ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Desteapta-te Romane"

Desteapta-te Romane

,

Actualizare foto-video:

Ziua Imnului cu romanii din Basarabia si Nordul Bucovinei la Bucuresti 1/2 

Ziua Imnului cu romanii din Basarabia si Nordul Bucovinei la Bucuresti 2/2 

Foto

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1311136179008773.1073741854.242333175889084&type=1&l=284d09e1cd

Ziua de 29 iulie a devenit oficial „Ziua Imnului National al Romaniei” potrivit legii adoptate in 1998 de Parlamentul Romaniei. Mesajului de patriotism și libertate regăsit în versurile compuse de Andrei Mureșanu și înflăcărate prin melodia lui Anton Pann, i-au chemat pe români la luptă și (re)deşteptare, începând cu Revoluția de la 1848, continuând cu momentele importante ale Războiului de Îndependență de la 1877, cu Primul și al Doilea Război Mondial, Unirea de la 1918 și, mai apoi, prin consfințirea ca Imn Național al Republicii Democratice Moldovenești, în perioada 1917-1918, al României, incepand din 1990 și al Republicii Moldova, între anii 1991-1994. 
„Deșteaptă-te, române!” a devenit un cântec foarte drag românilor din toate provinciile istorice, chiar și pentru cei care nu au mai avut șansa de a fi cuprinși în granițele unui stat românesc. A fost, este și cu siguranță va fi încă, unul menit să le fie alături românilor în cele mai importante momente ale istoriei lor, ca o dorința fierbinte pentru identitate și conștiință națională românească.
Conștienți pe deplin de semnificația și mesajul purtat de cel de-al 10-lea vers al Imnului de stat al României „(…) Români din patru unghiuri, acum ori niciodată, Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri! (…)”, Protoieria 2 Capitală – Parohia Mărcuța, împreună cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) – Filiala „Pan Halippa” București, organizează vineri, 28 iulie 2017, cu începere de la ora 18.00 la Centrul Cultural al Bisericii Mărcuța (amfiteatrul de vară din fața bisericii vechi), un important eveniment cultural – artistic dedicat sărbătoririi Zilei Imnului Național al României, sub genericul „Sărbătorim Ziua Imnului NAȚIONAL cu românii din Basarabia și Nordul Bucovinei – O împărtășanie cu simțire românească”.
Evenimentul este realizat în parteneriat cu Asociația Stindard, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” – AESGS, Asociația Profesională de Geografie Ecologie și Turism „Destin Geografic” – APGET-DG, Universitatea Spiru Haret, Societatea Pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina.

Organizator: Preot Adrian MIRICĂ – Parohia Biserica Mărcuța
Co-organizator: Dorian Theodor CLENCIU – jurnalist, membru al ACPBB

Prezintă:
Marian CLENCIU – Presedinte Consiliul Național ACPBB
Dr. Mădălina-Teodora ANDREI – Președinte Filiala „Pan Halippa” București (ACPBB)
Dr. Constantin CORNEANU – Președinte AESGS
Dr. Otilia POP-MICULI – etnomuzicolog
Prof. Dumitru COVALCIUC – Profesor din CERNĂUȚI
Grup de elevi ai Școlii Populare de Artă din CERNĂUȚI, director Iurie LEVCIC
Cantautorul Marcel ANGHEL

Participă invitați din România, Republica Moldova si Ucraina, președinți de Asociații Obștești, elevi și studenți basarabeni si bucovineni.

Evenimentul devansează cu o zi data oficială a Zilei Imnului și se dorește a fi un moment de evocare a momentelor în care „Deșteaptă-te române” a însoțit cele mai importante momente istorice ale românilor din secolul XIX și până în zilele noastre, pe de o parte, iar pe de alta parte, de consfințire a legăturii dintre românii din Nordul Bucovinei, Basarabia și cei din Țară prin cinstirea împreună a acestei Zile.

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) Filiala „Pan Halippa” București, mulțumește partenerilor media care sunt alături de activitățile Asociației în general și care au înțeles însemnătea și importanța medietizării acestui eveniment. Mulțumim Trinitas TV, Romania Breaking News – RBN Press, Radio Trinitas, Ziarul Cronici Bucovinene din Cernăuți, Ziarul Lumina, Revista Mesager Bucovinean București-Cernăuți, Opinia Națională, TVH, Radio7 și TOC Press.

Vă așteptăm cu drag, pe voi toți cei care încă mai simțiți și gândiți românește.

Dr. Mădălina-Teodora ANDREI
Președinte ACPBB
Filiala „Pan Halippa” București

Prezentul material reprezintă un Comunicat de Presă ACPBB – Ziua Imnului Național al României / Nr.11 / 25.07.2017

Publicat de Gabriel NEGRU / RBN Press

,

La conferinta profesorului Cipaianu despre Henri Mathias Berthelot, asistenta a râs când a auzit « aprecierile » francezilor despre noi Românii. În aceiasi ordine de idei, există faimosul banc :

Prof. dr. Gheorghe CIPĂIANU – Profesor emerit

« De ce în iad nici-un drac nu păzeste căldările cu Români ? Fiindcă nu-i nevoie : ori de câte ori vre-unul încearcă să iasă, ceilalti îl trag înapoi ! »

Dar când au râs ascultătorii, profesorul Cipaianu s-a înterupt, probabil gândindu-se la măcelul consecutiv, si a spus : « C’est pas drôle ! ».

 Astăzi îmi permit să vă propun la rândul meu « matière à reflexion » despre consecintele caracteristicilor noastre între Prut si Nistru, pe baza unor documente pe care le puteti lesne consulta (vă dau aici legăturile).

Despre Basarabia.

 În întelesul nostru de azi, cuvântul exprimă speranta Unirii. Din punct de vedere istoric, sensul denumirii a evoluat, iar desemnarea întregului tinut dintre Prut si Nistru ca « Basarabia », de la Hotin la Mare, fiind o mostenire a… Imperiului rus.

Puteti vedea o hartă diacronică în articolul  https://fr.wikipedia.org/wiki/Bessarabie >

Despre republica Moldova.

 În întelesul nostru de azi, cuvântul exprimă amintirea perioadei sovietice. Dar din punct de vedere istoric, nu sovieticii în 1924 dicolo de Nistru si în 1940 dincoace, au inventat această denumire, ci… Sfatul Tării de la Chisinău în 1917, ca să apară (si să apere) identitatea Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului, ca Prutul “să nu mai despice tara în două” (Ion Inculet).

Deci, ca prim paradox, noi Românii folosim o definire imperială rusească a Basarabiei pentru a ne exprima sentimentele, si folosim o hotărâre a Sfatului Tării pentru a ne aminti de perioada sovietică.

Un al doilea paradox priveste denumirea actuală a statului de la Chisinău.

În franceză, acest stat poate fi denumit, indiferent, « République de Moldavie » sau « République de Moldova » (conform « directivei Juppé »).  « République de Moldova » este o denumire mai ales politică ; « République de Moldavie », o denumire mai ales academică deoarece Academiei franceze nu-i prea plac neologismele si barbarismele (ori denumirea românească „Moldova” este  un barbarism în Franceză). La O.N.U., guvernul Moldovean a folosit mai întâi «République de Moldavie » în franceză, « Republik Moldau » în germană, « Moldavian Republic » în engleză, « Republica de Moldavia » în spaniolă (vezi brosura oficială de prezentare, editura Universitas, Chișinău, 1991, comanda 10.969) si această prezentare a coincidat cu perioada în care tara avea ca imn « Desteaptă-te Romane » si ca deviză « Virtus Romana rediviva ».

După 1994, odată cu „virajul moldovenist” al Chisinăului, cu schimbarea imnului si a devizei, Republica Moldova începe să folosească « Moldova » în engleză si spaniolă, « Moldawien » în germană, « République de Moldova » în franceză  (vedeti pe < webcast.un.org > interventia delegatiei moldovene), toate aceste denumiri noi fiind în limbile respective neologisme/barbarisme.

 Paradoxul aici constă în faptul că forma străină (exonimul) « Moldavia », « Moldau », « Moldavie », exprimă pozitia pro-europenilor si pro-românilor care subliniază faptul că statul de la Chisinău este aceiasi Moldovă geografică si istorică a cărei jumătăti de Apus este în România si în U.E., în timp ce cuvântul român (endonimul) « Moldova » si barbarismul german « Moldawien » a ajuns să exprime pozitia comunistilor si pro-rusilor care, prin denumiri diferite, subliniază faptul că « Moldova/Moldawien » din sfera de influentă a Moscovei, este altceva decât « Moldavia/Moldavie/Moldau » din istoria si geografia României.

 Rușii din Rusia nu sunt atât de complicati : folosesc în mod curent Молда́вия (« Moldavia ») si nu le pasă de tot ce precedă. Pe ei nu-i interesează trecutul, ci viitorul.

Orice rus de bază (majoritatea pupându-i mâna lui Putin pentru o pâine sau o vodcă) stie ce-i spune televizorul.

Si ce-i spune televizorul ?

…Că România este o „paiață a imperialismului american” care-si „întinde labele murdare si hulpave spre Republica Moldova, Transnistria, Bugeacul si de acolo Ucraina”, si că prin urmare, anexarea Crimeei, războiul din Donbass (o repetare, în mai mare, la scara Ucrainei, a războiului Nistrului din 1992) si proiectul « Novorossia » (anexarea întregii Ucraine de sud, plus Transnistria si Găgăuzia) al partidului pro-rus « Novorossiiski » condus de Pavel Gubarev, sunt „replici legitime ale poporului rus”. Vedeti hărtile atasate si legăturile de mai jos ! :

Video: Politica Moldovei cu UE duce la război > (în ruseste)

Это ждет и Украину. Как живет европейская Молдова

Video: Poporul Moldovean se răscoală împotriva guvernului vândut Uniunii Europene > (în ruseste)

Pe harta lui Pavel Gubarev, scrie „deja înfăptuit” cu violet (Crimeea, anexată de Rusia), „pe cale de realizare” cu rosul (Transnistria si Donbassul, controlate de pro-rusi), si “prevăzut” în verde. Mai clar nu se poate !

Rusii nu sunt atât de complicati, nici atât de complexati ca noi. Pe ei nu-i interesează denumirile si sperantele, ci realitatea prezentă. Ei sunt totdeauna în fată când apar reporteri din Apus, după cum puteti vedea în cele două reportaje de mai jos, stiind bine că „moldoveanul” de bază « pupă bogdaproste mâna » care-i aruncă o pâine sau o vodcă, sau care-l binecuvântează în numele Patriarhului de la Moscova, fiindcă dintre cei care refuză să pupe mâinile, cei mai multi ori au pierit în “Sibir” sau în Kazahstan, ori au plecat din tară. Vedeti mai jos ! :

La Moldavie en transition > (în franceză)

Une extrême pauvreté > (în franceză)

 Ce-i drept politicienii, cum bine ne-o semnalează Dl. Dulgheru, nu pupă mâinile. Dânsii sunt mai moderni : transferă averi pe cine stie ce conturi. Si când intri în Chisinău, ce vezi ? Un indicator măret pentru emigrare ! Si unde poate cine-i prins de dorul de tară, găsi vinuri din Basarabia  ? În magazinele rusesti desigur.

Sunt, ce-i drept, si multe ONG-uri românesti curajoase între Prut si Nistru. Majoritatea aduc cărti. Uneori medicamente. Dar majoritatea oamenilor preferă o pâine sau o vodcă. Acesta este blestemul Basarabiei de azi si iată de ce, un sfert de veac după dezlipirea de URSS, tot în mâinile Moscovei este.

Caracteristicile notate de Francezi în 1916 sunt aceleasi în Basarabia de azi. Fiecare pentru sine si descurcă-te la nivelul tău cum poti si cu cine poti.

Da, sunt sever. Fiindcă îi iubesc pe acesti oameni si socotesc că ar merita altă soartă… dar fără ei înșiși uniți și unanimi, nimeni nu le-o poate schimba „dinafară”.

Atât… Ionică Cepleanu

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Pe 29 iulie 1848 în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române”, devenit după Revoluția anticomunistă din 1989 imnul național al României.ziua_imnului_Romaniei

29 iulie – Ziua Imnului național – „Deșteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, din 18 mai 1998.

Versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 – 1863).

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.

De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost și cazul în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Valoarea simbolică a Imnului se păstrează și astăzi, mesajul său fiind un permanent îndemn adresat tuturor românilor de a menține starea de veghe necesară păstrării demnității, spiritului de sacrificiu și solidarității naționale.

Imagini de la sarbătorirea Zilei Imnului din „Piața Tricolorului” – București

ziua_imnului

ziua_imnului2

ziua_imnului6

ziua_imnului_10

ziua_imnului7

ziua_imnului8

ziua_imnului5

ziua_imnului9

ziua_imnului4

ziua_imnului3

ziua_imnului

 

Sursa Foto: M.Ap.N

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press