NATO Defence College din Roma (octombrie 1993)).

Ulterior a mai absolvit Colegiul Național de Apărare din București (ianuarie – iunie 1994), Colegiul Regal de Studii de Apărare (RCDS) din Londra (ianuarie – decembrie 1995). În anul 1996, a obținut titlul științific de Doctor în Știința Militară, la Academia de Înalte Studii Militare din București cu teza „Prevenirea surprinderii strategice”.

La 25 octombrie 1993, Constantin Degeratu a fost avansat la gradul de general maior (general cu o stea) (din octombrie 1995, gradul s-a numit General de brigadă) În decembrie 1995, a fost numit în funcția de locțiitor al Șefului Direcției de Operații din Statul Major General.

La 22 ianuarie 1997, generalul Constantin Degeratu a fost numit ca șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, funcție pe care a deținut-o până la 15 februarie 2000. În această calitate a fost și membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. De asemenea, în perioada ianuarie 1997 – septembrie 1999 a deținut și demnitatea de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

A fost avansat pe rând la gradele de General de divizie (General maior, cu două stele) la 25 februarie 1997, General de corp de armată (General locotenent, cu trei stele) la 26 noiembrie 1998 și General de armată (General, cu patru stele) la 25 octombrie 2000.

Ca șef al Statului Major General, el a continuat restructurarea acestui organism suprem de conducere a Armatei, optând în aprilie 1997 pentru sistemul modular american. El a pregătit și a declanșat programele speciale de cooperare cu Statul Major Întrunit al Apărării al SUA și cu Statul Major al Apărării al Marii Britanii. În același timp, a condus activitățile pentru implementarea unui plan de restructurare și modernizare a Armatei Române în cooperare cu specialiști militari americani și britanici și cu responsabili ai Corpului Rand (SUA). În cadrul exercițiilor Parteneriatului NATO pentru Pace, Statul Major General al Armatei Române a condus nemijlocit activitățile de ordin militar în timpul conflictului din Iugoslavia, al „crizei albaneze” și al instituirii forțelor de menținere a păcii în Kosovo.

Generalul Degeratu este primul șef al Statului Major General, numit după evenimentele din decembrie 1989, care a trăit experiența observării unui conflict militar deschis, de durată, în proximitatea teritoriului național, conflict ce a angajat tehnologie de vârf în domeniul armelor de distrugere la distanță.

Video: G-ral. Eugen Bădălan la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

„…Peste trei ani se împlinesc un secol de la Unire, dată care ne găsește pe noi în situația de a nu avea România Mare… Basarabia, Nordul Bucovinei, lipsesc din teritoriul actual al României. Nu o să fac acum analiza  „„de ce lipsesc acele teritorii?””, „„cine este vinovat?””, pentru că mi s-a părut analiza domnului G-ral. Degeratu ultra concludentă. Eu vreu să vă spun altceva, de câte ori vine vorba de poporul român, eu imi pun întrebarea „„cum se definește un popor? care sunt elementele definitorii ale unin popor?”” și de fiecare dată îmi aduc aminte de cele trei criterii pe care nu eu  le-am stabilit, ci mulți istorici și sociologi le-au stabilit de-a lungul timpului, aceiași limbă, aceleași tradiții și obiceiuri – aceiași cultură și acelaș teritoriu.

Centenarul Marii Uniri ne va găsi tot fără „Marea Unire”. Nu cred că este tip suficient, ca în trei ani de zile să facem mișcări atât de ample, încât centenarul Marii Uniri să ne prindă într-o singură Țară.

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (22)Din perspectiva întrebării „„Când?””, trebuie să ne așteptăm, că sunt proiecte pe termen mediu, în nici un caz pe termen scurt.

Din perspectiva întrebării „„cum?””, văzând ce se întâmplă azi în lume cât și în cele două românii, cred că dacă așeptăm decizia liderilo politici de la București și Chișinău, de la Washington, Berlin, Moscova sau de mai știu eu unde, nu se va întâmpla nicodată. Ca acest lucru să se întâmple, trebuie să fie voința de nestrămutat a acestui popor trăitor în cele două țări. Dar pentru asta cred că avem nevoie de câteva elemente care nu se vor obține de la sine. Avem nevoie să redeșteptăm în noi spiritul de frățietate, de „„nevoie”” de a fi împreună. Avem nevoie să ne întoarcem la valorile noastre tradiționale, care sunt aceleași și pe malul drep și pe malul stâng al Prutului și avem nevoie să promovăm în mediul internațional, existența acestor valori unitare. Deci avem nevoie de ceea ce se cheamă a fi o educație de manifestare civică unitară, pe ambele părți ale Prutului. Dacă așteptăm asta să vină de la conducătorii ministerelor educației de la Chișinău sau București, vom aștepta degeaba. Trebuie deci să găsim acele formule de mobilizare care să înceapă mișcarea unionistă de jos în sus și nu de sus în jos.  Platforma dumneavoastră unionistă cred că este una dintre aceste formule, dar cred că trebuie extinsă și multiplicată, căci numai așa putem ajunge la acest deziderat. ”

Studiile sociologice făcute în perioada interbelică, când se încerca delimitarea graniței Europene pe baza analizei psihocomportamentale a grupurilor trăitoare în aceste spații și nu pe baze geografice. Și dacă geografic toată lumea susține că Europa se întinde până la Urali, din punct de vedere psihocomportamental Europa se oprea la Nistru! Atunci, dacă granița psihocomportamentală a Europei este Nistrul, cred eu că, Europenii pot fi și ei interesați să refacă această graniță acolo unde a fost ea dintodeauna.

Dacă suntem obligați să răspundem la întrebarea „„cum putem face Reunificarea?””, atunci suntem obligați să răspundem la întrebarea și „cine ne mai poate ajuta?””, pentru că în actualul context internațional, o asemenea mișcare, fără să atragem sprijinul comunității internaționale. mi se pare imposibil. Sprijinul coomunității internaționale poate fi atras plecând tocmai de la valorile Europene. Aici se naște firesc întrebarea: Oare liderii actuali ai Uniunii Europene, care vor fi aceiași și în viitor, sunt interesați de acest lucru? Răspunsul poate fi  – nu sunt interesați, sau au alte interese, care pot merge până acolo încât să sacrifice unele teriotrii și unele popoare de dragul internațional sau de dragul unor beneficii.”

O soluție ar fi indiguirea Rusiei lui Putin, a spus G-ral. Eugen Bădălan, descriind situația Rusiei care va continua să provoace pe toată lumea așa cum o face în acest moement. Tocmai acest proces de îndiguire și o conștientizarea Alianței Nordatlantice și Europene că ar avea de câștigat în urma Reîntregiriri României, ar fi o soluție de răspuns la întrebarea – „cine ne poate ajuta”.

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (23) Eugen Bădălan s-a născut la data de 30 decembrie 1951, în satul Traian (județul Brăila) este general de armată și a îndeplinit funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române (2004-2006).

A absolvit cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi de Infanterie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (1973) și apoi Academia de Înalte Studii Militare, secția Arme Întrunite (1980).

Ulterior, și-a perfecționat pregătirea militară urmând cursul postacademic de comandanți de regiment (1985); cursul postacademic superior (1993); un curs de perfecționare în cunoașterea limbii engleze (1999); Colegiul Național de Apărare (2000); master în administrația publică (2003). În anul 1998, a obținut titlul științific de doctor în științe militare, cu teza „Armata de arme întrunite în perspectiva mileniului trei. Contribuții la dezvoltarea doctrinei de luptă a trupelor de uscat”.

După absolvirea Școlii de ofițeri, a îndeplinit funcțiile de comandant de pluton și locțiitor de comandant de companie la Regimentul 301 Mecanizat (1973-1977); locțiitor de comandant de batalion, comandant de batalion și ofițer 2 la Regimentul 301 Mecanizat (1977-1983); șef de stat major și comandant la Regimentul 282 Mecanizat (1983-1989); șef de stat major (prim-locțiitor al comandantului) la Divizia 11 Mecanizată din Oradea (1989-1990).

Eugen Bădălan a fost numit în funcțiile de șef de stat major și comandant al Diviziei 67 Mecanizate (1990-1994), apoi comandant al Corpului 8 Armată (1994-1995).

În perioada 18 octombrie 1995 – 12 septembrie 1997, generalul de brigadă Eugen Bădălan a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a, dislocată în garnizoana Buzău. Este apoi prim-locțiitor al șefului Statului Major al Trupelor de Uscat (1997-1998); șef al Direcției Protecție și Siguranță Militară – fosta Direcție a Contrainformațiilor Militare (1998-1999); locțiitor și adjunct al șefului Statului Major General (1999-2000).

A fost avansat la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) la 25 octombrie 2000, fiind numit în funcția de șef al Statului Major al Forțelor Terestre (noiembrie 2000 – octombrie 2004).

La data de 25 octombrie 2004, Eugen Bădălan a fost înaintat la gradul de general de armată (cu 4 stele) și a fost numit în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române.

Generalul Eugen Bădălan a desfășurat o bogată activitate științifică, fiind autorul a numeroase articole și lucrări publicate în reviste de specialitate. De asemenea, a susținut o serie de comunicări în cadrul unor sesiuni, simpozioane sau conferințe. Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Fundației Colegiului Național de Apărare.

Începând din anul 2004 este conferențiar universitar la Colegiul Național de Apărare.

Video: G-ral. Mihaiu Margarit la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

 

Video: G-ral. Stan Petrescu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Amiral Eugen Laurian la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Col. Anatol Munteanu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: George Simion la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918 (p.1)

Video: George Simion la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918 (p.2)

Video: George Simion la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918 (p.3)

Video: Istoric Constantin Corneanu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Eugen Popescu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Avocat Alexandru Surcel (A2012) Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Gheorghe Nicolaescu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: dr. Marius Vacarelu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: dr. Petrisor Peiu (FUMN) la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Vlăsceanu Andrei la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Iulian Popescu Acțiunea 2012 – la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Concluzii Col. Petrescu și G-ral. Degeratu – Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii 1 decembrie 1918

Video: George Simion concluzii la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

În curs de actualizare…

,

 

Fundația Europeană Titulescu – Centrul de Cercetare, în parteneriat cu Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice Gheorghe I. Brătianu, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina organizează joi, 29 octombrie a.c., începând cu ora 16.30, dezbaterea cu tema Strategia răsăriteană din politica externă a României și cea față de minoritățile rusofone din spațiul de interes național. Cazul Republicii Moldova.

Invitați speciali: g-ral Constantin DEGERATU, ambasador Ion BISTREANU, Gabriel MICU, consilier diplomatic, și dr. Constantin CORNEANU, istoric. Moderator: prof.univ.dr. Adrian NĂSTASE, președintele FET.

Evenimentul va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1.

Evenimentul poate fi urmărit Live pe această pagină.

,

Afis_R_Moldova_Incertitudine_sau_UnificareSub egida Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a Institului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și a Asociației Europeane de Studii Geopolitice și Strategice – Gheorghe I. Brătianu, are loc la Clubul Țăranului Român în data de 15 octombrie 2015, cu începere de la ora 18:00, Dezbaterea Liberă – „R. Moldova! Perpeturarea incertitudinilor sau reunificare ?”

La dezbatere pot participa toți cei interesați de problematica istorică, economică și geopolitică a arealului românesc dintre Prut și Nistru cuprins în granițele Republcii Moldova, în lumina celor 25 de ani de stagnare și involuție de la dizolvarea URSS-ului.

Participă și moderează inițiatorii: Marian Clenciu,  președinte – Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina; Dr. Mihai Nicolae, președinte – Institul Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și dr. Constantin Corneanu, președinte – Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice – „Gheorghe I. Brătianu”. România Breaking News este partenermedia al dezbaterii.

,

Miercuri, 20 mai 2015, ora 18:00, la Clubul Țăranului din cadrul Muzeului Țăranului Român a avut loc dezbaterea „MAREA NEAGRĂ – GEOPOLITICĂ ȘI STRATEGIE LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI”, dedicată spațiului pontic, țintind mediatizarea și antrenarea publicului interesat, într-o mai bună cunoaștere a problematicii Marii Negre alături de specialiști în geopolitică, istorie și știință militară. Evenimentul a fost organizat de Clubul Țăranului Român, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina. Au prezentat Dr. Sergiu IOSIPESCU, Colonel (r.) dr. Ion PETRESCU, Lect. univ. dr. Ionuț COJOCARU și Dr. Constantin CORNEANU.

Avocat dr. Mihai Nicolae: „…Prima întrebare este de ce este nevoie într-o zi frumoasă de mai să vorbim de Marea Neagră (cu temă geopolitică, strategică și militară). O întrebare legitimă cumva, pentru că în viețile noastre de zi cu zi nu intră preocuparea pentru Marea Nagră. În acelaș timp poziția geografică a țării noatre ne arată că ne aflăm într-un „cartier de cuțitari”,  în care se întâmplă fel de fel de lucruri teribile și unde tot timpul trebuie să fi atent la ceea ce este în jurul tău.

Video / Avocat dr. Mihai Nicolae, președintele Institutului Frații Golescu, cuvânt în deschiderea dezbaterii:

„Nimic nu s-a schimbat, de pe vremea cimerienilor, ceea ce înseamnă vreo 4000 de ani. Dacă ne uităm numai la denumirile pe care le-a purtat în decursul timpului, vecina noastră Marea Neagră, realizăm proporțiile acestei falii tectonice între Europa și Asia în tot cursul timpului.” – Avocat dr. Mihai Nicolae

Avocat Mihai Nicolae, președintele Institutlui Frații Golescu pentru românii de pretutindeni

Avocat Mihai Nicolae, președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni

.„.. A fost mare cimeriană, a fost mare grecească, apoi marea turcească, lac rusesc. Poziția geografică a României, este așezată exact în calea acestor mari interese. Acesta este un argument pentru necesitatea de a înțelege mai bine ce se petrece în Marea Neagră. Să ne gândim la războiul care este în plină desfășurare, hibrid sau nehibrid. Ne gândim la problemele pe care le are Ucraina, stat suveran și riveran la Marea Neagră, să negândim la Georgia și la întreaga constelație din Caucaz cu toate problemele ei.”

Avocat Mihai Nicolae

Avocat Mihai Nicolae

„… Să nu uităm că populații românești sau cel puțin românofone se află în acest spațiu al Mării Negre. Mă refer în primul rând la regiunea aceasta pe care noi o numim Sudului Basarabiei și care se termină la Cetatea Albă, mă refer la cele câteva sate și populații românești care se află în Caucaz, mă refer la toate insulele de românitate din zona Bugului în Transbugia, Bugul care se varsă în Marea Neagră și dintrodată avem un tablou complicat, un pesiaj complex și griul și negrul, toate strânse acolo, asta ar fi motivația pentru care împreună cu domnul dr. Constantin Corneanu și cu ceilalți invitați să incercăm să lămurim astfel de lucruri.”

Pentru a afla mai mult despre cele discutate la dezbaterea  „MAREA NEAGRĂ – GEOPOLITICĂ ȘI STRATEGIE LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI”, puteți accesa pagina dedicată dezbaterii aici.

Despre Avocat dr. Mihai Nicolae – Doctor in drept al Universitatii Bucuresti. Coordoneaza , din anul 2000 , activitatea organizatiei neguvernamentale Institutul Fratii Golescu pentru  relatii cu romanii din strainatate. Copresedinte ( din 2011 ) al Platformei Unioniste Actiunea 2012. Materiale (publicatii, prelegeri) in materia  drepturilor omului, cu accent asupra drepturilor minoritatilor, respectiv  Conventia – Cadrul privind protectia minoritatilor. Preocupari constante in  legatura cu evolutia contemporana a comunitatilor romanesti din vecinatatea Romaniei. A publicat volumele : ISTORII PARALELE ( editor ) si Romanitatea rasariteana. Biserici rupestre din Basarabia ( coautor ). Articole : Romania Breaking News – romaniabreakingnews.ro, Infoprut.ro, etransmedia.ro, ziare.com, fratiigolescu.wordpress.com

Material realizat și publicat de România Breaking News – RBN Press / romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press