ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Constantin Brancusi"

Constantin Brancusi

,

„Veţi fi absolut uimiţi”, spune ambasadorul Hans Klemm, care le-a recomandat cu drag prietenilor, colegilor şi rudelor sale să viziteze Târgu Jiu şi creaţiile lui Constantin Brâncuşi. Urmăriţi prima parte a călătoriei pe care ambasadorul a facut-o săptămâna trecută în Oltenia şi Muntenia. În episodul de mâine, ambasadorul întâlneşte olăritul tradiţional din Horezu şi o companie românească din judeţul Vâlcea.

Dorian Theodor CLENCIU – romaniabreakingnews.ro

,

 

Încep cu concluziile. Sunt cel puțin două decenii de când sunt preocupat să descifrez misterul fotografiei avionului cu reacție a lui Henri Coandă, în care apar chipul inginerului, soția sa și un personaj cu joben și barbă neagră stufoasă. Am confruntat fotografiile sculptorului Brâncuși din perioada pariziană, destul de puține, și am ajuns la concluzia că bărbatul cam tenebros și în costum negru nu este altul decât Constantin Brâncuși. Și – printre altele – iată de ce.

CoandaÎn 1905, Brâncuși, aflat doar de un an de zile la Paris, este înregistrat în asociația “Cercle des etudiants roumains”, în care mai găsim pe George Enescu, Ion Pillat, Ștefan Popescu, Camil Ressu, dar și “grupul aviatorilor” în spe. Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă sau pe Constantin Nedelcu, cel care îl va seconda pe Vlaicu la începuturile sale de constructor și zburător în România, în 1929, Prof. C. Nedelcu era General-Commissioner of the Boy Scouts (cercetași, adică) of România. L-a vizitat pe Brâncuși la Paris și i-a scris: “Acum, după ani și evenimente cari au schimbat fața lumei, am găsit alt atelier, alte încercări de a rezolva ceea ce este mai greu, poate imposibil, dar am găsit aeelași suflet drept și onest.”

În 1907, Regina Carmen Sylva intervine prin Maria Bengescu și Otilia Cosmuță, secretara lui Anatole France, pentru ca Brâncuși să fie primit în atelierul lui Rodin. În 1910, primăvara, este înființată “L’association amicale des Roumains de Paris”, printre fondatorii acesteia numărându-se și Brâncuși, președinte fiind nimeni altul decât C. Nedelcu.
În 1910, toamna, se deschide la Grand Palais al doilea “Salon de locomoție aeriană” cu o mare participare internațională. Fotografia reflectă doar o secvență de la acest răsunător Salon. Ce caută Brâncuși aici?

Rodin îi sugerase lui H. Coandă că dacă are dificultăți în construirea turbopropulsorului său, să apeleze la abilitățile tehnice ale lui Brâncuși în materie de tâmplărie și turnătorie în metal. Suntem, așadar, încă în interiorul Salonului, avionul va fi încercat după închiderea acestuia. Brâncuși, cel de pe bancă, stând interogativ în semi-profil, nu este un vizitator oarecare, ci „maistorașul” care a lucrat elementele de lemn ale fuselajului, aripilor și ampenajului, dar și la turbina motorului proiectată de Coandă. Ea seamănă izbitor cu moriștile de la morile de apă ale țăranului român din Transilvania.

Turbina lui Coandă este formată din două rotoare alipite, executate după modelajul lui Brâncuși, mai întâi în lemn, apoi în aluminiu, reperabil într-o spirală tip arc de ceas, păstrată de artist în atelierul său și confundată uneori cu o alta căreia i s-a spus că reprezintă portretul lui Joyce. Piesa în spirală rotativă a turbopropulsorului este recognoscibilă și în pletele curbate ale părului de la prima Pogany și de la alta care are și un cerc final (în marmură albă) care e strâns de o mână stilizată, asemănătoare unei pale de elice de avion. Bucla rotundă a lui Pogany și finețea mâinii, de fapt o epură abstractă a acesteia, sunt un cifru care trimite la Coandă. Povestea că Duchamp l-a provocat pe Brâncuși să-i concureze elementele de aeronautică este posterioară Salonului, de unde rezultă că Brâncuși a ținut în secret colaborarea sa, cu Coandă, întreruptă o dată cu plecarea inventatorului în Anglia.
Mai târziu, Brâncuși va sculpta o Mână, de asemenea asemănătoare cu un fragment de elice, lucrare destul de rar prezentată în albumele dedicate marelui sculptor.

Ceea ce este interesant, în cazul colaborării tehnice dintre Coandă și Brâncuși, este faptul că poziții, componente specifice din invenția întâiului au migrat, au inspirat pe cel de al doilea sau, poate, viceversa. Nici unul, nici altul n-au scris o vorbă despre colaborarea lor “aviatică”, însă cu certitudine că există documente în acest sens în arhiva savantului Henri Coandă, de la Muzeul Aviației Române din București, încă nedeclasate. Secretul lor pare să fie bine păstrat.

De altfel, această fotografie și încă alte câteva pot fi văzute in albumul bilingv Aripi românești/Ro-manian Wings de losif Rus și George Paul Sandachi, apărut sub auspiciile Asociației pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii și a Fundației Aerospațiale Române, fără an, probabil 1997, București. Mai notez faptul că Pasărea Măiastră din 1910, în marmură albă, trimite cu gândul la forma nervurilor de aripă ale unui avion H. Coandă, dar așezată pe verticală. scris  de M. N. Rusu pe gorjeanul.ro

republicat de RBN Press /  Publicat în: 12 Aug 2013 @ 2:08
,

BrancusiRetinem din povestea marelui scluptor un episod din viata acestuia:

,,La Paris am dus-o greu, la început. Uneori mă țineam de ziduri ca să nu cad. De foame. De boală. Am lucrat, pentru a-mi câștiga existența, ca spălător de vase în restaurante. Eram un soi de paharnic. Nu turnam vin boierilor. Mă specializasem în spălatul paharelor…”

Un om atat de simplu si totusi atat de complex.

Incepand de anul acesta, ziua de 19 februarie este considerată, în mod oficial, sărbătoare națională 19 februarie este data la care, în anul 1876, în localitatea Hobița, s-a născut sculptorul român Constantin Brancusi. El este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii și ziua nașterii sale este sărbătorită pe tot mapamondul. Asadar, sa sarbatorim dragi romani!

Video:Despre fabulosul BRÂNCUȘI – dezvăluiri, istorii și inițieri cu Cosmin Hiristea, Robert Stănciugel și Mihai Nicolae la Clubul Țăranului Român

Claudiu VASILE / RBN Press / 19.02.2017

,

Mihai Nicolae, Cosmin Hiristea și Robert Stănciugel în dezbatere la Clubul Țăranului Român / Foto: Ion Anton - romaniabreakingnews.ro

Mihai Nicolae, Cosmin Hiristea și Robert Stănciugel în dezbatere la Clubul Țăranului Român / Foto: Ion Anton – romaniabreakingnews.ro

”Eu am voit să înalț totul dincolo de pământ. Cocoșii mei cântă ! Și păsările mele zboară !” Spre imensitatea văzduhului” – aceasta este Pasărea mea.

Copil fiind, am visat totdeauna că aș fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia și continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însușirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul… Nu cred că voi putea izbuti vreodată… Dumnezeirea este pretutindeni; și când uiți cu desăvârșire de tine însuți, și când te simți umil și când te dăruiești. Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică…”  – Constantin BRÂNCUȘI

ANUL_BRANCUS_PRELEGERE_COSMIN_HIRISTEAÎn februarie 1876 se năștea în Gorj, Constantin BRÂNCUȘI, părintele sculpturii moderne. El a transformat arta salahorică aplăsmurii formei imitative, într-o componentă esențială a poesisului modernității – spațialitatea ideii.

„Jumătate zeu, jumătate țăran”, „un om cu mult înaintea timpurilor sale” care a făcut „pași pe nisipul eternității”, artist de geniu al secolului XX, Brâncuși a exprimat în creația sa o viziune complet nouă asupra lumii.

În contextul celebrării Anului BRÂNCUȘI, Institutul Frații Golescu  a organizat miercuri, 20 aprilie, ora 18.00, la Clubul Țăranului Român,  un eveniment cadru, dedicat omagierii lui Constantin BRÂNCUȘI. Au Participat sculptorul Cosmin HIRISTEA, care a susținut o prelegere despre marle BRÂNCUȘI, la invitația domnului Dr.Robert STÂNCIUGEL (istoric), gazdă și moderator al serii alături de Dr.Mihai NICOLAE președintele Institutului Frații Golescu.

Înregistrare Video:  BRÂNCUȘI – dezvăluiri, istorii și inițieri cu sculptorul Cosmin Hiristea, istoric Robert Stănciugel și avocat Mihai Nicolae la Clubul Țăranului Român

*Video transmis Live de România Breaking News pe 20 aprilie 2018, ora 18.30

2016 a fost declarat „Anul BRÂNCUȘI” la inițiativa consilierilor județeni din Gorj, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Proiectul a fost aprobat la 27 noiembrie 2015 în cadrul ședinței ordinare a Consiliului județean Gorj.

„Anul BRÂNCUȘI” a fost celebrat și de Institutul Cultural Român atât în mariile capitale ale lumii cât și în România și R. Moldova, printr-o serie de evenimente desfășurate sub genericul „Brâncuși 140”, prin expoziții, reprezentații cu spectacole de pantomimă, poezie și muzică  și proiecții de filme documentare despre Brâncuși.

Invitatie_Anul_Brancusi

Despre sculptorul Cosmin HIRISTEA invitatul special al serii de la Clubul Țăranului Român, conform hiristea.ro

Cosmin Hristea , născut în 1974 la Cluj-Napoca, deține diploma de sculptor din 1998, de master în 1999 și de doctor în 2007 la Cluj-Napoca, participă la simpozioane internaționale de sculptură în lemn, marmură, bronz și metal din Italia, Franța, Germania, Turcia și China. Premii și distincții la expoziții, concursuri și simpozioane internaționale de sculptură. Proiecte creative de modelaj cu copii.

Sculptorul Cosmin Hiristea a debutat in orasul sau natal, Cluj Napoca, cu lucrarea de absolvire a Liceului de Arta “Romulus Ladea” in 1993. De atunci a creat zeci de sculpturi in diverse materiale  – ipsos, lemn, calcar, marmura, granit, bronz, alama, cupru, inox sau fier de la machete si lucrari de interior la sculpturi monumentale de 12m.

Dupa 14 ani de studii artistice in Romania cu prof. Ioan Aurel Terec si prof. Constantin Lucaci la Cluj-Napoca, Cosmin a beneficiat de burse artistice si calatorii de studiu la Praga, la Scoala de Arte din Nantes si la Centrul Cultural de Cercetare Umanistica din Venetia. In 2003 a primit o bursa de cercetare la Henry Moore Institute in Leeds. Intre 2001 si 2007, Cosmin Hiristea a continuat cercetarea artistica cu prof. univ. Dr. Mircea Muthu la catedra de estetica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, colaborare finalizata cu o teza de doctorat intitulata “O POETICA A SPATIULUI, SCULPTURA SECOLULUI XX”.

La bienalele, concursurile si simpozioanele internationale de sculptura la care a participat, Cosmin Hiristea a primit premii si trofee. In 2006 i-a fost decernat Trofeul Parlamentului din Roma pentru sculptura in bronz “Tripticul Viitoarei Europe” iar in 2010 poetul Ingo Cezaro i-a acordat singurul premiu la Simpozionul “Holzart” din Kronach, Germania.

Majoritatea sculpturile de interior si exterior ale lui Cosmin apartin colectiilor de arta private sau parcurilor publice din Italia, Franta, Germania, Elvetia, Turcia China, Japonia si Romania. A creat peste 80 de sculpturi in materiale definitive si peste 40 de sculpturi si reliefuri turnate in ipsos. Printre lucrari se afla si un iconostas pentru noua biserica din Ocolisul Mic, Judetul Hunedoara.

Din 2011, in calitate de Manager al AIESM organizeaza Simpozionul International de Sculptura Monumental in lemn de stejar de la Ineu de Cris, Judetul Bihor, invitand in Romania Maestri sculptori ca Pavel Spelda (Cehia); Piotr Brozek (Polonia); Hermann Gschaider (Austria); Isabella Corni, Maurizio Perron (Italia); Tania Roeder, Wolfgang Stubner, Michael Rofka  (Germania); Hans Kohnen (Olanda); Enrique Jorda (Spania); Zenichi Yokoyama, Key Nakamura si Yoshinori Ishihara (Japonia).

In urma colaborarii colocviale cu  sculptorii selectionati a rezultat 15 sculpturi monumentale cu dimensiuni de 2,5m-4,5 care sunt expuse permanent in  parcul de sculptura din Complexul Kingsland din Ineu de Cris.

Fiecare simpozion s-a bucurat de mare interes reuni arta si iubitorii ei in natura. De 1 Iunie copii sunt invitati la vernisaj unde pot primi primele lectii de arta de la artistii internationali.

Dupa ce a functionat cate un an la ca asistent universitar la Catedra de Sculptura si la Liceul de Arte din Cluj-Napoca, in prezent conduce la Bucuresti un program pilot de cursuri de sculptura la o scoala de arte DaVinci.

Initiativa personala a simpozionului international de sculptura Transilvania va continua si in 2014 alaturi de alte proiecte internationale la care lucreaza la Bucuresti, unde impreuna cu sotia sa au construit o casa-atelier-gradina dupa proiectul renumitului architect Mircea Bojescu.

romaniabreakingnews.ro

,

„Spre imensitatea văzduhului” – aceasta este Pasărea mea.
Copil fiind, am visat totdeauna că aș fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri.
De 45 de ani port nostalgia visului acestuia și continuu să creez Păsări măiestre.Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însușirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul…
Nu cred că voi putea izbuti vreodată…
Dumnezeirea este pre­tutindeni;
și când uiți cu desăvârșire de tine însuți, și când te simți umil,
și când te dăruiești.
Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică…
Ei bine, o doamnă de la New York, care a simțit într-adevăr acest lucru,
a plâns și a îngenuncheat în fața uneia dintre Măiestrele mele.

The Newborn-Brancusi~ (John Moore,fiul nerecunoscut)

Nou Născutul/The Newborn
(varianta în marmură, 1915), Muzeul de Artă din Philadelphia, SUA –
 

Numele ei apare foarte rar in biografiile si articolele dedicate lui Brâncuși, desi, dupa parerea mea, ea e cel mai important personaj feminin din viata sculptorului roman.

De ce spun asta? O spun nu numai datorita faptului ca au avut impreuna un copil, copil ce niciodata nu a fost recunoscut oficial de catre tatal sau.
…Dar despre cine e vorba?
E vorba de Vera Moore.
Povestea incepe in anul 1930 cind colectionarul de arta Jim Ede il invita pe Brâncuși la un concert.
Pianista englezoaica Vera Moore ii capteaza atentia chiar de la primele acorduri.
Se stie ca Brâncuși era sensibil la muzica, el insusi cintind din cind in cind la un fluier pe care si-l cioplise in tinerete.
Avea o voce foarte buna iar in perioada scolii si a studentiei pariziene a facut parte din diverse coruri bisericesti.
Deci nu e de mirare ca a ramas fermecat de clapele atinse de degetele Verei Moore.
Legatura lor a fost una pasionala, marturie stind cele patruzeci de scrisori din arhiva, scrisori ce o lunga perioada de timp au ramas secrete nu numai publicului dar si brâncușilogilor.
In momentul in care s-au intilnit Constantin Brâncuși avea cincizeci si patru de ani … iar Vera undeva la jumatatea virstei lui. In acea perioada sculptorul roman tinea legatura cu o serie de galerii si colectionari de arta de peste ocean.
Nestiind suficienta engleza el a apelat la Vera pentru scrierea de scrisori, incasarea de facturi si alte activitati de secretariat. De aceea in unele referinte Vera Moore e trecuta drept secretara lui Brâncuși pentru corespondenta in limba engleza.
Nimic mai fals.Vera Moore nu si-a intrerupt niciodata activitatea artistica si concertele – din care dealtfel cistiga foarte bine. Legatura lor a fost una mai putin cunoscuta in lumea artistica a Parisului pentru ca Brâncuși era un solitar si avea oroare de birfele si cancanurile din presa, considerindu-le absolut dezgustatoare.
In 1934 se naste fiul lor, John Moore.
Nu stiu daca John Moore se mai afla in viata, dar daca da, atunci el ar trebui sa aiba saptezecisisapte de ani. Cei ce l-au vazut si au stat de vorba cu el au fost pur si simplu bulversati de asemanarea izbitoare cu tatal sau, Constantin Brâncuși.
Odata cu inaintarea in virsta asemanarea a devenit si mai socanta.
Nimeni nu a putut explica din ce cauza nu si-a recunoscut Brâncuși fiul, pentru ca, iarasi ciudat, dupa nasterea lui, el a continuat legatura cu Vera.
In scrisorile lor nu se intilnesc reprosuri sau invinuiri ci numai cuvinte calde incarcate de emotia unor sentimente pline de greutate.
Dupa mai mult timp de la moartea lui Brâncuși, cind s-au deschis pentru prima data acele scrisori si au fost citite intr-o cadru restrins la care au participat citeva persoane desemnate de Ministerul Culturii din Franta, s-a lasat o liniste ce nu putea fi umpluta cu nimic.
Nimeni nu se astepta ca sa descopere in persoana lui Brâncuși atita pasiune si senzualitate.
Nimeni nu s-a asteptat sa descopere dragostea unui tinar de douazeci de ani in sufletul unui om de saizeci.
Deasemeni e foarte interesant faptul ca scrisorile in cauza i-au pus in incurcatura pe biografi, ei fiind nevoiti sa-si revizuiasca informatiile si afirmatiile, pentru ca, rindurile acelea scrise negru pe alb au dezvaluit un Brâncuși incredibil.
Un barbat prins intr-o relatie delicata cu o femeie careia ii facea declaratii ciudate.
Iar acea femeie l-a parasit, in ciuda faptului ca aveau impreuna un fiu … in ciuda faptului ca in mai multe scrisori ii marturisea ca il iubeste….
De ce s-a comportat Vera asa?
Nu pot sa ma abtin sa nu propun un scenariu al evenimentelor
Daca ar fi sa schitez profilul psihologic al Verei Moore as insista in primul rind pe cunoasterea ei adinca a sufletului si aspiratiilor lui Brâncuși.
Vera era in primul rind o artista, deci intelegea foarte bine ca unii artisti au nevoie de libertate totala pentru a se putea manifesta.
O familie, un copil de care sa aiba grija in permanenta, reprezentau lucruri care ar fi dus la atrofierea spiritului creator al lui Brâncuși. Pe de alta parte, eu cred ca ea a fost foarte indragostita de sculptorul roman, atit de mult incit sa-si doreasca un copil.
Sunt convinsa ca John Moore nu s-a nascut la intimplare sau din eroare.
Intreruperile de sarcini se faceau in Franta chiar si in secolul al XIX-lea, si nu vad de ce o femeie cu posibilitati materiale nu ar fi facut o intrerupere, in cazul in care nu si-ar fi dorit copilul. Se mai pot lua in calcul si considerentele religioase, desigur. …
Eu cred ca ea a fost o femeie sensibila, inteligenta si independenta. A vrut un copil cu barbatul pe care il iubea. Si l-a avut.
A vrut sa-i dea libertate totala celui pe care il iubea. Si i-a dat.
Vera s-a despartit de Brâncuși pentru ca asa i-a dictat vocea ei interioara.
Sunt convinsa ca John Moore si-a inteles mama si ca nu i-a purtat pica tatalui.
Nu a cerut sa i se recunoasca paternitatea, desi acest lucru ar fi fost foarte usor de facut, pentru ca, urmasi ai fratelui lui Constantin Brâncuși traiau in Romania . O simpla cerere adresata statului roman, citeva analize … si mesajul genetic ADN/DNA ar fi fost decodificat si trecut in fisa de laborator. Traiesc cu sentimentul ca John Moore nu avea nevoie de asa ceva. El stia ca e rodul unei povesti de dragoste … si dorea sa ramina asa.
De multe ori m-am jucat cu imaginatia incercind sa-mi inchipui cum e sa fii copilul unei celebritati. Sa traiesti departe de o mama celebra sau un tatal devenit legenda
Sa-i vezi figura prin ziare si reviste sau la televizor.
Sa-i vezi operele prin muzee sau cartile in rafturile bibliotecilor. Sa stii ca tatal tau apartine tuturor … insa tie nu ti-a apartinut niciodata.

Sa nu ai amintiri despre el, iar atunci cind spui tatal meu sa-ti vina in fata ochilor o pasare in zbor, o muza adormita, coloana infinitului sau doi indragostiti (con)topiti intr-un sarut primordial. Numai John Moore ar putea spune ce inseamna toate acestea. 

EVZ: Mama dumneavoastră a fost ultima mare iubire a lui Brâncuși. V-a spus vreodată cum s-au întâlnit?
John Moore: Aveau mulți prieteni comuni. S-au cunoscut prin intermediul acestor prieteni, la unul dintre concertele ei.

A fost o poveste înconjurată de mister pentru publicul larg. Dumneavoastră ce vă spunea despre Brâncuși?
Nu vorbea prea des pe subiectul ăsta. Voia să păstreze secretul, pe cât posibil. Erau alte mentalități la vremea aceea.

V-ați întâlnit o singură dată cu el. Ce i-ați spus, ce v-a spus?
Nu ne-am spus nimic. O dusesem pe mama cu mașina într-o vizită la atelierul lui din Paris – rămăseseră prieteni și mergea la el destul de des -, și atunci l-am văzut în ușă .

A vrut vreodată să vă vadă?
N-a vrut niciodată.

Trebuie să fi fost foarte ciudat să aveți un tată atât de faimos și să nu-l fi cunoscut vreodată.
Toți suntem faimoși, într-un fel sau altul. (Râde)

Brâncuși n-a spus niciodată de ce nu vă recunoaște.
Nu. Dar în certificatul meu de naștere, mama mi-a trecut totuși și numele lui. Deci în pașaportul meu scrie: „John Constantin Brâncuși Moore”.

Ce simțiți acum în legătură cu el?
Nu s-a schimbat mare lucru pentru mine. Știam că nu pot face nimic să mă apropii de el.

Când v-ați apucat de fotografie?
Pe la 19-20 de ani. Am făcut apoi o profesie din asta, am lucrat 35 de ani în domeniu. Acum am terminat cu fotografia, mă ocup de electronică. Am lăsat fotografia imediat ce am auzit că va începe „epoca digitală”. Nu mi-a plăcut ideea de a-mi petrece două ore în fața computerului pentru a obține o fotografie care nu poate fi imprimată cum trebuie.

În plus, oamenii nu prea mai vor să plătească pentru fotografie, pentru că știu că pot face „o treabă profesionistă” cu un Polaroid. Totul s-a terminat.

Ați fost vreodată în România? ..

Nu, dar o să ajung într-o zi…

sursa: Evenimentul Zilei

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press