ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Curtea Constitutionala a R. Moldova"

Curtea Constitutionala a R. Moldova

,

Curtea Constituțională de la Chișinău a respins sesizarea socialistului Igor Dodon privind acordarea cetățeniei moldovenești fostului președinte al României Traian Băsescu. Prin umare, decretul președintelui Nicolae Timofti, semnat în acest sens, este constituțional, anunță Deschide.md, citat romaniabreakingnews.ro

Curtea a reținut că prevederile articolului 88 lit. c) din Constituție îl abilitează pe președintele Republicii Moldova cu una din principalele atribuții în exercitarea puterii de stat, care vizează statutul juridic al persoanei: acordarea cetățeniei. Astfel, conform normei constituționale, președintele „soluționează problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordă azil politic”.

curtea_contitutionala_r_moldova_traian_basescu_cetatean

 

Curtea a menționat că, potrivit art. 27 din lege, președintele Republicii Moldova emite decrete în cazul acordării, redobândirii, renunțării și retragerii cetățeniei Republicii Moldova, iar, în cazul refuzului de acordare a cetățeniei, va da un răspuns argumentat.

În același timp, Curtea a amintit, că, potrivit art. 41 din lege, „Decretul Președintelui Republicii Moldova în problema cetățeniei poate fi atacat la Curtea Supremă de Justiție în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare”.

De asemenea, potrivit art. 42 din lege, refuzul de a primi cereri în problemele cetățeniei Republicii Moldova, încălcarea termenelor, a modului de examinare a cererii și de executare a hotărârilor în problemele cetățeniei precum și refuzul acordării cetățeniei și alte acțiuni comise de persoane oficiale pot fi atacate, în modul stabilit de lege, în instanță judecătorească.

Concluzionând cele menționate, Curtea a constatat că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituționalității și, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare de fond.

Grupul parlamentar al Partidului Socialisilor din Republica Moldova a depus pe 26 august o sesizare la Curtea Constituțională, prin care a cerut anularea decretului președintelui Nicolae Timofti privind acordarea cetățeniei moldovenești fostului președinte român Traian Băsescu. Potrivit socialiștilor, decretul nu este constituțional pentru ca fostul președinte român „nu recunoaște statalitatea, suveranitatea și independentă Republicii Moldova”.

Decretul președintelui Nicolae Timofti privind acordarea cetățeniei moldovenești lui Traian Băsescu și soției sale sale, Maria, a fost publicat în „Monitorul Oficial” la data de 17 iunie.

Pentru a deveni cetățeni ai Republicii Moldova, „cu acte în regulă”, ei trebuie să depună jurământul. Băsescu a declarat că nu a hotărât încă dacă va depune sau nu jurământul pentru a obține cetățenia Republicii Moldova.

Andrei Rădescu

Redactor Șef Adjunct

RBN press

,

La 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republcii Moldova pronunța hotărârea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituție în coraport cu Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova (sesizările nr. 8b/2013 și 41b/2013).

Curtea Constituțională a hotărât atunci că Declarația de Independență are valoare de text constituțional și că acest text are prioritate asupra restului Constituției. De aici, limba română a fost recunoscută ca limba oficială a statului Republica Moldova.

Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru și Gheorghe Brega, toți deputați ai Partidului Liberal care au depus la Curtea Constituțională a R. Moldova sesizarea atunci, au declarat : .

„Acesta Declarație de Independență nu a fost votată doar de liberali, frontiști ori naționaliști, ea a fost votată și de deputați agrarieni, socialiști, interfrontiști, și nimeni nu s-a împotrivit acestui adevăr că limba pe care o vorbim este limba română”, declara atunci liderul liberalilor, Mihai Ghimpu.

Circumstanțele cauzei judecate de Curtea Constituțională a R. Moldova

La originea cauzei se află sesizările depuse la 26 martie 2013 și, respectiv, 17 septembrie 2013, completate ulterior, de deputații Ana Guțu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru și Gheorghe Brega privind interpretarea dispozițiilor 13 alin. (1) din Constituție în coraport cu Preambul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Autorii sesizării au pretins, în special, ca prin interpretare să confere Declarației de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991, statut de normă constituțională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, și nu „limba moldovenească în baza grafiei latine”, precum este formulat în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova.

În opinia scrisă a Președintelui Republicii Moldova se menționează că denumirea științifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic.

În viziunea Președintelui Republicii Moldova, națiunea română este organizată în două state românești: România și Republica Moldova. În cazul Republicii Moldova, sunt culese roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul „existenței a două națiuni, a două limbi, a două istorii diferite”.

Președintele Republicii Moldova consideră că problema denumirii limbii oficiale a statului, determinată de problema identității lingvistice a națiunii titulare, a generat o profundă scindare în cadrul populației Republicii Moldova. Republica Moldova trebuie să-și rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului științific, fără imixtiunea politicului.

Potrivit Academiei de Științe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alin. (1) din Constituție poate fi echivalată semantic cu limba română. În același timp, Academia menționează necesitatea funcționării limbii de stat a Republicii Moldova pe baza normelor ortografice ale limbii române.

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituțională, în următoarea componență:

Dl Alexandru TĂNASE, președinte,
Dl Aurel BĂIEȘU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANȚÂRU,
Dl Victor POPA,
Dl Petru RAILEAN, judecători

   Concluziile Curții

Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului,Curtea a reținut că Declarația de Independență consacră crearea noului stat independent Republica Moldova și stabilește temeliile, principiile și valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova.

Curtea a reținut că Declarația de Independență, fiind parte integrantă a Preambulului Constituției, are valoare de text constituțional și face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate.

Curtea a statuat că Declarația de Independență constituie fundamentul juridic și politic al Constituției, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăși cadrul Declarației de Independență.

Prin urmare, orice control de constituționalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituției, ci și principiile constituționale enunțate în Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

   Hotărârea Curții

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituțională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituției, Declarația de Independență a Republicii Moldova face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Curtea Constituțională urma să examineze două sesizări care vizează articolul 13 din Constituție, privind limba de stat a Republicii Moldova. Sesizările au fost depuse de către deputatul grupului liberalilor reformatori, Ana Guțu, și de către fracțiunea PL.

Ana Guțu solicită interpretarea articolului 13 al Constituției, în care se spune că „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”. Parlamentara spune că „limba moldovenească” poate fi echivalată semantic cu „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere științific, fapt demonstrat prin cercetările lingvistice contemporane și aplicat fără excepții în realitățile educaționale și științifice din Republica Moldova.

Deputații PL menționează că în Declarația de Independență a Republica Moldova scrie că limba română este limbă de stat. Or, Declarația de Independență constituie fundamentul juridic și politic al Constituției. „Conchidem că, în cazul în care există prevederi ale actelor normative contrare Declarației de Independență, ele urmează a fi înlăturate printr-o hotărâre a Curții Constituționale”, se menționează în textul sesizării liberalilor.

Publicat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

,

La 6 octombrie 2014, plenul Curții Constituționale l-a reales, cu vot unanim, pe Alexandru Tănase (foto) în funcția de Președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Potrivit legii, Președintele Curții Constituționale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani.

Pe timpul mandatului său de până la realegere a fost adoptată hotărârea prin care se recunoaște ca Limbă de Stat în Republica Moldova -Limba Română. Hotărârea  a fost adoptată anul trecut pe 6 decembrie (2013)


Comunicatul Curții Constituționale din 6 decembrie 2013 prin care se recunoaște Limba Română, ca limbă de Stat în Republica Moldova

La originea cauzei se află sesizările depuse la 26 martie 2013 și, respectiv, 17 septembrie 2013, completate ulterior, de deputații Ana Guțu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru și Gheorghe Brega privind interpretarea dispozițiilor 13 alin. (1) din Constituție în coraport cu Preambul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova.

  Autorii sesizării au pretins, în special, ca prin interpretare să confere Declarației de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991, statut de normă constituțională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, și nu „limba moldovenească în baza grafiei latine”, precum este formulat în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova.

  În opinia scrisă a Președintelui Republicii Moldova se menționează că denumirea științifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic.

  În viziunea Președintelui Republicii Moldova, națiunea română este organizată în două state românești: România și Republica Moldova. În cazul Republicii Moldova, sunt culese roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul „existenței a două națiuni, a două limbi, a două istorii diferite”.

Președintele Republicii Moldova consideră că problema denumirii limbii oficiale a statului, determinată de problema identității lingvistice a națiunii titulare, a generat o profundă scindare în cadrul populației Republicii Moldova. Republica Moldova trebuie să-și rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului științific, fără imixtiunea politicului.

Potrivit Academiei de Științe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alin. (1) din Constituție poate fi echivalată semantic cu limba română. În același timp, Academia menționează necesitatea funcționării limbii de stat a Republicii Moldova pe baza normelor ortografice ale limbii române.

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituțională, în următoarea componență:

 

Dl  Alexandru TĂNASE, președinte,

Dl Aurel BĂIEȘU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANȚÂRU,

Dl Victor POPA,

Dl Petru RAILEAN, judecători

 

Concluziile Curții

Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că Declarația de Independență consacră crearea noului stat independent Republica Moldova și stabilește temeliile, principiile și valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova.

Curtea a reținut că Declarația de Independență, fiind parte integrantă a Preambulului Constituției, are valoare de text constituțional și face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate.

Curtea a statuat că Declarația de Independență constituie fundamentul juridic și politic al Constituției, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăși cadrul Declarației de Independență.

Prin urmare, orice control de constituționalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituției, ci și principiile constituționale enunțate în Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției,textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

 

 Hotărârea Curții

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituțională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituției, Declarația de Independență a Republicii Moldova face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Sursa:constcourt.md

,

Presedintele Traian Basescu

Presedintele Traian Basescu

Președintele Traian Băsescu  despre decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova:

  • „…mulțumiri Curții Constituționale a Republicii Moldova, dar și inițiatorilor demersului – în principal, doamna Ana Guțu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, și partidul domnului Ghimpu, cei care au înaintat Curții Constituționale a Republicii Moldova un demers prin care au solicitat punerea realităților constituționale din Art. 13 din Constituția Republicii Moldova, care stabilea că limba oficială a Republicii Moldova este limba moldovenească.

  • Prin decizia de astăzi a Curții Constituționale a Republicii Moldova s-a stabilit că limba oficială a Republicii Moldova este limba română. Este un act de dreptate față de actul de independență al Republicii Moldova, un act de dreptate față de istoria cetățenilor Republicii Moldova și un act de dreptate față de cei din Republica Moldova care se simt români.

  • Implicațiile sunt extraordinar de profunde. Ele intră în vigoare imediat, odată cu hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova, și de ele trebuie să ia notă în cel mai scurt timp toate statele lumii, inclusiv Uniunea Europeană. La Uniunea Europeană vom fi două state care au limba oficială limbă română.

  • Iar cei care nu se recunoșteau a fi români, ci își spuneau moldoveni, mă întreb cum se vor numi de azi înainte, fiind vorbitori, în mod obligatoriu și constituțional, vorbitori de limbă română.

  • Implicațiile hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova sunt extrem de profunde, pentru că se pune capăt încercării de mistificare a unor adevăruri culturale și istorice din Republica Moldova. Eu sper ca toate statele democratice să ia notă foarte rapid de hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova. Vă mărturisesc, este una dintre cele mai mari bucurii pe care le-am avut în ultimii ani, realizând implicațiile acestei hotărâri a Curții Constituționale a Republicii Moldova.” Traian Băsescu

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, salută decizia Curții Constituționale din Republica Moldova, prin care limba română este recunoscută drept limbă oficială în Republica Moldova

Salut cu căldură decizia Curții Constituționale de la Chișinău, prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială  a Republicii Moldova.

Este o decizie istorică, așa cum a fost și cea din 31 august 1989, când la Chișinău a fost legiferată revenirea la grafia latină. Acel moment, ca și acesta, sunt momente de cotitură pe drumul urmat de Republica Moldova prin care aceasta s-a desprins de totalitarism, alegând calea democrației, libertății și prosperității în parcursul său spre Uniunea Europeană.

Cetățenii Republicii Moldova care vorbesc și scriu în limba română duc mai departe tradiția strămoșilor noștri, o tradiție păstrată vie în ciuda vitregiilor istoriei și a celor care au încercat să facă uitată limba română pe meleagurile locuite de români.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, limba română a devenit una din limbile oficiale ale Uniunii. Putem spune că acum, prin decizia ca limba română să fie recunoscută drept limbă oficială, Republica Moldova a făcut  un nou pas simbolic, cu implicații importante către Uniunea Europeană”.

 

Victor Ponta, Prim ministrul României

Primul Ministru Victor Ponta

,,De astăzi ne unește, la nivelul unei decizii oficiale, și limba pe care o vorbim de veacuri. România și Republica Moldova continuă, pe aceeași limbă, limba română, parcursul lor comun, unul care va reuși să ne unească în interiorul spațiului european. Este o decizie simbolică, ce vine să completeze veștile bune pe care cetățenii Republicii Moldova le-au primit în ultima perioadă. Vorbim aceeași limbă, simțim cu același suflet, așa că destinele noastre trebuie să fie comune, în interiorul Uniunii Europene”

 

 

Crin Antonescu, Președintele Senatului

Crin Antonescu, Președintele Senatului, aflat în vișită la Chișinău a aflat vestea chiar în cadrul unei reuniuni cu academicienii din Republica Moldova la Academia de Științe a Moldovei

„Am primit cu bucurie vestea privind decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova, care a hotărât că limba română este limba oficială a statului moldovean, cu atât mai mult cu cât sunt încă la Chișinău, în vizită oficială. Printr-o coincidență fericită am aflat această informație la o reuniune cu academicienii din Republica Moldova la Academia de Științe a Moldovei, în plenul căreia am susținut o alocuțiune”

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press