ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "criza din Grecia"

criza din Grecia

,

Ialta_1945_Grecia_si_Romania

“Cei 3 mari”, Roosevelt, Stalin și Churchill, erau liderii națiunilor aliate cheie datorită puterii națiunilor pe care le reprezentau și a colaborării pe care o avuseseră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acești trei lideri s-au întâlnit doar de două ori în decursul celui de Al Doilea Război Mondial dar deciziile lor au fost cardinale și au schimbat cursul istoriei.

După Conferința de la Teheran, cei 3 lideri au decis să se reîntâlnească, ceea ce a dus la Conferința de la Ialta, din februarie 1945. Deși Stalin și-a exprimat îngrijorarea față de starea sănătății lui Roosevelt, această îngrijorare nu s-a transpus în acțiune. Liderul sovietic a refuzat să călătorească mai departe de zona Mării Negre, în peninsula Crimeea, iar Churchill și Roosevelt au fost nevoiți să facă din nou deplasări lungi și obositoare pentru a ajunge la întâlnirea de la Ialta.

Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie voia să-și mențină imperiul colonial, Uniunea Sovieticădorea să obțină mai mult teritoriu și să-și consolideze poziția în teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau să se asigure de participarea URSS la războiul din Pacific și să negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera să obțină din partea lui Stalin conlucrarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Majoritatea populației din Europa de est a considerat Conferința de la Ialta drept un act de trădare din partea Occidentului. Acesta își are originea în credința că puterile aliate, deși afirmau valorile democratice, au încercat să asigure stabilitatea sacrificând pentru următorii 45 de ani națiunile din Europa de Est, nu însă și populația Greciei.

Silviu Sergiu (evz.ro): După Al Doilea Război Mondial, tranziția spre democrație a fost extrem de anevoioasă. O parte consistentă a societății grecești era sub fascinația comunismului. Occidentul a făcut eforturi considerabile să împiedice intrarea Greciei sub influență rusească. 

Mai important, a cheltuit foarte mult, fără a cere foarte multe în schimb. Când banii s-au terminat, accentele extremiste de stânga au ieșit din nou la iveală, iar redesenarea hărții geostrategice a devenit din nou posibilă.În negocierile de la Yalta, anglo-americanii nu au vrut sub niciun chip să lase Grecia pe mâna lui Stalin.

Dacă elenii ar fi intrat sub Cortina de Fier, URSS ar fi avut acces la Marea Mediterană. Stalin ar fi amplasat aici baze militare și ar fi exercitat o presiune directă și periculoasă asupra Occidentului. Practic, Italia s-ar fi aflat mult prea aproape de rachetele nucleare sovietice.

Din acest motiv, premierul britanic Winston Churchill a făcut tot posibilul să-i păstreze pe greci în zona de influență occidentală.

Niciun preț nu s-a dovedit prea mare pentru a atinge acest obiectiv…

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia să aibă loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, formată nu din mici întreprinzători, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au plătit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente.

Deoarece consuma mai mult decât producea, Grecia a început să funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A împrumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara în fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au întors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructură acordate firmelor vestice.Fără nici cea mai mică îndoială, investiția Occidentului în Grecia a meritat din perspectivă geostrategică. Asta pentru a le răspunde celor care acuză Vestul că a creditat în exces Atena.

Din păcate, criza economică a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei să-i susțină cheltuielile mult prea mari. Când banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stânga a ieșit din nou la iveală. Astfel a fost posibilă venirea la putere a „Syriza” lui Alexis Tsipras.

”Să nu ai încredere în greci, chiar și atunci când le faci daruri”. Astfel ar putea fi parafrazat celebrul dicton, urmărind ce se întâmplă astăzi în Grecia. – Silviu Sergiu, editorialist Evenimentul Zilei

Imediat după război, în 1946, a izbucnit un război civil, în care s-au confruntat aripa armată a Partidului Comunist Grec (KKE) cu forțele guvernamentale. A fost unul din primele conflicte ale Războiului Rece, care a testat vigilenta aliaților occidentali, capacitatea lor de a apăra sferele de influență negociate la Yalta.

După trei ani de lupte, în 1949, comuniștii au fost înfrânți. Din acel moment, Planul Marshall, de reconstrucție a Europei postbelice, a adus Greciei importante sume de bani. SUA și Marea Britanie au sperat că tendițele extremiste din societatea greacă vor fi atenuate de prosperitate. Lucrul acesta nu s-a întâmplat, flagelul comunismului nu a fost eradicat. În ciuda sprijinului consistent oferit de Washington, sentimentele anti-americane, antioccidentale au crescut în intensitate, iar Grecia a fost din nou la un pas să intre sub tutela Moscovei, împinsă de un guvern cu vădite simpatii comuniste. Fascinația pentru extrema stângă a continuat. Dictatura Coloneilor, regim autoritar de dreapta instaurat în 1967, a împiedicat însă acest lucru.

Războiul Civil și Dictatura Coloneilor a lăsat răni adânci în societatea greacă, divizarea ei fiind resimțită și astăzi. În 1974, grecii au intrat în epoca democratică cu simpatii de stânga amplificate de resentimentele față de dictatura de dreapta. Foarte mulți greci, în special cei tineri, au continuat să tânjească după comunism, din cauza urii lor față de junta militară, care-i condusese până atunci.

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia să aibă loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, formată nu din mici întreprinzători, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au plătit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente. Deoarece consuma mai mult decât producea, Grecia a început să funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A împrumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara în fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au întors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructură acordate firmelor vestice.

Fără nici cea mai mică îndoială, investiția Occidentului în Grecia a meritat din perspectivă geostrategică. Asta pentru a le răspunde celor care acuză Vestul că a creditat în exces Atena. Din păcate, criza economică a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei să-i susțină cheltuielile mult prea mari. Când banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stânga a ieșit din nou la iveală. Astfel a fost posibilă venirea la putere a „Syriza” lui Alexis Tsipras. Stânga pândește să ia puterea și în alte țări importante ale Europei. În Spania, Podemos e mai aproape ca oricând să câștige. Nu putem decât să sperăm că, dacă spaniolii, dar și alți europeni, vor vedea caznele grecilor, vor înțelege că votarea unor populiști fără soluții viabile nu e un răspuns la recesiune. În orice caz, viitorul Uniunii Europene este tot mai incert.

Ce se întâmpla în România, când în Grecia era luată în brațe de occident?

Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplica si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%. Aceste date au fost anuntate de  liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele verbale din sectiile de votare din tara. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul).

Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in  exil. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece. In urma acestui proces, conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii si simpatizantii P.N.T. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. Dupa desfiintarea P.N.T., conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din  partea autoritatilor comuniste. Cu toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.N.L. au fost arestati de catre regimul comunist. In 1948, comunistii au fuzionat cu o parte din P.S.D. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist). In urma acestei fuziuni, comunistii au schimbat numele partidului in Partidul Muncitoresc Roman. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist).

La 30 decembrie 1947, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori, arestati in perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. In aceeasi zi, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. Astfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei.

În primii ani de dominație comunistă resursele României au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte româno-sovietice , înființate după încheierea conflagrației mondiale pentru a gestiona plata uriașei datorii de război către URSS, stabilită prin Tratatul de Pace de la Paris la suma deloc neglijabilă de 300.000.000 dolari (la valoarea din 1938, echivalentul a cca. 5 miliarde de dolari la valoarea din 2014).

SovRom-urile nu au fost ceva specific românesc, sovieticii înființând asemenea societăți mixte în toate țările care trebuiau să le plătească despăgubiri de război (în Finlanda, de pildă, a fost înființată o societate mixtă pentru producerea construcțiilor de lemn numită Puutalo Oy). Un mare număr de oameni (estimările variază de la 137 la mai multe zeci de mii ) au fost închiși din motive politice. Există mărturii despre numeroase cazuri de abuzuri, asasinate sau torturi aplicate unui mare număr de oameni, în principal în cazurile oponenților politici. La începutul deceniului al șaptelea (1960÷1970), guvernul român a început să treacă la acțiuni pentru creșterea gradului de independență față de Uniunea Sovietică.

Andrei Rădescu / romaniabreakingnews.ro

Surse: evz.ro, ro.wikipedia.org, dunastu.wordpress.com

,

Cetățenii greci au votat în proporție de 61,41% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaționali, 38,59% pronunțându-se în favoarea acestora, conform rezultatelor oficiale parțiale.

Potrivit rezultatelor anunțate după numărarea a 89,95 la sută din voturi, 61,41 % dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,59 % s-au pronunțat în favoarea acestora.

Prezența la urne a fost de 62,18 %.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Criza din Grecia pe intelesul tuturor: cum a inceput, cui datoreaza bani si scopul referendumului de duminica.

Grecia se afla la un punct de a se scufunda in propriile datorii, iar daca ajunge la faliment sau decide sa paraseasca Zona Euro, criza ar putea sa creeze instabilitate in regiune si, ulterior, in intreaga lume.

Grecia a intrat marti in incapacitate de plata fata de Fondul Monetar International dupa ce nu a onorat rambursarea unei scadente de peste 1,5 miliarde de euro.

Grecia devine astfel prima tara dezvoltata care a acumulat restante de plata fata de FMI si nu mai are acces la resursele financiare ale institutiei, confruntandu-se cu cel mai mare faliment din istoria sa.

Primul ministru Alexis Tsipras a surprins restul Europei cand a cerut organizarea unui referendum care ii va intreba pe cetateni daca sunt de acord cu conditiile impuse de creditorii internationali. Grecii sunt chemati sa spuna „da” sau „nu” noilor masuri de austeritate propuse de creditori. Referendumul de duminica va testa de asemenea daca cetatenii din Grecia vor sau nu sa ramana in Zona euro, anunta site-ul StirileProtv.ro citat de romaniabreakingnews.ro

Ziarul Financiar citat de romaniabreakingnews.ro, explică de ce în ciuda faptului că în Grecia au intrat în 35 de ani 450 de miliarde de euro, acum a ajuns în situația în care nu își poate plăti datoria de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional (FMI). 

Grecia a primit începând cu 1980 fonduri europene de 200 mld. euro, iar după criză 250 mld. euro din bailout-ul de la zona euro și FMI. Cele 450 miliarde de euro primite de Grecia în ultimii 35 de ani de la UEși Fondul Monetar Inter­na­țional reprezin­tă de aproape două ori și jumătate PIB-ul de acum al țării. În ceea ce privește fondurile primite de la Uni­­­unea Europeană, planificarea proas­tă, managementul defectuos și frauda, încurajată de lipsa de supraveghere din partea autorităților, au limitat be­neficiile pentru eco­nomie. Notorii în Grecia sunt poveștile cu fermierii din regiunile sărace care și-au luat mașini de lux din fondurile europene des­ti­nate dezvoltării agriculturi.

Cind votezi clovni, sa nu te miri ca te vei trezi intr-un circ. Citeva constatari despre criza din Grecia 

Referendumul de duminica din Grecia va fi decisiv. Votul NU va provoca probabil iesirea din Euro, votul DA va provoca probabil caderea guvernului Tsipras titrează Cristian Pantazi peHotNews.ro citat de romaniabreakingnews.ro

Cristian Pantazi: Un guvern care, timp de 6 luni, nu a miscat un deget pentru a-si insanatosi tara, nu a facut nici un sfert de reforma; dimpotriva, a intors si putinele reforme facute, si-a sfidat cetatenii si partenerii. Mai mult: premierul Tsipras si ministrul de finante Varoufakis au facut totul pentru a rupe UE in doua fractiuni. Nu le-a iesit. UE a devenit si mai unita in jurul valorilor si principiilor fundamentale, iar cuplul Tsipras – Varoufakis s-a transformat intr-un detestabil exemplu de clovni politici pe cale sa dea foc la tara.
– Tsipras a incercat sa provoace o falie in interiorul UE. A reusit la inceputul mandatului sa obtina un oarece sprijin din partea Italiei si a altor forte de stinga din mainstreamul european, dar curind a pierdut si bruma de bunavointa externa. Mantra adiscursului antiausteritate s-a risipit rapid cind a devenit clar ca vedetele mediatice Tsipras si Varoufakis au o agenda care intra in conflict cu valorile europene de baza
– reactia premierului italian Matteo Renzi de la inceputul saptaminii a demonstrat ca scopul lui Tsipras e imposibil de atins:
premierul italian (si el de stinga) a explicat ca eventuale concesii facute Greciei ar insemna ca reformele reale facute de tari precum Italia, Spania, Portugalia sa fie puse sub semnul intrebarii. De ce sa plateasca pensionarii italieni pentru ca bogatii armatori greci nu vor sa-si plateasca impozitele, s-a intrebat retoric Renzi.
– Tsipras a esuat: Europa nu doar ca nu a fost divizata, ci a strins rindurile, a vorbit pe o singura voce.
– Tacticile dure de negociere folosite de Tsipras pentru a rupe consensul european si pentru a speria Eurogrupul au devenit de-a dreptul ridicole in ultima saptamina, iar Tsipras si „geamanul” sau Varoufakis s-au transformat in doi bufoni politici. Practic, nimeni nu ii mai considera parteneri de dialog
– Cine ar fi profitat de aceasta fractura in interiorul UE?
Rusia, fara indoiala, ar fi fost un mare beneficiar. Rusia cistiga insa si prin eventuala iesire a Greciei din euro, pentru ca va fi demonstrata reversibilitatea aderarii la UE si Zona euro. Pe de alta parte, poate ca e mai bine ca UE sa demonstreze ca are taria de a-si apara principiile, suportind un Grexit, ca sa dea semnalul clar ca pe viitor oricine incearca sa incalce aceste principii va avea soarta Greciei
– Dincolo de discutiile interminabile despre cauzele si vinovatii situatiei in care e Grecia, un lucru e evident: Grecia e intr-o criza a propriilor institutii. De altfel, daca va uitati pe cerintele creditorilor internationali, o sa vedeti citeva legate exact de functionarea unor institutii-cheie intr-o tara democratica: Institutul National de Statistica, Fiscul, Curtea de Conturi. E o lectie prin care a trecut si Romania si, din fericire, am invatat-o: nu poti avea stat de drept, democratie consolidata fara institutii puternice
– Un cuvint si despre marea victima tacuta a crizei din Grecia: clasa de mijloc. O parte din masurile fiscale luate in ultimii ani au slabit aceasta clasa, iar inchiderea bancilor si controlul capitalurilor impuse de guvernul Tsipras a facut un iad viata grecilor care aduc valoare adaugata in economie. O economie care are oricum uriase probleme de competitivitate, autarhica, in care citeva grupuri de interese tin captive resurse enorme si dezechilibreaza intregul ansamblu (armatorii de ex.)
– O ultima constatare: cine voteaza clovni sa nu se mire ca se va trezi, mai devreme sau mai tirziu, intr-un circ. Syriza dadea toate semnele ca e o colectie de personaje aiuritoare, excentrice, iresponsabile. Grecii, satui de politicienii mainstream care i-au condus prost in ultimii ani, au mizat pe Syriza, in frunte cu cuplul de iresponsabili fara cravata Tsipras – Varoufakis. Cred ca au inteles ca experimentul Syriza e unul complet esuat, nu inainte de a fi adus tara pe marginea haului. Poate ca experimentul ratat Syriza ii va face pe francezi, spanioli, italieni sau olandezi sa se gindeasca de doua ori inainte de a vota partidele inrudite cu Syriza.

INFOGRAFIC. Criza din Grecia

Grecia

Ultimele noutati
Ministrii de Finante din statele Zonei euro au hotarat miercuri seara, in cadrul unei teleconferinte, sa continue negocierile cu guvernul de la Atena numai dupa ce se vor afla rezultatele referendumului de duminica prin care Grecia va lua o decizie privind acceptarea ori respingerea ultimelor propuneri ale creditorilor internationali, transmite Agerpres.

Alexis Tsipras le-a scris creditorilor ca va accepta reformele cerute, dar a pus conditii. Premierul Alexis Tsipras va accepta toate conditiile creditorilor formulate saptamana trecuta, cu exceptia unor modificari nesemnificative, a anuntat miercuri publicatia britanica Financial Times, citand o scrisoare trimisa miercuri de oficialul elen sefilor de la Comisia Europeana, Fondul Monetar International si Banca Centrala Europeana.

Scrisoarea contine cererea surpriza a premierului Alexis Tsipras privind o extindere a actualului pachet de asistenta financiara, care acum a expirat, si acordarea unuia nou, al treilea, in valoare de 29,1 miliarde de euro, care sa acopere necesitatile de finantare ale Greciei.

Care este scopul referendumului de duminica?
Primul ministru Alexis Tsipras a surprins restul Europei cand a cerut organizarea unui referendum care ii va intreba pe cetateni daca sunt de acord cu conditiile impuse de creditorii internationali. Grecii sunt chemati sa spuna „da” sau „nu” noilor masuri de austeritate propuse de creditori. Referendumul de duminica va testa de asemenea daca cetatenii din Grecia vor sau nu sa ramana in Zona euro.

Alexis Tsipras le-a cerut grecilor sa voteze „NU”. El a numit votul „o reintoarcere la valorile europene” si a acuzat creditorii ca incearca sa santajeze Grecia.

Ce inseamna votul de duminica:

DA
– Sunt de acord cu programul de austeritate
NU – Nu sunt de acord cu masurile impuse de creditorii internationali.

buletin de vot Grecia

Cui datoreaza Grecia bani?
Grecia datoreaza bani mai multor tari si organizatii care i-au oferit imprumuturi in doua transe – o data in 2010 si o data in 2012. In total, suma se ridica la 220 miliarde de euro, dintre care cea mai mare parte nu a fost data inapoi.

In acest moment, Grecia datoreaza aproximativ 56 miliarde de euro Germaniei, 42 miliarde de euro Frantei, 37 miliarde de euro Italiei si 25 miliarde de dolari Spaniei.

Zilele-cheie din urmatoarea perioada pentru Grecia:
5 iulie: are loc referendumul care va arata daca grecii isi doresc sa accepte sau nu masurile de austeritate.
20 iulie: Grecia trebuie sa mai faca o plata catre Banca Centrala Europeana in valoare de 3,5 miliarde de euro. Daca nu reuseste sa faca acest lucru, Banca Centrala va fi nevoita sa-si retraga sustinerea pe care o acorda bancilor elene pentru ca acestea sa functioneze in continuare.

Cele mai negre scenarii in cazul unui faliment
Cele mai negre scenarii presupun iesirea tarii din Zona euro, reintoarcerea la drahma si taierera liniilor de finantare externa. Daca isi reteaza de tot legaturile cu institutiile internationale, Grecia nu va putea plati salarii ori pensii, iar ministerele nu-si vor mai putea achita furnizorii.

Daca Grecia va fi lasata sa iasa din zona euro, vor aparea efecte negative si in Balcani, inclusiv in Romania. In plus, vor aparea riscuri in tari ca Italia, Spania sau Portugalia, puternic indatorate, dar cu economii considerate prea mari pentru a putea fi salvate. Iar la nivel geopolitic, unii specialisti sa tem ca Atena s-ar putea apropia de Rusia si China.

La ce sa fiti atenti daca mergeti in vacanta in Grecia
Daca pana acum guvernul grec i-a asigurat pe turistii straini ca nu vor simti in niciun fel criza financiara din tara lor, situatia pare sa se schimbe.

Au aparut intarzierile tranzactiilor bancare, iar pe unele insule deja sunt probleme si la bancomate. De exemplu, turistii romani aflati acum pe insula Thassos spun ca NU mai functioneaza niciun bancomat.

Ministerul roman al Afacerilor Externe recomanda turistilor romani sa aiba la ei bani lichizi. Nici comerciantii nu mai accepta plata cu cardul, asa ca veti avea nevoie de ei pentru mancare, cazare sau orice alt fel de activitate. Poate nu ar fi rau sa aveti la voi si bancnote mici, in cazul in care comerciantii nu vor avea destui bani lichizi pentru rest.Pe langa asta, ANAT ii sfatuieste pe romanii care merg in Grecia cu masina sa alimenteze din timp pentru ca nu este exclus sa intampine probleme chiar si in Bulgaria, unde se pare ca oamenii stau la cozi la benzinarii.

Sursa: stirileprotv.ro prin romaniabreakingnews.ro

,

Grecia este, in momentul de fata, in faliment tehnic, in sensul ca nu a platit o transa de 1,6 miliarde de euro dintr-un imprumut acordat de Fondul Monetar International (FMI).

Romania s-a aflat si ea intr-o situatie similara, respectiv in incapacitate de plata. Daca executivul elen cere acum o noua iertare de datorii si un alt imprumut pentru a iesi din impas, in 1981, autoritatile romane negociau la Paris cu creditorii o reesalonare a termenelor de plata.

Intalnire intre Nicolae Ceaușescu și un emisar al FMI

Intalnire intre Nicolae Ceaușescu și un emisar al FMI

Efortul platii restantelor a fost resimtit atunci de populatie. Ceausescu a majorat impozitele, a scumpit marfurile si a fortat exporturile, lasand magazinele goale, explica un fost oficial roman, anunta Gandul citat de romaniabreakingnews.ro.

Florea Dumitrescu, ministrul de Finanțe a povestit despre momentul când a semnat aderarea României la Fondul Monetar Internațional (FMI) în 1972, fost guvernator al Băncii Naționale a României (BNR) și fost ambasador al României în China.

Acesta a povestit  despre intrarea în incapacitate de plată în 1981, unul dintre cele trei momente în care România a fost în ”faliment tehnic”, respectiv nu a avut posibilitatea să onoreze datoriile pe care le avea. ”În 1981-1982, România a intrat în incapacitate de plăți, deși avea o datorie mult mai mică decât cea a Poloniei sau a Ungariei. Era vorba de circa 10-12 miliarde de dolari. România era o țară cu potențial, dar problema a fost structura datoriei. În structura creditelor, 20% erau credite pe termen scurt, care trebuiau plătite într-un an. Și atunci, pentru că veneau la scadență și împrumuturile pe termen mediu și lung și cele pe termen scurt, nu am mai putut să plătim un credit pe termen scurt de 2 miliarde de dolari”, a explicat Dumitrescu, la vremea respectivă ambasador al României în China.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Banca Nationala a României

Banca Nationala a României

Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR a dat asigurări că Banca Națională este pregătită cu măsuri ce pot fi aplicate și în cazul unui scenariu financiar dezastruos în Grecia.

„Încă de acum șapte ani, de la primele semne de criză, BNR a făcut o analiză amănunțită ca să vedem ce se întâmplă cu țara în această situație. Am analizat băncile temeinic și profund. Concluzia pe care BNR o tot amintește e că băncile sunt solide, au lichiditate suficientă, au solvabilitate și, în aceste condiții, un risc major pentru toate băncile din România, inclusiv pentru cele cu capital grecesc, ar putea fi numai extern. Dacă Grecia ar intra în impas, s-ar produce un asemenea risc major. Or, România este pregătită pentru a face față unui asemenea risc, în așa fel încât șocul să fie slab și de intensitate mică și de durată scurtă. BNR are un sistem de proceduri care se pot aplica în orice măsură” – Adrian Vasilescu.

Andrei Rădescu / romaniabreakingnews.ro

,

Eșecul de a soluționa criza din Grecia ar putea determina Atena să se retragă din NATO sau să nu mai susțină sancțiunile internaționale impuse Rusiei, existând, totodată, riscul unei creșteri a fluxului de refugiați în Europa, au afirmat analiști citați de Bloomberg.

„Intrarea Greciei în haos ar însemna o problemă strategică semnificativă pentru Europa și, prin urmare, pentru Statele Unite”, a declarat amiralul american în rezervă James Stavridis, un fost comandant suprem al aliaților din NATO. „Această criză înseamnă mai mult decât bani și piețe financiare”, a adăugat el.

Dacă Grecia este exclusă din zona euro din cauză că intră în incapacitate de plată, ar putea încerca să se răzbune retrăgându-se din NATO, blocând sancțiunile Uniunii Europene asupra Rusiei sau evacuând forțele americane de la baza din Creta, a apreciat Stavridis.

„O Grecie care se simte neapreciată și împinsă afară este puțin probabil să fie de ajutor” Statelor Unite și Europei, a adăugat el.

O îngrijorare majoră este fluxul de refugiați din Libia și Siria, dintre care unii ar putea fi teroriști sau riscă să se radicalizeze. Autoritățile elene ar putea fi incapabile să mai controleze granițele, permițându-le imigranților să intre liber în Europa, care se confruntă deja cu o criză a refugiaților, a declarat Heather Conley, vicepreședinte senior pentru Europa și Eurasia la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington.

Intrarea în incapacitate de plată ar putea determina Grecia să caute aliați economici în afara UE.

„Grecia va căuta peste tot să obțină bani”, inclusiv în China, care ar putea profita pentru a „controla o parte din ce se întâmplă în Europa”, a apreciat Andrea Montanino, director de afaceri globale și programe economice la Atlantic Council, în Washington.

Pericolul mai mare este natura impredictibilă a partidului de guvernământ Syriza, care a preluat puterea opunându-se măsurilor de austeritate cerute de FMI, a declarat Thomas Niles, fost ambasador american în Grecia din perioada președintelui Bill Clinton. „Sunt oameni care nu au absolut nicio experiență politică”, a adăugat el.

Coaliția de guvernare din Grecia, care include membri ai Partidului Comunist, ar putea fi înclinată să ceară sprijin economic de la Rusia, a afirmat Douglas Elliott, de la Brookings Institution din Washington.

Prăbușirea Greciei, care este membru NATO, ridică de asemenea probleme de securitate pentru SUA și Europa, potrivit analiștilor.

Localizarea sa în Marea Mediterană, la granița dintre Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, arată câte sunt în joc dacă țara devine instabilă, apreciază Conley.

Statele Unite gestionează o mică bază navală în golful Souda, pe insula Creta, care ar putea fi pusă în pericol dacă relațiile cu Grecia se deteriorează, a subliniat Stavridis.

Editor Gabriel Negru – RBN Press / Sursa: mediafax.ro prin romaniabreakingnews.ro

,

In urma cu 101 ani, pe 28 iunie 1914, au fost trase focuri de arma in plina strada, intr-un oras din sudul Europei

In acea zi fatidica, asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei in Sarajevo a fost trecuta cu vederea de multi, insa tragicul incident a fost folosit ca pretext peste 6 saptamani pentru declansarea Primului Razboi Mondial.

grecia-steagLarry Elliott, jurnalist la The Guardian, sustine ca decizia premierului grec Alexis Tsipras de a organiza un referendum pe tema reformelor ce fac obiectul negocierilor cu creditorii internationali are potentialul de a deveni un nou „moment Sarajevo”.

„Aceasta criza nu are legatura doar cu problemele pe care le vor intampina bancile grecesti in urmatoarele zile sau daca institutiile internationale au fortat mana elenilor, ci e vorba despre viitorul monedei euro”, se arata in articolul citat.

Cu siguranta, liderii de pe Batranul Continent vor discuta despre cum au de gand sa bage Grecia in carantina. Cei trei oameni care au condus negocierile din partea creditorilor – Christine Lagarde de la Fondul Monetar International, Jean Claude Juncker de la Comisia Europeana si Mario Draghi de la Banca Centrala Europeana – pot spera ca populatia tarii mediteraneene nu va tine partea lui Tsipras in cadrul referendumului.
In aceste circumstante, daca nu va iesi invingator, premierul va fi nevoit sa ceara alegerile anticipate. Iar daca scrutinul va fi castigat de Noua Democratie, de exemplu, e posibil ca Atena sa se supuna conditiilor troikai.

Dar nimeni nu poate garanta ca acest lucru se va intampla. Creditorii internationali au dat de inteles (nu mai devreme de saptamana trecuta) ca Tsipras va ceda si va accepta oferta finala. Insa s-au inselat. „Fondul, BCE si Comisia Europeana au facut o eroare fatala, iar acum au pierdut controlul”, potrivit The Guardian.

Bancile elene, tinute artificial in viata

Banca Centrala Europeana a transmis ca va mentine finantarea de urgenta a bancilor grecesti, la nivelul convenit vineri.

Acestea au ramas in viata doar datorita fondurilor injectate de institutia condusa de Draghi. Insa bancile elene au anuntat ca vor fi inchise pana pe 7 iulie, iar retragerile sunt limitate la 60 de euro pe zi.

Ce urmeaza la Atena? Guvernul ar trebui sa pregateasca planurile de contagiune pentru iesirea din zona euro. Liderii eleni sustin ca acest lucru nu e de dorit, insa, daca referendumul decide asa, atunci dorinta poporului e suverana.

Cipru a ramas in zona euro dupa impunerea controalelor de capital, insa a avut nevoie de aprobarea celorlalte state membre si a acceptat mai multe masuri de austeritate.

Situatia statului elen e grava

Creditorii au avut dreptate sa impuna masuri. Produsul intern brut al Greciei este la 25% fata de nivelul de dinainte de criza, o patrime din populatie e somera, astfel ca revenirea era un proces dificil. Dar deciziile creditorilor nu ar impulsiona economia, avand in vedere ca au propus masuri precum cresteri de taxe, care vor elimina si ultima picatura de vlaga care ar fi revitalizat economia si ar fi condus la scaderea poverii datoriei.

Daca Grecia se afla in afara euro, sfatul FMI ar fi fost altul, anume sa deprecieze moneda, iar creditorii ar fi fost nevoiti sa suporte o taiere a datoriei. Mai mult, ar fi impus noi masuri de austeritate.

Dar optiunea nu a fost una viabila pentru Grecia, asa ca singura cale a fost sa scada pensiile si salariile.

Erori fatale

The Guardian aminteste ca zona euro a permis intrarea unor state, chiar daca acestea nu erau nici pe departe la fel de competitive ca Germania. Un pact de stabilitate si crestere desemnat pentru a controla bugetele a fost doar un substitut insuficient pentru o uniune fiscala.

Iar inca de la inceput era clar ca singurul mecanism pentru a rezolva problemele unei tari era impunerea unor masuri de austeritate.

Iar Grecia e rezultatul catastrofal atunci cand politicul vine inaintea economiei, potrivit analizei citate.

In cazul unui Grexit, ideea monedei euro este distrusa irevocabil si se va crea un precedent. Mai mult, pietele financiare vor taxa fiecare tara care pare vulnerabila, tocmai de aceea criza prin care trec elenii reprezinta una existentiala pentru intreaga uniune monetara.

„Unii spun ca Grecia e doar o tara mica si insignifianta, iar zona euro e mai puternica decat in timpul crizei din 2012. Insa aceeasi parere o aveau si liderii de pe Batranul Continent in iunie 1914″, incheie articolul citat.

Andrei Lisenco (R. Moldova/Găgăuzia)
Editor Flux News MD / romaniabreakingnews.ro

Surse:ziare.commesaj.md

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press