ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Covasna"

Covasna

,

ACTUALIZARE 16:19

El este teroristul care a vrut să detoneze o bombă la Parada de 1 decembrie, urmând să facă zeci de morți printre rândurile celor care asistau la manifestare.

Beke István

Individul se numește Beke Istvan Attila și este cetățean maghiar. El a fost reținut de DIICOT și va fi dus la Curtea de Apel București cu mandat de arestare preventivă.

Este membru al formațiunii extremiste ”Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria. Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom – HVIM) este o grupare ungară de extremă-dreapta care militează pentru unificarea comunităților maghiare din afara Ungariei și pentru revizuirea Tratatului Trianon, din anul 1920. Titulatura organizației radicale se referă la Ungaria Mare, care avea 64 de districte. Beke Istvan Attila e membru marcant al extensiei în România a HVIM Ungaria. (Sursa: stiripesurse.ro)

La percheziții, ofițerii anti-tero au depistat dispozitive militare pentru vedere pe timp de noapte, plus un amplificator de imagine, dar și un poligon de antrenament air soft. Arsenalul era completat de 210 materii explozive categoria  III, categoria II, dispozitive electronice de inițiere și temporizare a impulsurilor electronice.

ACTUALIZARE 20:30

Conform publicației mesageruldecovasna.ro , în localitate urma ca astăzi să aibe loc spectacolul „Suflet românesc”, un program de manifestări care cuprinde un ceremonial religios, o paradă a portului popular dar și un spectacol interetnic de dans, susținut de opt ansambluri, intrarea fiind liberă.

„Pregătirile au început de acum aproximativ trei luni de zile. După ceremonialul religios și militar care se va desfășura în același loc ca și în ultimii ani – la Biserica de pe <<Molnar Jozsef>> – va fi o paradă a portului popular până la Casa de Cultură. Acolo vom organiza un spectacol interetnic de dans și port popular al minorităților și populației din diferite zone istorice românești.  Vor participa, la acest spectacol, opt ansambluri de dansuri – turcești, tătărești, săsești și din zonele românești – Dobrogea, Oltenia, Moldova, dar și 7-8 soliști de muzică populară. Peste 200 de persoane vor urca pe scenă. După finalizarea spectacolului (…) vom avea și un foc de artificii (…). Vom avea și prezentatori profesioniști, vom avea și o echipă de filmare care va face o transmisiune live”, a spus Constantin Pătru. Potrivit acestuia, ”Suflet românesc – Asociația de Dezvoltare Locală și Culturală Târgu Secuiesc” se va ocupa și de pavoazarea orașului cu steaguri tricolore, cu ocazia Zilei de 1 Decembrie.

***

Știrea inițială:

Atentat terorist dejucat la Covasna. DIICOT anunță că un dispozitiv explozibil urma să fie detonat și să ucidă zeci de oameni în timpul paradei militare de astăzi din Târgul Secuiesc. O persoană a fost reținută. Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate este cunoscută pentru viziunea extremistă, membrii acesteia fiind cunoscuți pentru incidente. Membrii acestei mișcări erau monitorizați de câteva luni bune de anchetatori.
Cei care au fabricat dispozitivul sunt din Covasna și vor fi aduși la audieri. Dispozitivul explozibil putea fi acționat de la distanță, însă intervenția autorităților a făcut ca acesta să nu poată fi montat la parada militară, acesta urmând să fie ridicat și va fi expertizat în perioada următoare.

Acțiunile contra ordinii constituționale sunt pedepsite cu cel puțin 20 de ani de închisoare. Se va analiza și de unde au fost procurate materialele pentru fabricarea acestui dispozitiv extrem de periculos.

Un cetățean maghiar a fost reținut.

Comunicat de presa 01.12.2015 DIICOT

     La data de 01.12.2015 procurorii  Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpatului  B. I. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale prev.de art.412 alin.2 rap.la art.397 alin.2 Cod penal și nerespectarea regimului materiilor explozive prev.de art.346 alin.1 Cod penal săvârșită în condițiile art.32 alin.1 lit.”o” din Legea nr.535/2004 – privind prevenirea și combaterea terorismului.

     În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naționalist-extremistă ”Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM Ungaria le promovează în Transilvania în scopul realizării, inclusiv prin acte de violență îndreptate împotriva cetățenilor români și a bunurilor acestora, dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităților române în actul de exercitare a puterii de stat în zona așa-zisului ”Ținut Secuiesc”, ca etapă a procesului ce vizează refacerea ”Ungariei Mari”, inculpatul B. I. A., membru marcant al extensiei în România a HVIM Ungaria, și-a asumat, și ulterior a procurat mijloacele și instrumentele necesare confecționării unui dispozitiv exploziv improvizat pe care intenționa să-l detoneze în public, pe raza localității Târgu Secuiesc, pe parcursul desfășurării manifestației prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie.

    Materialele și dispozitivele ridicate la perchezițiile efectuate ar fi fost apte să pună în pericol cetățenii români și bunurile acestora, acțiunile inculpatului fiind stopate prin măsurile legale dispuse de către procurorii D.I.I.C.O.T. cu sprijinul Serviciului Român de Informații.

    Acțiunea a fost efectuată împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.

    Suportul tehnic și informativ a fost asigurat de către Serviciul Român de Informații.

    Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția de Informații și Protecție Internă.

    Acțiunea a fost efectuată cu sprijinul IPJ Covasna și Jandarmeriei Brașov.

    Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

HVIM este organizație paramiltară maghiară separatistă care acționează în Covasna și Harghita și susține pe față formarea Rusiei Noi (Novorossia).

În județele Harghita și Covasna proliferează astfel organizații de tineret de extremă dreaptă, care militează pentru anularea Tratatului de la Trianon, alipirea Transilvaniei la Ungaria și refacerea Ungariei Mari, precum HVIM.

Membrii HVIM, așa cum se vede în foto, sunt alături de separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, pentru că mizează pe un sprijin al Rusiei în lupta lor.

În majoritatea cazurilor, aceste organizații lucrează alături de elita politică a comunității maghiare din România (DIICOT)

Publicat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro

,

Într-o Europă tot mai separatistă, proiectul de autonomie a regiunii din centrul României locuite în majoritate de maghiari are șanse mici de reușită din cauza subdezvoltării economice.

În Spania, produsul intern brut pe cap de locuitor (după paritatea puterii de cumpărare – PPS) era în 2011 (de când datează ultimele date regionale disponibile) de 24.200 de euro (respectiv 96% din media Uniunii Europene). În cele două regiuni separatiste PIB-ul per capita PPS era de 28.400 de euro (113% din media UE) în Catalonia și de 32.500 de euro (130% din media UE) în Țara Bascilor. Regiunea flamandă a Belgiei înregistra, în același an, un PIB pe cap de locuitor de 30.100 de euro (120% din media UE), mult peste cei 22.000 de euro din regiunea valonă (unde se atinge numai 88% din media europeană). O situație similară se înregistrează și în Italia, unde regiunile autonome pe criterii etnice Valle d’Aosta, Bolzano sau Trento au produse interne brute per capita cuprinse între 122% și 147% din media UE, mult peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul Italiei (doar 102% din media UE). Ori în Finlanda, unde regiunea autonomă suedeză Aland are un PIB mult superior celui național.

De ce nu poate funcționa Ținutul Secuiesc?

Un proiect născut mort

De câțiva ani, România are un loc pe harta deloc puținelor statelor europene care se confruntă cu tendințe separatiste. Ținutul Secuiesc, respectiv cea mai mare parte a județelor Harghita și Covasna plus o parte din sud-estul județului Mureș, zone locuite în mare majoritate de maghiari, este prezentat tot mai des de liderii comunității ungare ca având dreptul la o autonomie sporită în cadrul statului român. După drapele arborate pe instituții publice, marșuri și un referendum neoficial, președintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat de curând că a fost elaborat un proiect al autonomiei regiunii secuiești. „Proiectul autonomiei este gata. Avem discuții în interior, în continuare, și în momentul în care le vom finaliza, îl vom și prezenta. Urmează o dezbatere publică largă și profundă. Nici acest proiect, nici altele similare nu au nicio șansă să fie adoptate fără o nouă Constituție“, a spus liderul UDMR. Dar nu Constituția actuală, care nu permite autonomia pe criterii etnice, stă în calea nașterii oficiale a Ținutului Secuiesc. Marea problemă o reprezintă, de fapt, performanțele economice slabe ale regiunii. Spre deosebire de marea majoritate a regiunilor autonome din UE, județele Harghita și Covasna sunt dependente de bugetul central pentru funcționarea aparatului public (adică primesc de la București mai mult decât virează sub forme de impozite și taxe), iar la majoritatea indicatorilor economici se situează sub media națională.

Probleme în serie

Astfel, dacă în 2011 PIB-ul per capita a fost de 6.500 de euro la nivel național, în Harghita și Covasna acesta a fost de circa 4.800 de euro. Din exporturile totale ale României în 2013 (circa 50 de miliarde de euro), Harghita și Covasna au fost responsabile pentru puțin peste un procent (respectiv aproximativ 600 de milioane de euro). Nici nu e de mirare, având în vedere că între 1991 și 2013 investițiile străine în cele două județe au totalizat 200 de milioane de euro (respectiv circa 0,5% din totalul investițiilor străine în România în această perioadă). În aceste condiții, nici rata șomajului nu avea cum să fie prea mică. La sfârșitul lui iulie, aceasta era de 5,4% în Harghita și 6,6% în Covasna, față de 5,1% la nivel național. Nici măcar singurul domeniu despre care se spune că cele două județe ar sta ceva mai bine, respectiv cel turistic, nu excelează în realitate. În 2013, numărul de sosiri în unitățile de cazare din Harghita a fost de 113.000, iar în Covasna de 83.000. Respectiv în jur de 2,5% din cele 7,9 milioane de sosiri înregistrate la nivel național. Având în vedere că populația celor două județe (puțin peste 500.000 de locuitori) reprezintă cam 2,5% din cea a țării, dar și că există numeroase județe (cum ar fi cele din Bărăgan) cu potențial turistic aproape zero, rezultă că și la acest capitol rezultatele Ținutului Secuiesc sunt sub media națională. Performanțele deloc grozave ale economiei locale au consecințe și în ceea ce privește nivelul de trai – dacă pe plan național salariul mediu net a fost în luna mai 2014 de circa 1.460 de lei, în Covasna el a fost de 1.195 de lei, iar în Harghita de doar 1.081 de lei. Pensia medie este și ea sub media națională în cele două județe (circa 805 lei, față de 845 de lei pe țară).

Secui vs scoțieni

Există, desigur, în Europa și regiuni separatiste care stau mai prost din punct de vedere economic decât restul țării. Cele mai cunoscute exemple sunt Corsica, insula mediteraneană având în 2011 un PIB per capita PPS de 91% din media UE comparativ cu 109% la nivelul întregii Franțe, respectiv Scoția. Aceasta din urmă, autonomă până în prezent, înregistra un PIB per capita de 98% din media UE (comparativ cu 105% la nivelul Marii Britanii). Ușorul dezavantaj economic nu i-a descurajat pe naționaliștii scoțieni, astfel încât țara lor va găzdui pe 18 septembrie un referendum oficial pentru independență.

Marea diferență față de Ținutul Secuiesc este că regiuni precum Scoția ori Corsica sunt suficient de dezvoltate economic și de bogate în resurse naturale pentru a se autosusține fără sprijin de la centru. Ceea ce pentru Harghita și Covasna rămâne, cel puțin pentru moment, doar un vis. 

Sursa: Capital

,

Reprezentanții UDMR se țin de cuvânt față de populația maghiară din România și se pregătesc să depună în Parlament un proiect de lege prin care se cere înființarea Ținutului Secuiesc, regiune care să cuprindă județele Mureș, Harghita și Covasna. Mai exact, maghiarii visează la o mică Ungarie în inima României.

Legea propusă de UDMR e bine pusă la punct: ea cere pentru Ținutul Secuiesc însemne proprii – drapel, stemă, ștampilă -, limba maghiară obligatorie pentru toți cetățenii începând cu clasa a II-a, control deplin asupra școlilor, angajărilor, băncilor, pădurilor, resurselor, liniilor de transport, comunicațiilor, concesionărilor, alimentării cu energie electrică! Statul român nu va avea dreptul să dețină nimic din ce aparține zonei, scrie în legea UDMR.

UDMR lucrează împotriva României !

Mai mult, Ținutul Secuiesc va avea dreptul la cel puțin doi europarlamentari, din locurile rezervate României, și locuri în Parlamentul de la București. Mai grav e faptul că în proiect, la articolul 84, scrie că populația din zonă care nu dorește să facă parte din Ținutul Secuiesc poate solicita strămutarea într-un județ limtrof în șase luni de la adoptarea legii. Mai pe șleau, românii cărora nu le convine situația nu au decât să plece! “Acest proiect e dovada că UDMR lucrează împotriva statului român și că dorește secesiunea etnică. Acest act reprezintă desființarea Constituției și ruperea a trei județe din teritoriul național, creând un stat-enclavă pe criterii etnice!”, crede deputatul PSD Bogdan Diaconu, cel care a făcut public documentul. l

Sursa :libertatea.ro

Cum sună unul din documentele care ar urma să distrugă Statul Român iar românii ar fi constrânși să plece din regiune, daca clasa politică românescă ar marșa în numele intereselor de partid la o astfel de TRADĂRE NAȚIONALĂ :

Statut special al Ținutului Secuiesc
Titlul I
Înființarea regiunii „Ținutul Secuiesc”
Capitolul I
Dispoziții generale
Art. 1
(1) Ținutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul
statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și
prezentului statut, cuprinzând teritoriile județelor Covasna, Harghita și Mureș.
(2) Reședința regiunii Ținutului Secuiesc este municipiul Târgu Mureș.
Art. 2
În cadrul Regiunii egalitatea în fața legii a tuturor cetățenilor, indiferent de apartenența lor lingvistică
sau etnică precum și respectarea particularităților etnice și culturale este garantată.
Art. 3
(1) Regiunea cuprinde comunele, orașele și municipiile județelor Covasna, Harghita și Mureș.
(2) Forma și condițiile particulare ale autonomiei regiunii Ținutul Secuiesc sunt cele prevăzute de
prezentul statut. Fără a prejudicia dispozițiile privind drapelul României și stema țării, regiunea
precum și județele componente au steagurile și stemele proprii aprobate de consiliul regional,
respectiv consiliile județene.
Capitolul II
Atribuțiile regiunii
Art. 4
În acord cu prevederile Constituției și a principiilor ordinii juridice ale României, precum și
respectul obligațiilor internaționale și interesul național inclusiv protecției minorităților lingvistice locale
regiunea are competențe normative în următoarele domenii:
a) organizarea serviciilor regionale și a personalului acestora;
b) organizarea colectivităților locale precum și a limitelor teritoriale ale acestora;
c) expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes regional fără a prejudicia
competențele statului respectiv a județelor;
d) organizarea și ținerea cărților funciare;
e) organizarea Inspectoratului Regional pentru Situații de Urgență;
f) organizarea serviciului spitalicesc regional;
g) organizarea Camerei de Comerț Regional;
h) dezvoltarea și controlul cooperativelor;
i) asistență în lucrările publice realizate de alte organisme publice din teritoriul regiunii;
j) organizarea instituțiilor publice de binefacere și asistență socială de nivel regional;
k) organizarea și înființarea creditului funciar, a creditului agricol, a Casei de Economii și
Consemnațiuni, a Băncii Agricole și Agenției de Credit Regional.

 

,

HARGHITA si COVASNA sun zonele cu cele mai numeroase  VESTIGII DACICE?

Peste 200 de ASEZARI, 34 de CETATI și peste 30 de TEZAURE (toate DACICE)!

– Cand gândim la strămoșii nostri DACI, ne vin în minte Sarmisegetuza, Costești, Blidaru, Piatra Roșie … toate din muntii care STIU ORA (muntii ORASTIEI !) ! …
– Insa,ca să înțelegem CORECT identitatea noastră, rădăcinile noastre și trecutul strămosilor noștri, trebuie să ne întoarcem privirile și către INIMA ROMANIEI : HARGHITA și COVASNA, unde s-au descoperit peste 200 de ASEZARI, 34 de CETATI și peste 30 de TEZAURE, toate DACICE!

– În timp ce auto­ritățile numără steagurile secuiești de pe primării sau polemizează pe marginea unei bentițe tricolore, aceste DESCOPERIRI ARHEOLOGICE nici nu sunt pomenite, deși ar putea să elucideze ADEVARUL ISTORIC.
-Nu intamplator se incearca RAPTUL chiar din INIMA ROMANIEI ! ...

Începuturile:
-Chiar inainte de 1800, țăranii care își munceau pă­mân­turile aduceau autorităților bucăți vechi de me­tal, cioburi, sau chiar vase întregi, pe care le descopereau atunci când întorceau brazda cu plugul (astfel că nu există sat în care să nu se știe câte un loc „special”).
– D. Scheint a fost printre primii cercetători care a luat aminte la aceste descoperiri întâmplătoare și a început studierea sistematică a regiunii. A căutat în special CETATILE și ASEZARILE FORTIFICATE, acestea fiind încă de pe atunci obiect de dispută, mai ales pe problema datării (erau construite INAINTE sau DUPA secui?).
– Insa,cetățile construite INAINTE se regăseau în legendele lo­cale, pe când cele construite DUPA nu se regăseau în po­veș­tile secuilor ! …
– Ulterior s-a dovedit că cetă­țile de DUPA au fost construite peste rui­nele vechilor cetăți sau fortificații de INAINTE ! …
– După studiul pu­blicat de Scheint în 1833, au urmat însă și alte cercetări ale zonei.
– În perioada interbelică, A. Ferenczi face pri­mele săpături de anvergură (strict pe problema dacică), descoperirile și însemnările sale avand o foarte mare importanta pentru cei ce au studiat ulterior (deși exagerări au mai existat, inclu­siv legate de o „perioadă slavă” a regiunii).
– 1985: Viorica Crișan (acum directoare a secției de ar­heologie a Muzeului din Cluj), a ajuns la muzeul din Miercurea Ciuc și a început să pună cap la cap toate studiile de până atunci:

(„Așa a fost desti­nul meu, pentru că inițial eu nu am vrut să lucrez acolo, știam că este o zonă dificilă.
La înce­put mi s-a sugerat să învăț lim­ba maghiară.
Apoi mi s-a dat un traducător ca să înțeleg ce se discuta la ședințe și ca să mă deprind cu limba.
Mi-a fost im­posibil (nu am fost în stare să am nici o apropiere de limba maghiară). Conducerea muzeului a înțeles asta și m-a lăsat liberă, să merg pe teren și să cercetez. Așa au înce­put cei cinci ani în care am bătut HARGHITA și COVASNA la pas, studiind fiecare loc cu vestigii. A fost șansa mea.
În ’90, după revoluție, am devenit brusc invizibilă pentru colegii mei. Nu cred că există pedeapsă mai mare. Nu mi se răspundea la salut, nu era auzită părerea mea, brusc nu mai existam. Presa locală m-a umilit atunci când am îndrăznit să pun într-o expoziție un , împodobit cu arme dacice. În cele din urmă, mi s-a sugerat că cel mai bine ar fi să ne întoarcem toți de unde am venit.
Am observat că orice perioadă istorică de la paleolitic la modern îi interesa, însă cea dacică de­venise tabu. Acest lucru s-a confirmat mai târziu, când autoritățile au permis intrarea unui buldozer peste vestigiile uneia dintre cetățile de la Jigodin. pentru a am­pla­sa o antenă telefonică !”).

– Viorica Crișan s-a întors la Cluj,
– Un an mai târziu și-a RELUAT CERCETARILE în HARGHITA și COVASNA: ȘTIA că este UNA dintre CELE MAI IMPORTANTE ZONE cu VESTIGII DACICE din ROMANIA ! …
– După aproape TREI DECENII de MUNCA pe TEREN, a publicat UNUL dintre CELE MAI COMPLETE STUDII despre IMENSA MOSTENIRE DACICA din HARGHITA si COVASNA ! …

Descoperirile:
– „Când am început să pun cap la cap diferitele stu­dii arheologice, un prim șoc a fost numărul mare al descoperirilor: strict pe estul Transilvaniei sunt 34 de cetăți dacice! În toată Transilvania, cu siguranță, sunt mai multe, însă nu au fost studiate siturile”, îmi spune Viorica Crișan, în timp ce pune pe masă lucrarea sa de doctorat.
– „Unele dintre cetăți sunt de mici dimensiuni, dar sunt destul de dese. Erau, probabil, reședințele aristocraților sau conducă­torilor zonei, asemănătoare ca suprafață și po­ziționare cu cetatea de la Piatra Roșie, din Munții Orăș­tiei. La Jigodin, de exemplu, sunt trei cetăți: două pe malul Oltului și o a treia, practic un platou fortificat. Un vârf de munte aplatizat, pe care sunt câteva construcții prin­cipale și anexele. Acolo erau meșteșugari, armu­rieri, un loc pentru femei unde țeseau etc. Era mai degrabă amenajată pentru personalul din jurul unui lider. La Jigodin s-a găsit o cantitate mare de zgură de fier. Deci, în interiorul cetății, erau ateliere care produceau sau reparau unelte și arme”.
– „Există însă și construcții impresionante prin structură, masive: la Covasna, Biborțeni, Valea Seacă, Ghindari, Zetea, sau incredibilul sistem de valuri și șanțuri de la Porumbenii Mari. Toate cetățile au și așezări civile în apropiere”.
– „Practic, oriunde ai merge, pe depresiunea Ciucului sau în zona Târgului Secuiesc, în orice localitate există unul, două sau trei vetre ale vechilor așezări dacice”.
– „Sunt foarte multe. O primă cetate este la Sântdo­mi­nic, în apropiere de Bălan, unde se pare că s-au făcut exploatări de cupru încă din antichitate. Apoi mai este una la Racu și încă una mai sus, în munte, peste ruinele căreia s-a ridicat o cetate medievală. Tot acolo e Cetatea de la Ciceu, care dă în drumul dintre Mier­curea Ciuc și Vlădiț; este în munte, așezată pe o stân­că, extraordinar de frumoasă. Sunt și ruine medievale acolo, dar. pe fundația unei vechi cetăți dacice”.
– „Pe urmă este cea de la Mihăileni, pe drumul spre Mol­dova , prin pasul Ghimes; peste Olt de Jigodin este o altă cetate, la Leliceni; jos mai este o cetate, la Tuș­nad; la Racoș sunt alte trei cetăți. Acolo e un munte extraordinar (n-ai cum să nu îl sesizezi mergând către Sighișoara). Sus, pe acest munte conic, cu platou tăiat, cel mai înalt din zonă, s-au găsit plinte în formă circu­lară, ce pot duce cu gândul la un templu. Și tot așa, peste tot. Sunt cetăți pe ambele părți ale depre­siunii, în zonele de munte”.

– „În toate aceste cetăți s-au descoperit, în mod sur­prinzător, ACELEASI VASE si ACELEASI PODOABE ca cele de peste munte, din Moldova .
– Este și o zonă cu CEA MAI MARE CONCENTRATIE de descoperiri ale unor TEZAURE MONETARE, în special datorită faptului că era o zonă de tranzit și comerț.
– Dacii se pare că NU obișnuiau să treacă munții, așa cum facem noi astăzi, prin Valea Prahovei.
– Treceau în special prin pasul Oituz, mergând de-a lungul Siretului până la mare unde puteau să facă negoț atât cu grecii cât și cu ro­manii,
– Treceau si prin pasul Buzăului, unde s-au descoperit fortificații, și la intrare, și la ieșire,
– Treceau si prin trecătoarea din Țara Vrancei (Focsani),
care TOATE IESEAU în depresiunea TARGUL SECUIESC !”…

– „Ce mi se pare foarte important este că în această parte a Tran­silvaniei am descoperit în jurul cetatilor dacice si așezări obișnuite ale dacilor: Peste 200! … studierea lor ne-a ajutat să mai bine cum era traiul lor de zi cu zi, să înțe­legem viața lor obișnuită”.

 Autor: Vitalie Pastuh-Cubolteanu

,

romani uitati tinutul secuiesc„Români uitați în România” a stârnit nemulțumiri și chiar revolta conducerii UDMR și a secuilor patrioți, care nu i-au înțeles mesajul. Greu de a pătrunde cu mintea este, însă, atitudinea unora care au pornit o adevărată ofensivă împotriva realizatorilor unui studiu despre românii care trăiesc în județele Covasna și Harghita. Pe cine deranjează el, pe cine deranjează adevărul rostit cu glas tare?!?

Cătălin Grădinaru, realizatorul reportajului care a avut la bază studiul Academiei Române, preciza: „Din 2004 încoace auzim, din ce în ce mai des, despre o zonă din România care s-ar numi Ținutul Secuiesc. Promotorii acestei titulaturi, liderii partidelor maghiare din România, în frunte cu UDMR-ul, afirmă că este normal să existe această denumire, la fel cum normal există și Țara Bârsei sau a Olteniei.

Numai că, din explicațiile acelorași lideri, lipsește mențiunea că, spre deosebire de Țara Bârsei sau a Olteniei, acest ținut, care ar urma să cuprindă județele Harghita, Covasna sau Mureș, vrea sa obțină statutul de unitate administrativ-teritorială. În acest caz ar fi încălcată grav Constituția României unde nu există noțiunea de ținut ca unitate administrativ-teritorială…”.

Și mai mult, nici Țara Bârsei, nici Oltenia, Maramureșul ori Apusenii nu sunt zone geografice trasate pe apartenențe etnice. Căci nu există etniile de moți, olteni ori maramureșeni, dar există etnia secuiască, de cele mai multe ori confundată cu cea maghiară.

Astfel de afirmații se aud mereu în conferințele de presă, obsesiv acum, în campania electorală. Cu siguranță nu le aud cei care comentează de la cele sute de kilometri depărtare, din Capitală, care atunci când vin în Harghita o fac să se îmbrățișeze cu liderii maghiari, vorbind la rândul lor despre așa-zisul Ținut Secuiesc (n.n. – vezi declarația Elenei Udrea).

Iar dovada că nimeni nu-i aude pe românii din cele două județe este lipsa teatrelor, creșelor și universităților în limba română. Lipsa oricărui eveniment cultural sau social la care să participe și etnia română.

„Obiectivele declarate ale liderilor maghiari sunt: autonomie teritorială pentru ceea ce ei numesc Ținutul Secuiesc și autoguvernare”, continuă realizatorul. Adică ceea spun și liderii secui de la cele mai înalte tribune.

Imediat după difuzarea reportajului, Mircea Toma, împreună cu Adrian Szelmenczi, adresează o scrisoare deschisă președintelui Academiei Române în care precizează că ,,acest raport este o simplă propagandă naționalistă și că autorii lui l-au întocmit nerespectând rigorile științifice”.

Potrivit analizei d-lui Mircea Toma, reportajul România TV mai avea o hibă, anume că el nu a respectat principiul proporționalității, raportul persoanelor intervievate fiind de un maghiar și 5 români. Fără pretenția de a-l contrazice, doresc doar să afirm că a fost vorba de :
un maghiar – în persoana președintelui Consiliului Județean, Borboly Csaba – plus doi maghiari, soții Vancsa. Deci, 3 maghiari și 3 români. Dar nici nu ar trebui să conteze principiul proporționalității, căci reportajul este făcut despre drama românilor și nu a secuilor.

Și dacă reportajul nu reușește să-i convingă pe sceptici că etalează o situație reală, poate o va face un alt studiu, realizat de Ioan Lăcătușu, directorul „Centrului de Studii Europene Covasna-Harghita”, în care acesta relatează:

„Nu doar românii o duc greu aici. Limba română o duce greu, valorile și simbolurile românești o duc greu. Dacă legea spune că la biroul de relații cu publicul trebuie să se vorbească și în limba minorității, astăzi s-a ajuns la următorul fapt: nu există nici un angajat român în toată primăria. Românii sunt minoritari în această zonă, nu au niciun cuvânt de spus, în timp ce maghiarii controlează practic toată administrația, și nici vorbă să ne dea măcar jumatate din drepturile pe care le au ei, ca minoritate națională. Toate drepturile lor de minoritari le-au transformat aici în privilegii. Este un permanent dispreț față de însemnele statului român. Nu vin niciodată la sărbătorile românești, nici măcar la Ziua Națională. La întâlnirile și taberele lor se intonează la început imnul Ungariei, și niciodată cel românesc”.

D.M.

Video – documentar incendiar:

Romanian Breaking News Press Prezintă : Epurarea etnică a românilor din Harghita și Covasna.

Un documentar incendiar realizat de colegii noștri de la Transilvania Tv

Emisiunea de la România Tv care apreluat și a dezbătut  documentarul de mai sus în prezența lui Gheorghe Funar și Vadim Tudor

 

Sursa: transilvania-tv.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press