Evenimentele ce se derulează în Ucraina de o bună perioadă de timp au concentrat pe această parte a Europei o atenție deosebită. Cu atît mai mult Republica Moldova ar trebui să citească absolut toate semnalele acestui conflict, care, din păcate, se anunță a fi de durată. În încercarea de a face lumină asupra unor aspecte a confruntărilor din țara vecină am solicitat opiniile unor personalități din Republica Moldova(înregistrările au fost realizate pînă la aplicarea „Planului lui Poroșenko” – n.r.):

Ce se întîmplă, de fapt, în Ucraina și cum pot fi apreciate evenimentele (inclusiv acțiunile de luptă) din ultimele 3 luni?

Ceea ce s-a întîmplat în Ucraina acum o jumătate de an nu este altceva decît o revoltă a societății împotriva modelului și stilului de guvernare a echipei conduse de Ianucovici &Co . Ucraina este, totuși, o țară cu peste 43 de milioane de populație, cu un potențial intelectual si o industrie destul de avansată. Evident că nu s-a putut la nesfîrșit de tolerat toate fărădelegile comise de Ianucovici și garda lui din Donețk, plasați de V. Putin în funcții cheie la conducerea Ucrainei.

Realitatea arată că această „gașcă” nu venise pentru a guverna țara, ci pentru a o fura. Era o diferență foarte mare între milionarii si miliardarii cu acces la putere și simplii cetățeni care-și ridicau salariile si pensiile mici. Evident că oamenii nu au putut să rabde toate aceste neregularități și consecința a fost Maidanul. Eu îmi explic acest fenomen prin revolta societății. Cine a preluat guvernarea în consecință, și cît de onești si incoruptibili sînt nou-veniții la cîrma țării, este deja o altă întrebare, dar este evident că prin neregularitățile frecvente, foarte dureroase pentru cetățenii simpli ai Ukrainei au existat premise numeroase pentru fenomenul Maidanului.

Ulterior, atunci cînd forțele democrate au acces la putere și au demonstrat atașament pentru valorile europene, evident că au apărut problemele caracteristice regiunilor Lugansk și Donețk. Aceste probleme, noua guvernarea urma să le rezolve prin metode civilizate, dialog, compromisuri, toate in spațiul constituțional. În cazul regiunilor Lugansk și Donețk, armata, poliția și serviciul de securitate ucrainean urmau să ajute la soluționarea multora din probleme, dar acolo iarăși s-au resimțit „faptele statale” ale lui Ianucovici & C.

Datorită primitivismului si miopiei politice, echipa președintelui refugiat cu neglijență cronică au privit cu „REFUZ” la necesitățile stringente ale acestor importante instituții ale statului (armata, poliția și serviciile speciale), au adus aceste forțe într-o stare deplorabilă. În consecință, doar după cîteva zile de confruntări, o parte din „efectivele de forță”, pe care conta Kievul, au declarat jurămînt de credință structurilor „dnr” și „lnr”. Nu exclud și faptul că cei cu trădarea mai primeau și salarii din două părți, si nu un an. Este o situație foarte tristă, dar este o distrugere totală a actului de guvernare de către Ianucovici, care a avut drept scop doar acapararea bunurilor, lăcomia si corupția la nivel de guvern.

Între timp, cei din „coloana a cincea” erau infiltrați foarte bine în societate, agentura „moscovită” întreținea convorbiri cu populația permanent și au reușit să-i convingă de realitatea unui „vis efemer”, precum ar fi cel cu „autonomiile” și „independența”.

Cum vor derula lucrurile și care este strategia soluționării acestui conflict?

De fapt, scenariile pentru Lugansk și Donețk sînt practic identice cu scenariul pentru regiunea transnistreană a Republicii Moldova din1990 – 1992 (planul de „activitate” in aceste regiuni ale Ukrainei au fost trase la „INDIGOU” de Rusia după „evenimentele” din țara noastră. Să ne aducem aminte cu toții cum copii și femei au fost folosiți pe post de scut la luptele din Dubăsari, Vulcănești, Comrat și în cazul Bender (1992), iar în spatele lor „lucrau” armele „activiștilor” – mercenari de tot felul, gardiști, cazaci, condamnați din pușcăriile Rusiei, dar si batalioane din Ukraina UNA-UNSO (formate din naționaliști) etc…

Să nu uităm nici de „bombardamentul” mediatic, cînd o sumedenie de posturi tv și radio rusești zombează oamenii cu știri „lucrate” in timpul războiului, dar și pe timp de pace relativă (Inclusiv în Republica Moldova), aceste structuri mediatice inducînd o realitate mincinoasă de-a lungul anilor. Deși s-a lucrat în mare parte pentru a scădea din potențialul de apărare al Ucrainei, totuși vecinii noștri au reușit să mai mențină ceva logistică și tehnică de luptă. Dacă mai adăugăm aici potențialul de cadre, dar și susținerea internațională, atunci putem vorbi despre un anumit nivel al posibilităților trupelor guvernamentale. Azi conducerea de la Kiev trebuie sa asigure populației părăsirea regiunilor rebele, sa creeze coridoare, prin care să părăsească temporar spațiul de confruntări.

Actuala conducere de la Kiev are susținerea comunității internaționale si SUA. În acest context, nu văd altă soluție decît să continue ofensiva pînă la anihilarea acelor rebeli ce și-au pus drept scop împărțirea pămîntului ucrainesc. Nu exclud că ar mai putea fi vărsări de sînge, dar în situația creată, nu există o altă cale. După ce Crimeea a fost cedată Rusiei, fără nicio împușcătură, nu cred că Ucraina va ceda atît de ușor și aceste teritorii. Există structurile militare care acum se reformează din mers, de aceea cazul separatiștilor și teroriștilor din Donețk și Lugansk trebuie soluționat cît nu este prea tîrziu. Rebelii trebuie anihilați prin toate posibilitățile, iar societății de explicat că aceștia sînt niște bandiți și criminali care nu au drept scop bunăstarea populației și pe care structurile statului i-au pus la punct.

Prin decizii chibzuite, urmează soluționarea acestei rebeliuni artificiale. De strictă importanță este impunerea teroriștilor să depună armele și să înceteze distrugerea de bunuri și terorizarea populației. Lipsa determinării și a soluțiilor viabile vor provoca permanent tensiuni în regiunile Harcov, Poltava, Dnepropetrovsc, Odesa, Nicolaev, Herson. De aceea, concomitent cu demersurile democratice si eforturile diplomatice ale Kievului la moment, nu văd altă soluție decît continuarea ofensivei de anihilare a elementelor criminale locale și parvenite din alte țări, pentru a asigura liniștea acestor regiuni din componența statului unitar și pentru a evita dezbinarea Ucrainei.

Pentru R.B.N. Press General de divizie Ion Costaș, fost ministru al Apărării și de Interne R.Moldova

G-ral. Costaș este și Consultant Editorial R.B.N. Press pentru spațiul R.Moldova – Transnistria