ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "destramare"

destramare

,

Pentru asigurarea securității Republicii Moldova este necesară apropierea și colaborarea cu NATO. Totodată, nu există alternativă pentru calea integrării europene a Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute de președintele Republicii Moldova într-un interviu pentru agenția de presă Ukrinform (Ucraina).

– După declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei ați afirmat că sunteți dispus să semnați documentul de aderare a Republicii Moldova la NATO, în pofida criticilor oponenților politici din țară, precum și a prevederilor constituționale cu privire la statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Vă mențineți opinia?

În activitatea mea de șef al statului mă ghidez de prevederile Constituției. Legea Supremă a țării, adoptată în 1994, stipulează că Republica Moldova este un stat neutru, care nu încheie alianțe și pacte militare și nu admite dislocarea trupelor militare ale altor țări pe teritoriul său.

Consider că, la adoptarea Constituției, autorii Legii Supreme și votanții ei au greșit introducând această prevedere de neutralitate, în condițiile în care și la acea vreme o parte a teritoriului nostru era ocupat de forțe militare străine.

Evoluțiile din regiune ne-au demonstrat că această abordare trebuie revăzută. Sunt de părere că Constituția trebuie adaptată realităților unei lumi mereu în schimbare, fapt despre care am și vorbit în Parlamentul țării.

Prezența armatei a 14-a a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea transnistreană, în pofida voinței autorităților constituționale de la Chișinău, reprezintă o încălcare flagrantă a statutului de neutralitate, stipulat în Constituția țării.

Trebuie luat în calcul și exemplul Țărilor Baltice, foste republici sovietice, care după ce au aderat la NATO, sunt în siguranță acum, beneficiind de prevederile articolului 5 al Alianței nord-atlantice, care stipulează apărarea colectivă în cazul unui atac armat.

În prezent există riscuri considerabile la adresa securității Republicii Moldova și șansa noastră este apropierea și colaborarea cu NATO.

– Alături de alți lideri ai statelor europene, ați participat la Marșul Demnității din Kiev. Ce opinii aveți despre Ucraina la prima aniversare de la schimbarea regimului politic și apariția Maidanului?

Republica Moldova și Ucraina sunt țări vecine între care există o strânsă relație de prietenie. În ambele state, în cadrul unor alegeri libere, alegătorii prin votul acordat partidelor politice, s-au pronunțat pentru integrarea europeană. Popoarele noastre împărtășesc aceleași valori democratice.

Există un proverb – „Prietenul bun la nevoie se cunoaște”. Am dorit neapărat să particip la Marșul Demnității de la Kiev pentru a comemora victimele evenimentelor de pe Maidan, care au schimbat fața țării, dar totodată și pentru a exprima solidaritatea cu poporul ucrainean în lupta sa pentru apărarea integrității și suveranității țării.

Transformările democratice din țara Dumneavoastră reprezintă un model demn de urmat și pentru noi, iar succesul Ucrainei pe această cale este în interesul național al Republicii Moldova.

– Republica Moldova este primul stat dintre fostele republici sovietice care a suportat consecințele tragice ale conflictului armat de pe Nistru cu participarea directă a Rusiei în 1992. Care sunt principalele obstacole pe calea reglementării definitive a diferendului transnistrean și a reîntregirii țării? Considerați realist scenariul retragerii trupelor și armamentului Federației Ruse din regiunea transnistreană și înlocuirea trupelor rusești de menținere a păcii cu o misiune civilă cu mandat OSCE?

Politica autorităților constituționale privind soluționarea conflictului transnistrean, prevede mijloace exclusiv politice. Reintegrarea Republicii Moldova este prioritatea strategică a autorităților de la Chișinău. O soluție viabilă trebuie să se bazeze pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării.

Suntem deschiși pentru un compromis rezonabil pentru acordarea unui statut special al regiunii în cadrul Republicii Moldova, care ar oferi populației din stânga Nistrului un nivel confortabil și garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieții publice. O lege în acest sens a fost adoptată de Parlament în anul 2005.

Soluționarea definitivă a conflictului transnistrean și reintegrarea Republicii Moldova presupune de asemenea retragerea militarilor, armamentului și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul țării în conformitate cu documentele semnate de Rusia la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999 și cel de la Porto din anul 2002. Rusia însă nu respectă aceste angajamente.

Autoritățile Republicii Moldova pledează pentru înlocuirea forțelor rusești de menținere a păcii din zona de securitate de pe Nistru cu o misiune civilă cu mandat internațional.

Cu părere de rău, Moscova susține politic, militar și financiar regimul secesionist de la Tiraspol. Totodată, prin crearea unui focar de tensiune în această zonă a Europei, se urmărește blocarea procesului de integrare europeană a țării. Toate aceste acțiuni torpilează procesul de reglementare a conflictului.

Actualul mecanism de reglementare, în formatul „5+2”, cu implicarea actorilor internaționali, pe parcursul acestor ani s-a dovedit a fi ineficient. Cred că este oportun să reflectăm asupra posibilității de eficientizare a tratativelor.

Ucraina continuă să fie un actor foarte important în acest proces. Dialogul cu privire la soluționarea politică a conflictului transnistrean trebuie să fie dinamizat și noi contăm, în acest sens, atât pe sprijinul Ucrainei, cât și pe cel al partenerilor occidentali.

– Tot mai des este utilizată expresia „transnistrizarea Ucrainei”. Câte șanse de reușită ar avea un asemenea scenariu și cum poate fi evitat? Care ar fi soluția de contracarare a separatismului și care este rolul partenerilor internaționali în acest proces?

După cum am mai spus, noi am trecut prin această experiență tragică, iar învățămintele sunt la suprafață. Se poate spune cu siguranță că conflictele înghețate nu au adus prosperitate cetățenilor care locuiesc pe aceste teritorii. Regiunea transnistreană, de exemplu, trece în prezent printr-o gravă criză economică și socială, ca urmare a ilegalităților și izolării la care a fost supusă.

Comunitatea internațională se implică energic în dezamorsarea conflictului din estul Ucrainei și cred că această abordare trebuie menținută și dezvoltată. Din punctul nostru de vedere, conflictul din Ucraina reprezintă o problemă și pentru Republica Moldova și, cu siguranță, pentru întreaga Europă. Ordinea stabilită pe bătrânul continent după cel de-al doilea război mondial este o valoare pentru toți cetățenii europeni o prețuiesc, și nimeni în Europa nu dorește o recroire a granițelor.

– După începerea ostilităților în Donbas unele partide politice din Republica Moldova pledează pentru părăsirea Comunității Statelor Independente, în condițiile în care Rusia, unul din membrii organizației a declanșat o agresiune fățișă asupra statului vecin, Ucraina. Poate fi considerată CSI o uniune de state bazată pe relații de prietenie?

De la începutul mandatului meu, acum trei ani, am pledat pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. În pofida unui context regional nefavorabil, țara mea a reușit să avanseze pe această cale, semnând alături de Ucraina și Georgia, Acordul de Asociere cu UE. Parte integrantă a acestui tratat este și Acordul de Liber Schimb, care oferă producătorilor autohtoni acces la piața comunitară.

Autoritățile de la Chișinău consideră că semnarea Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și UE nu va dăuna relațiilor cu țările CSI. Dimpotrivă, aceste două spații economice sunt complementare.

Autoritățile de la Moscova nu au fost mulțumite de apropierea celor trei țări de UE. În pofida argumentelor aduse în cadrul consultărilor bilaterale, Federația Rusă a instituit un embargo și a introdus unilateral taxe vamale pentru produsele moldovenești, chiar până la intrarea în vigoare a Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Până în prezent nu au fost prezentate argumente plauzibile în favoarea acestor acțiuni. Cu părere de rău, asemenea acțiuni diminuează încrederea în valabilitatea acordurilor semnate în cadrul CSI. Aceste demersuri plasează, de facto, țara noastră în afara zonei de comerț liber cu țările CSI.

– În timpul Summit-ului de la Minsk al șefilor de stat ai țărilor membre CSI ați avut o discuție emotivă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Despre ce ați discutat atunci cu președintele rus?

I-am spus domnului Vladimir Putin lucruri evidente, din punctul meu de vedere. Republica Moldova dorește relații civilizate, bazate pe respect reciproc, cu Rusia, iar relațiile economice dintre țările noastre să se desfășoare conform regulilor Organizației Mondiale a Comerțului și să nu fie afectate de interese politice de moment.

La fel cum Federația Rusă are relații economice reciproc avantajoase cu Germania, țară membră a UE, la fel urmează a fi construite relațiile cu Republica Moldova, țară asociată cu UE. Calea embargourilor este ineficientă și nu poate forța Republica Moldova să renunțe la calea pe care a ales-o.

– Noul Guvern al Republicii Moldova a declarat integrarea europeană drept prioritate strategică. Politica apropierii de UE este contestată atât de Rusia, cât și de unele forțe politice din țară. Cum pot fi depășite aceste acțiuni de rezistență, inclusiv embargourile economice și șantajul energetic?

Autoritățile Republicii Moldova au inițiat politici de modernizare și dezvoltare a țării. Acest lucru este posibil doar prin implementarea standardelor Uniunii Europene, care și-au demonstrat eficacitatea prin asigurarea unui nivel de viață ridicat pentru cetățenii săi. O alternativă pentru această cale nu există.

Alegătorii moldoveni, prin votul exprimat în cadrul ultimului scrutin legislativ din noiembrie 2014, au demonstrat că susțin partidele care pledează pentru integrarea în UE. Toate partidele din parlament, cu excepția Partidului Socialiștilor, care dispune de 25 de mandate din cele 101, susțin politica de apropiere de Uniunea Europeană. Noul Guvern condus de Chiril Gaburici are drept prioritare majoră integrarea țării în spațiul comunitar.

Embargourile impuse de Rusia în anii 2006 și 2013 ne-a obligat să diversificăm piețele de desfacere. Pe parcursul ultimilor ani, principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești este cea a Uniunii Europene, iar începând cu 2006 aceasta în mod constant devansează piața CSI.

Astfel, la finele anului 2014, spre UE au fost direcționate peste 53 la sută din totalul exporturilor, România, Italia și Germania fiind principalii importatori ai mărfurilor moldovenești. În prezent cota Rusiei reprezintă doar 19 % din exporturi.

Pentru evitarea șantajului energetic unica soluție este diversificarea surselor energetice. Una din realizările actualei guvernări este construcția gazoductului Ungheni-Iași, inaugurat în 2014, care va permite racordarea sistemului energetic al țării la cel european. Conducta va avea o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, volum ce acoperă integral nevoia de gaz a țării. Următoarea etapă este construcția acestui gazoduct până la Chișinău. Importanță strategică al acestui proiect este că vom avea posibilitatea să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a depinde doar de furnizorii din est.

– Recent în sudul țării, în Găgăuzia, au avut loc alegeri. Amestecul Rusiei în procesul electoral a fost evident…

Ingerința unor state străine în afacerile interne ale Republicii Moldova nu poate fi tolerată. De altfel ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, unde a fost atenționat asupra faptului că implicarea Rusei în alegerile din Autonomia Găgăuză, de partea unui candidat la funcția de guvernator al regiunii, este inacceptabilă.

Republica Moldova respectă normele europene pentru dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale și lingvistice a comunității găgăuzilor din țara noastră. În 1994 Parlamentul țării a votat pentru crearea UTA Găgăuzia, unde găgăuzii să beneficieze de toate drepturile.

Înțelegem că interesul subit al emisarilor de la Moscova pentru alegerile din autonomia găgăuză urmărește alte scopuri și anume readucerea în discuție a federalizării Republicii Moldova – o inițiativă a Rusiei eșuată în 2004 prin respingerea de către Chișinău a așa-numitului „Memorandum Kozak”.

În calitate de șef al statului și de garant al suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării, voi întreprinde acțiunile necesare pentru ca Legea Supremă să fie respectată.

Zinaida Gurskaia, Chișinău /ukrinform.ua

Sursa: presedinte.md,  prin romaniabreakingnews.ro

Redacția România Breaking News – RBN Press precizează ca Rusia se implică concomitent, atât în „federalizarea” R. Moldova cu scopul unic de destabiliza și controla spațiul dintre Prut și Nistru în sensul intereselor geopolitice rusești, dar și în conceptul de „Moldova Mare” care să înglobeze și partea din dreapta Prutului (Moldova Istorica din granițele Statului Român). Scopul Vădit, destabilizarea României și chiar destramarea teritorială. Ultimile evidențe ale unor astfel de uneltiri și intenții ale Moscovei au ieșit la iveală de curând, după alegerile din noimebrie 2014 din R. Moldova.

Astfel, Igor Dodon (foto), Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, partidul cu cel mai mare grup parlamentar din Parlamentul Republicii Moldova după alegerile din 30 noiembrie 2014, a anunțat pe Facebook că ar avea în lucru un proiect de lege care prevede acordarea „cetățeniei moldovenești” – cetățenia statului Republica Moldova, în regim preferențial, românilor din provincia românească Moldova.

Igor Dodon fusese întrebat de un „prieten” ce face el pentru „cei peste 4 milioane de moldoveni de peste Prut”, adică din Moldova românească. Drept răspuns, Dodon a spus că „trebuie elaborat un mecanism de acordare a cetățeniei Republicii Moldova” pentru aceștia.

Oricât de aberant, negândit și original ar putea părea un asemenea demers, trebuie reamintit că agitarea proiectului „Moldova Mare” la Chișinău datează dintr-un moment imediat după independența de stat, atunci când Președintele Mircea Snegur a organizat, în 6 martie 1994, Congresul „Casa Noastră Republica Moldova”, iar majoritatea, aparținând Partidului Democrat Agrar din Moldova de la acea vreme, susținută de cel de-al doilea grup parlamentar al Partidului Socialist-Asociația Unitate-„ Edinstvo” a venit cu ideea că o încununare a teoriei moldovenismului – există poporul moldovean distinct de cel român – ar trebui să fie constituirea statului Moldova Mare, prin unirea la Republica Moldova independentă a Moldovei istorice românești. Dumitru Moțpan, președintele PDAM a lansat public teza atunci, susținută de pseudoistorici precum Artiom Lazarev și Vasili Stati.

Al doilea moment de recrudescență moldovenist în Republica Moldova a fost cel de după preluarea Guvernării Republicii Moldova de către comuniști, atunci când a fost aprobată Legea Concepției Politicii naționale – românii devenind a șasea minoritate în Republica Moldova pe lângă o majoritate „moldovenească”, distinctă. Tot atunci negarea acestei prevederi consemnată în lege urma să fie sancționată penal. Ulterior, recursul la istoria contrafăcută sovietică și teoria moldovenismului l-a dus pe Victor Stepaniuc, vicepreședinte al Partidului Comuniștilor, în situația de a reînvia subiectul Moldova Mare.

Faptul că o asemenea temă e agitată, chiar și la nivelul unui aranjament marginal de schimb de replici pe o rețea de socializare, dar escaladat în presa de la Chișinău, arată că subiectul e viu și gata de a fi utilizat de către partidele pro-ruse din Republica Moldova, chiar și după ce Curtea Constituțională a recunoscut preeminența Declarației de Independență a Republicii Moldova asupra Constituției și a consacrat numele limbii de stat în Republica Moldova ca limba română. – evz.ro prin romaniabreakingnews.ro

Publicat de România Breaking News

,

În continuarea articolului…

 Serviciile rusești si iredentismul maghiar împreună pentru destabilizarea României ca pivot NATO la Marea Neagră?

Liderul Jobbik – Vona Gabor la Moscova împreună cu Alexandr Dugin

Iată că supozițiile sunt susținute de fapte evidente ce se leagă tot mai mult. Rusia se apropie de granița de est a României și Europei, „prin capul de pod” numit Crimeea,  de unde își va croi un culoar spre Transnistria și R. Moldova, apoi va continua! Moscova lucrează prin încurajarea extremiștilor maghiari, care militează fățiș pentru independența și apoi alipirea Transilvaniei la Ungaria, care mai departe să se reorienteze către Eurasia – Rusia și astfel să se desprindă inclusiv de Europa.

liderul Jobbik – Vona Gabor la Moscova împreună cu Alexandr Dugin la universitatea din Moscova / Sursa: Vona Gabor-facebook

Liderul partidului extremist Jobbik, Vona Gabor, a făcut de curând o vizită la Moscova, la invitația lui Alexandr Dughin. Vona Gabor a susținut aici o prelegere la Universitatea de Stat “Lomonosov” din Moscova.

După ce s-a întors de la Moscova, Vona a participat la celebrul miting cu scandal al secuilor de la Târgu Mureș.

Legătura este mai mult decât flagrantă!

Cine susține și are legătură (probabil ?) cu separatismul maghiar în Transilvania? Kremlinul!!!!

La Universitatea “Lomonosov” din Moscova, Vona Gabor a afirmat că:

“Statele Unite ale Americii este un experiment european deformat”, că Uniunea Europeană este “o organizație trădătoare” și că, de fapt, Rusia este “mult mai europeană, pentru că ea păstrează traditia, mai degrabă decât venerează banii si cultura de masă“.

Vona Gabor:

Promisiunile UE au fost minciuni, nu am câștigat mai multă libertate de la aderarea la Uniunea Europeană, în schimb au luat piețele noastre, fabricile noastre și au umplut rafturile magazinelor noastre cu gunoi vestic

Liderul Jobbik afirmă că în câțiva ani, țara sa va trebui să aleagă:

“Ori va rămâne lipită de UE, ori va adera la Uniunea Eurasiatică, ori va rămâne independentă“.

Trebuie să subliniem din capul locului, că liderul Jobbik,  a fost subiectul unei  anchete  speciale a Parlamentului Ungar, acum câțiva ani, pentru primire de fonduri ilegale / ilicite,  din partea Federației Ruse, fonduri care ar fi fost utilizate în acțiuni și activități iredentiste pe teritoriile altor state din jurul Ungariei  și există de asemeni un dosar și în România, instrumentat de serviciile speciale românești, pe tema finanțării activității lui pe teritoriul României tot  de către Federația Rusă.

Vona Gabor – „mândru” la intrarea în Mausoleul LENIN!

După natura sprijinului cât mai ales a direcției și viziunii geopolitice din care vine acest sprijin putem concluziona ca în inima României se coace destrămarea și reorientarea nu numai a României ci și a unei părți din Europa spre Eurasia/Rusia.

Oare câți dintre cei implicați (masa de manevră a Moscovei) etnici unguri din România cât și cetățeni unguri, știu spre ce se îndreaptă și ce riscă?

„Masa de manevră” deranjata de steagul  României și Uniunii Europene / Targu Mures -martie 2014

Cu toate neajunsurile si provocările la care sunt supuși, există Secui din Covasna care sunt tranșanți:

„Cei din Ungaria să ne lase pe noi în pace, să rămână în casa lor”

Bidiga Iosif, secui din județul Covasna, a comentat, la JOCURI DE PUTERE, (REALITATEA.NET) protestele de luni din Târgu Mureș. „Pe mine nu mă interesează autonomia și steagul secuiesc”, a spus Bidiga Iosif.

„Pe mine nu mă interesează autonomia și steagul secuiesc. Am trăit și fără autonomie până acum. Mă interesează un singur lucru: vreau să trăiesc într-un stat de drept în care legile, constituția și drepturile fundamentale ale omului sunt respectate. Ne intersează soarta tineretului, copiilor mei. Ce va fi cu această țară? Indiferent ce limbă vorbește, ce culoare ai”, a spus Bidiga.

„Ar fi bine, după părerea mea, ca cei din Ungaria să rămână acasă, în casa lor. Să ne lase pe noi în pace. Noi, maghiarii și românii din România, trebuie să rezolvăm problemele noastre. Ei vor altfel, dar pe noi nu ne interesează”, a mai declarat Bidiga.

Bidiga a spus că nu a participat la proteste: „Eu nu mă duc că nu sunt nici copilul UDMR, nici sluga UDMR. Nu execut ordinul UDMR”.

 

Redactor R.B.N. Press

Dorian Theodor

Material realizat pe baza unor surse R.B.N.Press și a altor surse: realitatea.net,buciumul.rostareapresei.ro,

,

Un articol de Răzvan Dumitrescu

Mi-a scris un ziarist din Germania pe care l-am cunoscut cu ani în urmă în SUA. Așa, din senin, după o pauză de vreo zece ani (mă avea în continuare pe lista de contacte din timpul evenimentului din America). Cu surprindere am constatat că îl interesau în mare măsură următoarele: cât de stabilă va fi România, in opinia mea, dacă în Ucraina apar evenimente decisive și tendințe centrifuge de separare a unei părți din teritoriu?

Întrevad în această situație o posibilă unire a Republicii Moldova cu România, ca parte a unui scenariu de extindere a influenței UE în Est?

În situația  în care s-ar putea întâmpla așa ceva, ce efecte ar putea genera șocul absorbției unei populații fără o solidă cultură democratică?

 Nu e lipsit de importanță contextul în care apare așa brusc interesul pentru România din partea unor cercuri media germane. Nu a trecut mult timp de când președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, s-a răzgândit și nu a mai semnat un important acord cu UE. Ceea ce s-a întamplat acolo știe toată lumea: manifestații gigant și o instabilitate din ce în ce mai accentuată. Din această perspectivă, prima întrebare a jurnalistului nu mi se pare fără sens. La urma urmei suntem cei care avem de ținut în siguranță granița de est a Uniunii și evenimentele de la Kiev pot genera temeri și preocupări.

 A doua întrebare trimite însă la un scenariu ce multora le-ar putea părea ficțiune dar nu prea e în firea nemților să trateze subiecte neserioase.Așa că, pâna să-i răspund colegului de breasla, sunt mai interesat să înțeleg eu ce mecanisme mai puțin cunoscute generează astfel de preocupări.

Criza Ucraineana

 Am văzut cu toții că oficialii români încep să facă vizite dese la Chișinău. L-am văzut pe Băsescu vorbind la TV despre unire, într-un anumit context. Acum niște nemți se interesează de o chestiune care ar putea pune la un moment dat și sub o anumită formă niște granițe în discuție, așa că nu poți să nu te întrebi dacă nu cumva ești o piesă mică într-un scenariu mult mai mare de reconfigurare a zonei.

 Are România de jucat aici un rol? Dacă da, care este raportul beneficii/costuri?

În ipoteza pur teoretică de unire cu Republica Moldova ar rezulta o țară cam mare din punct de vedere geografic (?)(semnul de întrebare aparține redacției R.B.N. Press), mai greu de guvernat(?), ținând cont de slaba noastră capacitate administrativă, așa că nu poți să nu te întrebi cu ce consecințe s-ar putea întâmpla asta? Apoi sunt rare momentele în istorie în care am câștigat în urma unui context ceva fără să pierdem altceva. În exercitiul ăsta teoretic ce am pierde și nu știm încă? Dar regionalizarea? Regionalizarea asta ar slăbi România din perspectiva scenariului de care vorbea neamțul sau ar întari-o?

Șocul absorbției unei populații fără o solidă cultură democratică de care era interesat jurnalistul neamț, suprapus peste efectele regionalizării, ar putea genera tendințe centrifuge chiar în România?

 …Mă gândeam să-i răspund cu tot atâtea întrebări, dar dincolo de ceea ce cred eu e bine că am primit pe această cale niște indicii despre ceea ce s-ar putea întampla sau presupun unii că ar putea avea loc în această parte a lumii. Cât de pregătiți suntem oare? Sau e ca în jocurile alea din copilarie …cine nu e gata, îl iau cu lopata?

 PS

 Despre posibila destrămare a Ucrainei, după refuzul lui Ianukovici de a semna acel tratat cu UE, a vorbit cu argumente Mircea Druc, fost prim ministru al Republicii Moldova. Iată deci că nu numai neamțul meu avea în cap scenariul ăsta….

„Rusia își apără interesele ei. Din punctul meu personal de vedere, situația este atât de gravă, încât România noastră și Basarabia noastră sunt așa, printre altele, un capitol mic, acolo”, aprecia de curand fostul demnitar într-o emisiune TV.

Pe scurt lucrurile ar sta cam așa: fără Ucraina pica proiectul rusesc Eurasia ce are ca etapă obligatorie uniunea vamala Rusia-Belarus -Ucraina, așa că e lesne de înțeles până unde poate merge bătălia, având în vedere miza uriașă.

Autor: Răzvan Dumitrescu / DC News via R.B.N. Press

Sursa:dcnews.ro
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press