ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "cultura romaneasca"

cultura romaneasca

,

Material video filmat de jurnalistul Nicolae Hăucă / EURO MEDIA la Centrul Cultural Român - „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți /25.02.2017

În incinta Cafenelei literare „Bucureşti” a Centrului Cultural  Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți s-a desfășurat cea de-a V-a ședință a cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți – Suceava) – informează corespondentul BucPress, citat de romaniabreakingnews.ro

Din partea gazdelor invitat de onoare a fost remarcabilul poet şi traducător Mircea Lutic, personalitate proeminentă a vieţii culturale din Bucovina, scriitor binecunoscut în întreg spaţiul românesc. Din partea Sucevei invitat de onoare a fost poetul şi eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor şef al revistei „Bucovina literară”.

Moderatorii ședinței cenaclului literar au fost – în mod tradițional – poetul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, și Gina Puică,  şefa Lectoratului român al Universităţii sucevene „Ştefan cel Mare” din cadrul Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi.

Conform organizatorilor, „Mașina cu poeți” reprezintă o suită de evenimente, inițiată și organizată de Lectoratul de limbă română al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava din cadrul Universității din Cernăuți, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți şi Clubul de Inițiativă Literară. Întâlnirile Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” sunt lunare, organizându-se la Cernăuți și la Suceava. Prima întrunire, de lansare, a avut loc la Cernăuți în 26 septembrie 2016 și i-a avut ca invitați speciali pe Constantin Severin (Suceava) și pe Marin Gherman (Cernăuți). Precedentele întruniri i-au mai avut ca invitați speciali pe Florin Haidamac, Doru Mihai Mateiciuc, Cezar Straton (de la Suceava), respectiv pe Vasile Tărâțeanu, Constantin Ungureanu, Vasile Bâcu (de la Cernăuți).

Video: cuvântul de deschidere al Academicianului Vasile Tărâțeanu – președintele  Centrul Cultural Român – „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți

Video: Invitați și participanți la Cenaclul literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” la Cernăuţi

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN press -27.02.2017

 

,

Povești de la sat ..

Tradițiile și obiceiurile sunt comoara ce definesc poporul nostru românesc. Deși când spunem tradiții ne gândim la lucruri ce se făceau odinioară, sunt locuri în România în special în mediul rural unde se păstrează încă vii tradițiile, meșteșugurile, folclorul, portul românesc, bucățele și toate obiceiurile ce erau atât de obișnuite traiului zilnic și care astăzi trebuie considerate adevărate comori ale istoriei noastre. Cu trecerea timpului aceste obiceiuri vor păli încet, iar căsuțele de poveste cu prispa și acoperiș din lemn le vom mai vedea doar pe pânze, construite cu dibăcie din pensula artiștilor.

Vă invităm să priviți aceste tradiții și obiceiuri oglindite în arta plastică, în viziunea pictorului Paul Mecet, expuse într-o colecție ce invită privitorul la o călătorie în trecut.

Un moment de reîntoarcere la origini și la obiceiuri străvechi ale vieții la sat, un moment în care cu puțină imaginație picturile prind viață iar poveștile se pot și vedea nu doar auzi…

…la Cercul Militar Național, Sala Foaier, 23 martie ora 10.00

afis_expo_pictura_Paul_Mecet

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (8)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (7)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (6)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (5)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (4)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (3)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (1)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (9)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (10)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (11)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (12)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (13)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (14)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (15)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (16)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (17)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (19)

Paul_Mecet_Tablouri_Expo_pictura (21)

PAUL MECET

2005 – Expoziție personală, Sala Radio, București
2011 – Expoziție personală, Maritimo Shopping Center, Constanța
2012 – Expoziție Galeriile “Metopa” – Pitești
2012 – “Emoție de Toamnă” expoziție de grup, Galeria Elite Prof Art București
2012 – Expozitie Galeria de artă – Bibl. Județeană Argeș
2012 – Expozitie Personala, Cercul Militar National, Sala Ronda
2013 – Expozitie de grup – Palatul Șuțu, expoziției de artă dedicată revolutionarilor
2013 – Expozitie de grup – Salonul International de Arta Plastica editia aV-a
2013 – Expozitie Personala – Bibl. Nationala a Republicii Moldova
2013 – Expoziție Galeriile “Metopa” – Pitești
2013 – Expozitie Personala, Cercul Militar National, Sala Foaier
2014 – Expozitie de grup – Ateneul Roman
2014 – Expozitie Personala – Cercul Militar National, Sala Ronda
2015 – Expozite Personala – Cercul Militar National, Sala Ronda

2015 – Expozitie de Galeriile “Metopa” – Pitest

2016 – Expozitie de grup – CerculMilitar, SalaFoaier, “Iarna”

Lucrări în colecții particulare din Olanda, Australia, Canada, Anglia, România, Moldova

,

Radu Găină

Radu Găină

Radu Gaina:  În  anul   1943, în săptămâna  praznicului  împărătesc  al  Transfigurării a  avut loc la Cernăuți, oraș  eliberat în vara  anului  1941 de către  trupele  române  de sub prima  ocupație  sovietică,  o  retragere  spirituală  sub  binecuvântarea vrednicului  de pomenire mitropolit, Tit  Simedrea, în care  intelectuali  laici  și  clerici  au cuminecat în  Duh, inspirați  de lumina taborică, un  posibil  răspuns la frămăntările  și angoasele de   dintotdeauna  ale omului  modern. În  fiecare  zi din aceasta săptămână harică  s-au  ținut  conferințe, după  ce dimineața  grupul  de mărturisitori  ai  lui  Hristos  participau  la rugăciune. De pildă, Anton  Dumitriu le-a  propus  celor  prezenți   o  reflecție  despre  „Cunoaștere  și (sau)   asceză”, iar Constantin  Noica   a sușținut  o conferință  intitulată, „Patos și  Patmos. Printre  participanții  la  această  retragere  spirituală erau  și  poetul  și  jurnalistul  Sandu  Tudor, omul  de  știință,  jurnalistul si  scriitorul  Alexandru  Codin  Mironescu, precum și  monahul  Benedict  Ghiuș, care  în  anii 30  se închinoviase la  mănăstirea  Noul  Neamț de lângă  limanul  Nistrului. Aceștia din  urmă  au  făcut  parte  între  1945-1948  din  grupul  Rugul  Aprins  de la  mănăstirea  Antim, mișcare de reînnoire isihastă  sub  semnul rugăciunii lui  Iisus, al  cărei  punct  de pornire  s-a înfiripat  aici și  s-a  coagulat ulterior la mănăstirea  Cernica, după  întâlnirea lui Sandu  Tudor  și  Benedict Ghiuș cu  preotul  monah, Ioan Kulâghin, retras  împreună  cu  mitropolitul   Nicolae  Amasusțchi  al  Rostovului  în  acest  lăcaș,  datorită  înaintării trupelor  sovietice  spre  Vest.

 

RBN Press:  Care este mostenirea lasată de „Rugul aprins” în gândirea contemporană și mai ales în eforturile romînesti de intemeiere teologică ?

Radu Gaină: Sunt  pagini  de  istorie  și  fapte  de credință de care   am luat  aminte în câteva filme  documentare  realizate  la TVR2 în  anii  de urmă. Destinele  celor  prezenți  la Cernăuți  în 1943, s-au intersectat, apoi s-au  despărțit  în  funcție  de contextualitatea  istorică rânduită  de   cugetarea Celui Prea  Înalt. Noica  nu  a participat  la întrunirile  de la Antim, dar  spre  sfârșitul  vieții  a întemeiat    o  scoală  informală  de gândirre  la  Păltiniș în care primele  cărți  indicate pentru  un studiu  temeinic discipolilor  săi,  erau Biblia și Patristica. Era  un legato   pe care  Noica îl primise  de la profesorul  său, Nae Ionescu. Părintele  Dumitru  Stăniloae nu a fost  la Cernăuți  în 1943,deși  își  susținuse  doctoratul  acolo în  anii 30, dar a participat  la  câteva întruniri  ale  Rugului  Aprins  deși   nu  făcuse parte efectivă  din grup.A tradus  corpusul  filocalic și este deocamdată cel  mai important  teolog roman.

RBN Press:  Cum au reacționat „consilierii” sovietici și „cominternistii” locali ?

Radu Gaina:  Dumitru Staniloaie, parintele Benedict Ghiuș,Alexandru , Codin Mironescu,Sandu  Tudor,Constantin Noica au  fost  „răsplătiți”  de regimul  comunist  cu   ani grei  de închisoare  în penitenciarele  Gulagului. Nae Ionescu a scapat de temnita fiindca a incetat din viata mai devreme.

RBN Press:  Andrei Scrima ?

Radu Gaina:  Părintele Andrei Scrima, membru  al Rugului  Aprins  a fost  exonerat prin hotărârea  proniei de experiența  carcerei, dar  a  fost mărturisitorul  acestui  tezaur  spiritual  și  duhovnicesc pe care   a încercat  să-l  translateze  la o  mănăstire  în munții  Libanului.

RBN Press:  De ce aceasta manifestare , dar mai ales , de ce acum ?

Radu Gaina:  Consider  că  este  potrivit  să  rememorăm această  moștenire  spirituală la Muzeul  Național al  Tăranului  Român,în studioul  Horia Bernea, în intervalul   dintre Praznicul  Schimbării  la  Față  a Mântuitorului și  cel  a Adormirii  Născătoarei  de  Dumnezeu.

Învăluiți  de lumina  taborică și sub  semnul  speranței  în  mai  bine…

RBN Press:  Domnule Radu Gaina, va multumim dumneavoastra ca si intregii echipe de profesionisti de la TVR 2 .

*Prezentul material a fost publicat prin amabilitatea domnului Dr. Mihai Nicolae, președintele Institutului „Frații Golescu” – pentru românii de pretutindeni.

Citește și :

…Sub titlul „Cinci seri TVR 2 în lumina Taborului”, vor fi proiectate în fiecare seară filmele documentare pe care Radu GĂINĂ le-a dedicat câte unei personalități de primă mărime a culturii și spiritualitătii românești. Cei șase intelectuali au în comun profunzimea operei, întelegerea rostului înalt propus  societății romanești, precum și credința în valorilor creștinismului ortodox…
***

Video: Radu Gaină – Despre filmul documentar „Rugul Aprins” (2015.04.02, FTOUB)

Joi, 2 aprilie 2015, ora 18.30, în amfiteatrul „Dumitru Stăniloae” al Facultății de Teologie Ortodoxă ”Justinian Patriarhul” din București, a avut loc simpozionul cu tema „Rugul Aprins”. Evenimentul a fost organizat de Pr. Conf. Dr. Gheorghe Holbea, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București.Printre vorbitori: Gheorghe Holbea, Marius Vasileanu, Andrei Găitănaru, Daniel Suceavă, Radu Găină.
Au recitat: Afrodita Androne și Cerasela Popescu. https://www.youtube.com/watch?v=pBO-4xM9Qqc, Mai jos, imagini și video de la eveniment.
http://olivian.ro/rugul-aprins/

Mai multe despre „Rugul Aprins” (http://manastireaantim.ro/rugul-aprins) –  In această obște a mănăstirii Antim s-a înfiripat, începând din anul 1945, mișcarea isihastă numită „Rugul Aprins”, pe unde au trecut multe personalități de seamă ale vieții duhovnicești din țara noastră, al cărei inițiator și animator a fost gazetarul și scriitorul Alexandru Teodorescu, cu numele literar Sandu Tudor.

Pictură - Mănăstirea Antim

Pictură – Mănăstirea Antim

Acesta s-a născut la 24 decembrie 1896, în București, ca fiu al lui Alexandru și Sofia Teodorescu, și a avut doi frați, Ovidiu si Mircea, cel din urma pictor. A cunoscut de mic lipsurile materiale, tatăl său fiind un modest consilier la Curtea de Conturi. A urmat liceul la Ploiești, întreținându-se din meditații. Chemat pe front în 1916, cu gradul de sublocotenent, a fost demobilizat în 1920 și a revinit la București, pentru a-și continua studiile universitare. Incearcă și pictura, urmând o vreme cursurile Academiei de Arte Frumoase, la care renunță curând, din lipsă de mijloace materiale. In 1922 a pleacat la Constanța, unde se mutase familia, și, ca fost ofiter de front, a intrat în Serviciul Maritim Român, în calitate de ofițer asistent.

Atras de activitatea literară și dornic a-și desăvârși studiile, în 1924 a revenit la București și a fost numit profesor secundar la liceul rural din Pogoanele. A intrat în publicistică în 1925, cu numele de Sandu Tudor – cu care va semna de acum înainte tot ce va scrie – în calitate de colaborator la revistele Convorbiri literare, Cuvântul literar artistic, Gândul neamului, și îndeosebi la Gândirea, de sub direcția lui Nichifor Crainic, ce cultiva tradiționalismul ortodox în literatură, numărându-se între membrii comitetului de redacție.

Debutul editorial și-l face în 1925, cu volumul de versuri Comornic, menționat și de George Călinescu în a sa Istorie a literaturii. In 1927 a scris poemul religios Acatistul Sfantului Dimitrie Basarabov, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. In același an a răspuns chemării scriitorului Gala Galaction (preotul Grigore Pișculescu) și a pleacat la Chișinau, ca subdirector al Internatului Teologic, dar n-a rămas acolo decât câteva luni, după care s-a angajat la Universitatea din București, în postul de secretar al Oficiului universitar de ajutorare a studenților. In tot acest timp și-a continuat studiile universitare la Facultatea de Filosofie.

Ca om de cultură, știa multe lucruri, din vaste domenii. Citea tot timpul și, în anumite privințe, avea o informație de savant, dar și scria mereu, oriunde se afla – chiar și în altar – făcându-i pe unii să-l includă în categoria celor care nu pot gândi decât cu creionul în mână. Totodată, era stăpânit de o nepotolită poftă de a vorbi. In discuții era, însă, un partener incomod și dificil, care-și apăra cu înverșunare opiniile. Temperamentul lui excesiv era greu de suportat de către interlocutori, din pricina felului său de a vorbi, fără menajamente și ipocrizie, fapt pentru care a fost mereu controversat și chiar defăimat. Altminteri, era un om original, cu suflet delicat, inteligent, dar tăios, încântând pe unii și iritând pe alții… integral pe http://manastireaantim.ro/rugul-aprins/

,

Muzeul National al Țăranului Român și TVR 2 ne invită între 10-14 august , ora 18:00 la Studioul Horia Bernea la un eveniment de exceptie.

Sub titlul „Cinci seri TVR 2 în lumina Taborului”, vor fi proiectate în fiecare seară filmele documentare pe care Radu GĂINĂ le-a dedicat câte unei personalități de primă mărime a culturii și spiritualitătii românești. Cei șase intelectuali au în comun profunzimea operei, întelegerea rostului înalt propus  societății romanești, precum și credința în valorilor creștinismului ortodox.

Cinci seri TVR 2 în lumina Taborului

Filozofii NAE IONESCU si CONSTANTIN NOICA sunt cunoscuti atit prin opera lor, dar si prin increderea in valentele poporului caruia apartin. Parintele DUMITRU STANILOAIE , profesor de teologie dogmatica si simbolica este recunoscut ca unul din marii teologi ai secolului XX. Arhimandritul BENEDICT VASILE GHIUS e , alaturi de SANDU TUDOR, PAUL STERIAN s.a. unul din initiatorii Grupului de la Mănăstirea Antim, Bucuresti sau „Gruparea Rugului Aprins”, cum a fost cunoscut.

Omul de stiinta  ALEXANDRU MIRONESCU, participant si el la discutiile „Rugului aprins” a fost profesor de fizica la Academia Militara Bucuresti, autor al studiilor ” Spiritul stiintific’ ( 1934) si „Limitele cunosterii stiintifice” ( 1945). Convingerile sale crestine l-au indemnat sa marturiseasca : „Nu exista cultura decit înlauntrul unei viziuni religioase a lumii”. Spre deosebire de acestia, ANDREI SCRIMA a scapat de represaliile comunistilor ateisti reusind sa elaboreze departe de tara,  in Liban, elementele unui ecumenism cuprinzator. A fost desemnat de patriarhul Athenagoras I al Constantinopolului ca reprezentant personal al sau la Conciliul Vatican II. A scris  o elaborata  „Antropologie apofatica”, lucrare de referinta in teologia contemporana.

Radu Găină

Radu Găină

Fiecaruia dintre cei amintiti, RADU GAINA le-a inchinat un eseu cinematografic : vizionate impreuna la Studioul Horia Bernea, intr-un mini- serial filmele contribuie la cunoasterea personalitatilor acestor intelectuali de marca , odata cu intelegerea servitutilor vremii in care au fost destinati sa traiasca . Fiecare vizionare va fi urmata de discutii libere- dezbateri alaturi de invitatii regizorului RADU GAINA.

RADU GAINA  a absolvit facultatea de istorie/Universitate Iasi si facultatea de film /U.N.A.T.C. Bucuresti. Doctor „Summa cum laude” in cinematografie si media/ U.N.A.T.C. Bucuresti. Membru ACIN . Realizator de documentare si docu-drama, Radu Gaina are o impresionanta filmografie mentionind – pentru a exemplifica orizontul abordarilor sale -doar citeva titluri  :  Dostoievki , Elena Cuza, Iancu de hunedoara si San Juan Capistrano, Romance in politica, Serviciile secrete romanesti, Mihai Viteazul si Transilvania, Octavian Goga, Tinerii basarabiei, Ana Pauker, Alexandru Ioan Cuza, Constantin Noica (Premiul APTR 2008), Deportatii, Anul Brancoveanu (proiect colectiv, Marele Premiu APTR 2014 )

Citește și:

Exclusiv! Cum a fost posibilă, în plin proces de ofensivă ateistă, constituirea grupului de meditație creștină „Rugul aprins” ?

*Prezentul material a fost publicat prin amabilitatea domnului Dr. Mihai Nicolae, președintele Institutului „Frații Golescu” – pentru românii de pretutindeni.

,

Inaugurată în data de 2 mai la Cernăuți, ”ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ CERNĂUȚI” a fost sfințită de un sobor de preoți în data de 10 mai 2015.

Sfintire_Scoala_populara_de_arte_Cernauti

La acest eveniment important pentru Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești și copiii români din Regiunea Cernăuți, care sunt pasionați și dornici să studieze arta populară și tezaurul imaterial românesc, alături de părinți – români adevărați, care au grijă ca tânăra generație să crească înconjurați de adevăratele valori ale neamului, a participat și o delegație importantă din România – Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, Angel Tîlvăr, Directorul General al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de pretutindeni Alina Hagima, Consulul General al României la Cernăuți Eleonora Moldovan, Ministrul-consilier Ionel Ivan.

Iurie_Levcic_Angel_TilvarFoto: Iurie Levcic si Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, Angel Tîlvăr, Directorul General al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de pretutindeni Alina Hagima, Consulul General al României la Cernăuți Eleonora Moldovan, Ministrul-consilier Ionel Ivan.

Precedată, pe parcursul a un deceniu, de acțiuni cultural-naționale, care au devenit repere culturale ale acestui spațiu, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți și-a propus această nouă provocare – inaugurarea „ȘCOLII POPULARE DE ARTE ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ”, care vine să contribuie la revitalizarea și valorificarea autenticității culturii românești, folclorului muzical românesc din această zonă și nu numai, înlăturând influența altor culturi. Totodată, această școală vine să completeze lipsa de informații actuale despre istoria și cultura tradițională românească а nordului Bucovinei și tezaurul muzical-folcloric autohton în rândul tineretului, să contribuie la stabilirea cooperării optime între Asociațiile culturale românești, prin crearea unui spațiu veridic și argumentat al culturii autentice românești.

Inaugurarea acestei școli, are un rol important și o semnificație cu totul deosebită. Necesitatea stringentă de a promova adevăratele valori, de a stabili cunoașterea culturii și istoriei românești la nivelul cuvenit se situează pe același nivel cu pregătirea specialiștilor, promotori ai culturii românești. Această Școală va fi baza de pregătire a copiilor și tinerilor de etnie română și pentru acțiunile cultural-naționale, desfășurate în această zonă istorică și în toată țara.

În concluzie, Directorul Centrului Bucovinean de Artă – Iurie Levcic, susține că „Școala Populară de Arte și Civilizație Românească Cernăuți „, care va fi cofinanțată și de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, este un proiect ambițios, inedit ca mod de abordare și organizare în regiunea Cernăuți, extrem de util prin conținut și formă, cu un impact direct și puternic, imediat și pe termen lung, asupra comunității românești din zonă dar și asupra populației majoritare„.

Cu toate că sunt deja înscriși peste o sută de copii, pe parcursul lunii mai 2015 ”ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ CERNĂUȚI ”încă își ține ușile deschise pentru înscrierea copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, care vor studia Arta Tradițională Românească la secțiunile:

# canto popular, coregrafie, sculptură în lemn, încondeierea ouălor,

# teatru popular și studiul limbii și civilizației românești.

Menționăm că Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina este partenerul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești în numeroase activități și evenimente dedicate românilor, atât în Ucraina cât și în România.

copii_români_scoala_populară_de_arte_Cernauti

Surse foto/video: Nicolae Hauca Mykola Havka / euromedia-ucraina.blogspot.ro prin romanibreakingnews.ro

Alte surse: probasarabiasibucovina.ro

Dacă doriți, puteți urmării toate înregistrările video de la deschiderea Școlii Popularr de Artă și Civilizație Românească Cernăuți – 2015, acesând link-ul: youtube

,

Chiar dacă în România sunt mult prea puțin cunoscute și apreciate, Nina Cassian și Doina Ioanid au primit de curând aprecierea internațională.

Două poezii ale celor două au fost incluse într-un top internațional al celor mai frumoase 50 de poeme de dragoste din ultimii 50 de ani.

Specialiștii în poezie de la Southbank Centre din Londra au avut dificila misiune de a selecta opere scrise în ultimii 50 de ani, iar scriitorii au fost aleși din 30 de țări, de la Sfânta Lucia și până la Kurdistanul irakian. România a fost inclusă în acest top grație Ninei Cassian și a Doinei Ioanid.

Astfel, „The Yellow Dog/ Câinele galben”, de Doina Ioanid, și „Lady of Miracles/ Donna miraculata”, de Nina Cassian, se numără printre cele mai frumoase 50 de poezii de dragoste din ultimii 50 de ani.

Poemul „Câinele galben” a apărut în 2010, în volumul „Ritmuri de îmblânzit aricioaica” și este extrem de sensibil:

Poezia Doinei Ioanid este una foarte sensibilă
Poezia Doinei Ioanid este una foarte sensibilă

„Cu inima în mână, am mers prin oraș, pășind pe prima zăpadă din anul ăsta. Și inima mea, stropită cu vin și oțet, continua să putrezească în ritmul celor 37 de ani, în timp ce coțofenele se adunau pe umărul toboșarului. Oasele singure nu mă puteau salva. Nici numele tău, Argentina, pământ al făgăduinței. Numai un câine mare și galben s-a îndurat de mine, a venit spășit și mi-a mâncat inima, fără grabă. Apoi a plecat, s-a îndepărtat spre orizont ca o imensă floarea-soarelui”.

Poezia „Donna miraculata” a Ninei Cassian a apărut acum 45 de ani, în volumul „Amitus”: „De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă / ca hoitul luminând în întuneric. / Nu mi se mai observă fragila mea carcasă, / nici ochiul devenit mai fix și sferic, // nici zdreanța mâinilor pe obiecte, / nici mersul, inutil desfigurat de jind, / – ci doar cruzimea ta pe tâmplele-mi perfecte, / ca nimbul putregaiului sclipind”.

Pe lângă cele două poete,  în acest clasament au mai fost incluși Philippe Jaccottet din Franța, Margaret Atwood din Canada sau Ana Ristovic din Serbia.

Sursa: ro.celebrity.yahoo.com

,

Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți

C O M U N I C A T

 În perioada  14-16 decembrie 2013, în Nordul Bucovinei, la Cernăuți,  a șasea oară consecutiv , Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea  Culturii Tradiționale Românești Cernăuți în parteneriat cu Centrul Cultural Bucovina din Suceava,  Liga tineretului român „Junimea” din regiunea Cernăuți  și Asociațiunea ASTRA Mihail Kogălniceanu Iași,  a organizat  Zilele  Culturii Tradiționale Române.  Acțiunile au fost sprijinite de Primăria Municipiului Iași, Primăria Cernăuți,  Administrația Regională de Stat Cernăuți  și Fundația ”Iuliu Maniu”, Boston/New York.
În cadrul manifestării s-au desfășurat:
–  Ediția  a III a  Simpozionului „Vatra dulce strămoșească”, dedicat problemelor cercetării, culegerii  și păstrării folclorului ( Titluri comunicări: Adina Hulubaș (Academia Română – Filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”), comunicarea ”Credințele populare în contextul urbanizării – elemente comune din România și Ucraina”; Cristian Chițu (Universitatea de Arte ”George Enescu”, Iași) „Constantin Brăiloiu – personalitate complexă a folcloristicii românești și europene”; Iurie Levcic (Centrul Bucovinean de Artă, Cernăuți) ”Cultura tradițională românească în Nordul  Bucovinei”;  Antonii Moisei (Universitatea Națională Iurii Fedkovici, Cernăuți) ”Tradiție și obiceiuri din Nordul  Bucovinei”.
–  Lansare de carte ( Dinu Săraru ” Ciocoii noi cu bodigard”,  versiunea în limba  rusă «Красная змея», în traducere de Corneliu Ionel; Ștefan Plugaru “Ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei în perioada interbelică” și ”Două de suferință Basarabia, 1812-2012”; Alexandru Ștefan Băișanu, Carmen Veronica Steiciuc  ”Sol omnibus lucet”; Mihai Camilar ”Calendarul popular bucovinean”; Călin Brăteanu, Constanța Cristescu ”Ghidul Iubitorilor de folclor”, 2 volume; Vasile Posteuca ”Poeme prigonite”, îngrijită Ion Crețu;  Constanța Cristescu ”Ciprian Porumbescu necunoscut”, Constanța Cristescu „Chemări de toacă”);
–  Spectacolul de Gală  al  ediției  a VI-a a Festivalului Internațional de Folclor Autentic Românesc „SĂ-MI CÂNȚI, COBZAR”.
Pe scena  Filarmonicii Regionale  din Cernăuți  au urcat mai mult de 100 de artiști de toate vârstele. Printre ei s-au numărat:
Ansamblul  vocal-folcloric „Perla”, instructor Iurie Levcic
Grupul folcloric „Țărăncuța”, s. Marșinți, raionul Noua Sulița
Corul „Codrii Cosminului”, conducător  Gheorghe Sadovei
Grupul de cobzari ”Barbu Lăutarul”, de la Colegiul de Muzică ”Ștefan Neaga” din Chișinău
Ansamblul ”Teodor Burada”, de la Universitatea de muzică George Enescu din Iași
Grupul folcloric și Taraful ”Bujorii Volocii”, s. Voloca, raionul Hliboca
Tinerii soliști Ana- Maria Calancea,  Cezarina Ștefanesa, Frații Mihai și Gheorghe Gostiuc educați în studioul vocal – folcloric al Centrului Bucovinean de Artă Cernăuți,  au evoluat alături de consacrații artiști Călin Brăteanu, Natalia Andrieș, Ionuț Urdeș, Ancuța Carp Pulhac, Veaceslav Bînzari.
Din cauza lipsei de fonduri, numărul acțiunilor acestei manifestări a fost mai mic. Totuși am fost auziți  și sprijiniți și de romani adevărați… Un cuvânt aparte merită și cei câțiva sponsori ai sărbătorii: Gheorghe  Cosma  din Cernăuți, Justin Liuba, Președintele  Fundației Iuliu Maniu, Boston/New York, SUA, Ioan Pavel și Mihai Chiriac – Primarul și secretarul comunei Dumbrăveni, județul Suceava, cărora le aducem sincerele noastre mulțumiri pentru contribuția  adusă  la organizarea celei de-a VI-a ediții a Festivalului de Folclor Românesc „Să-mi cânți, Cobzar”.
În pofida  faptului că timpul nu a fost binevoitor cu artiștii și nici cu spectatorii dornici să absoarbă mesajul cântecului și dansului tradițional, zăpada mare și viscolul făcând aproape imposibilă desfășurarea Spectacolului de Gală,  acest eveniment s-a dovedit a fi o reușită a organizatorilor,  și o sărbătoare de suflet a tuturor românilor din ținut. Surprize pentru publicul bucovinean la sărbătoarea cântecului românesc de la Cernăuți a fost  prezența pe scenă a oaspeților dragi din România, Republica Moldova, și cu precădere – a celor din dulcea noastră Bucovină. Organizatorii au mulțumit acestor purtători de folclor românesc, interpreți de folclor și muzică populară, pentru că prin prestațiile lor artistice au transformat pentru câteva ore  orașul Cernăuți, într-o capitală a folclorului românesc de pretutindeni.
Cu prilejul Zilelor Culturii Tradiționale Romanești la Cernăuți, spectatorii prezenți in sala și organizatorii au fost felicitați  oficial de Consulul României la Cernăuți, dl. Corneliu Ionel Ciubotaru, reprezentantul Direcției pentru cultură din cadrul Administrației Regionale de Stat Cernăuți – Vasile Nahamko, consilierul Consiliului Județean Suceava – Ioan Abutnăriței,  Șefa Secției Relații Internaționale din cadrul Primăriei Cernăuți – Tatiana Tatarciuk, care în semn de apreciere  pentru contribuția deosebită a Centrului la Proiectul transfrontalier ”Turismul de eveniment în Bucovina” a înmânat Ansamblului ”Perla” o diplomă și mențiune.
Spectacolul de Gală va fi difuzat de Posturile de Televiziune TV PLUS, Suceava și TRK Cernăuți, media partenerii acestei acțiuni.

Centrul Bucovinean de Artă pentru
Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale Românești Cernăuți
58000, str.  28 IUNIE, nr. 7
Cernăuți,  Ucraina
Tel. 0038 050 9060099; 0038 037 904209
centrcultperla@yahoo.com;
centrcultperla@gmail.com
www.artbuc.cv.ua

,

DRAGI COMPATRIOȚI!

Cu prilejul  Zilei Naționale a României Centrul Bucovinean  de Artă pentru Conservarea și Promovarea  Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți  în parteneriat cu Centrul Cultural Bucovina, Suceava și Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, Despărțământul ASTRA ”Mihail Kogălniceanu” Iași și cu sprijinul Primăriilor Cernăuți și Iași, Fundației ”Iuliu Maniu”, Boston/New York

   organizează  în perioada 14 – 16 decembrie 2012

ZILELE  CULTURII   TRADIȚIONALE

ROMÂNE  LA  CERNĂUȚI

 În cadrul acestei acțiuni sunt programate:

–      Ediția a III-a a Simpozionului Internațional ”Vatra dulce strămoșească”, dedicat problemelor cercetării, culegerii  și  păstrării folclorului;  lansare de carte românească;

–      ediția a VI-a a Festivalului Internațional de Muzică Autentică „SĂ-MI CÂNȚI, COBZAR”, care va  avea loc în data de 16 decembrie în sala Filarmonicii

         Regionale Cernăuți,  cu începutul  la ora 11.00
                                                                                                                                           
Centrul Bucovinean de Artă pentru
Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale Românești Cernăuți
 58000, str.  28 IUNIE, nr. 7 , Cernăuți,  Ucraina
Tel. 0038 050 9060099; 0038 037 904209
 
 
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press