ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Comrat"

Comrat

,

Cu panglici tricolore la încheieturile mâinilor și la genți, 50 de tinerii din Republica Moldova au plecat din Cahul și Comrat să vadă România. Autocarul a răsunat de cântecele patriotice interpretate cu tot sufletul de elevii basarabeni. Aceasta a fost atmosfera în care s-a desfășurat o excursie organizată de Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru elevii basarabeni în luna noiembrie a.c., după cum se arată într-un comunicat al pe site-ul ieh.ro ciatat de romaniabreakingnews.ro

Cei 50 de elevi și profesori din Republica Moldova au trecut pragul Muzeului Memorial „Constantin și Ion Stere” din Bucov, Castelului Iulia Hașdeu din Câmpina, Casei Memoriale „George Enescu” din Sinaia, Castelului Pelișor și au admirat Piața Sfatului din Brașov. Aproape nici unul dintre ei nu a mai fost până acum pe Valea Prahovei. Unii dintre ei s-au aflat pentru prima dată în România. Fiecare pas făcut pe pământul țării a fost însoțit de o exclamație de uimire: „cât e de frumos”, „e minunat”, „vreau să rămân aici”.

Excursia tematică a elevilor și cadrelor didactice de la Liceele „Ioan Vodă”, „Ion Creangă” și „Mihai Eminescu” din Cahul, dar și Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat a fost derulată de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în perioada 4-6 noiembrie 2016, în cadrul proiectului „Cultura – drumul spre casă”.
Prin intermediul excursiilor elevii au putut să cunoască „în teren” România, luând contact direct cu elemente de istorie, cultură și spiritualitate românească.

romaniabreakingnews.ro

Foto / Institutul Eudoxiu Hurmuzachi:

România prin ochii elevilor din Comrat și Cahul (3)

România prin ochii elevilor din Comrat și Cahul (5)

Romania_prin_ochii_elevilor_din_Comrat_si_Cahul(2)

România prin ochii elevilor din Comrat și Cahul (1)

România prin ochii elevilor din Comrat și Cahul (4)

,

După ce Franzeluța a reluat producerea pâinii sociale și a îndemnat și ceilalți producători, iată că la Comrat autoritățile locale au început să repartizeze pâine socială.

29544_pain.lPotrivit portalului www.gagauzmedia.md,  de pâine socială la Comrat beneficiază invalizii, familiile cu mulți copii, pensionarii de peste 80 de ani, etc. Aceștia primesc taloane pentru 10 pâini pe lună.

Specialistul pentru relații cu publicul Anastasia Arabadji a comunicat că numărul celor care primesc taloane pentru pâine oscilează de lună la lună. Spre exemplu, până la această dată 580 de persoane au primit taloane, dar numărul acestora va crește până la sfârșitul lunii.

La sfârșitul săptămânii trecute Combinatul de panificație „Franzeluța” din Republica Moldova a pus în funcțiune o linie de producție a unui nou sortiment de pâine, denumit generic „pâinea socială”. Astfel, noul sortiment de pâine poate fi găsit pe toate rafturile magazinelor din lanțul de desfacere „Franzeluța”. Pâinea socială costă 3 lei. Combinatului furnizează zilnic circa 3 tone de pâine socială.

Directorul general al ”Franzeluța” S.A., Boris Andros, crede că prin introducerea noului sortiment de pâine, întreprinderea va răspunde nu doar cererii unui segment important de consumatori, dar și unei nevoi sociale. ”Întreaga societate trece acum printr-o perioadă dificilă. Iată de ce este important să venim cu un produs pentru toate buzunarele, mai ales că am fost încurajați de conducerea Guvernului că vom fi susținuți în acest demers. Prin această pâine vrem să ne respectăm standardele de calitate ale produselor „Franzeluța” și să ne confirmăm, astfel, bunul renume pe care îl avem în rândul consumatorilor din Republica Moldova”, a menționat Boris Andros.

Compania Franzeluța a reluat producerea pâinii sociale după o întrevedere a conducerii acesteia cu premierul Pavel Filip care a solicitat identificarea resurselor pentru a asigura prețuri mai accesibile la pâine și ulei. Guvernul a aprobat o cantitate de grâu din rezervele statului, acordată cu împrumut companiei Franzeluța, cu termen de restituire dupa roada nouă.

Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: Exemplu Franzeluța preluat de Comrat

,

Principele Radu, soțul Principesei Margareta, aflat într-o vizită la Comrat, capitala republicii autonome Găgăuzia, controlată de pro ruși, a dezvăluit în fața liderilor republicii că este găgăuz.

De altfel, într-o întâlnire mai apoi la Universitatea din Comrat, Principele a vorbit în găgăuză.

Vizita e considerată controversată, în special datorită orientării pro ruse a republicii autonome.

Radu nu a menționat NICIODATĂ această parte a biografiei sale.

Principele a fost însoțit în Găgăuzia de ministrul învățământului, Sorin Cîmpeanu, și de ambasadorul României la Chișinău.

Conform paginii Familiei Regale a României: Pentru autor, vizita de astăzi este un moment simbolic, având în vedere rădăcinile găgăuze pe linie maternă, rădăcini care nu au putut fi cercetate și aprofundate prin experiențe proprii în trecut, din motive politice și logistice. Iată că, după aproape 30 de ani de viață, calc pragul poporului bunicilor mei și al locurilor de unde aceștia s-au refugiat în România din calea armatelor roșii.

Radu a fost primit la Comrat de Irina Feodorovna Vlah, Guvernatorul pro rus (Bașcanul) Găgăuziei.

Alături de ea s-au aflat Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (Halk Toplușu), primarul orașului Comrat, precum și membri ai Comitetului Executiv.

Principele Radu s-a adresat audienței, formate din cadre universitare, oficiali, studenți și părinți, în limba găgăuză, mulțumind pentru ospitalitate și arătând legătura istorică dintre Coroana Română, găgăuzi, ca minoritate națională, și admirația sa față de patriotismul și păstrarea tradițiilor acestei etnii, se mai spune pe pagina de internet a Familiei Regale.

Principele Radu a făcut propunerea de a acționa ca o punte de contact cu Facultatea de Drept a Universității din București, pentru începerea unei cooperări Erasmus+ în folosul studenților găgăuzi.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: flux24.ro

,

Autonomia găgăuză (denumirea oficială – UTA “Gagauz-Yeri”) trimite semnale din ce în ce mai îngrijorătoare Chișinăului.

Bașcanul UTA “Gagauz-Yeri”, Mihail Formuzal, liderul Partidului “Patrioții Moldovei”, Mihail Garbuz și episcopul de Bălți și Fălești, Markel, s-au întâlnit miercuri la Chișinău (11 iunie a.c.) și au semnat „pactul pentru întărirea statalității moldovenești”, prin care și-au asumat angajamentul de a luta împreună „împotriva unioniștilor din Moldova”. La eveniment au fost invitați liderii tuturor minorităților naționale. Aceștia au fost îndemnați să organizeze în fiecare raion adunări cu cetățenii și conferințe la care să le vorbească oamenilor despre statalitatea și neutralitatea statului. Așa-zișii apărători ai statalității Moldovei au decis să formeze „mișcarea populară Moldova mare”. Primul Congres al mișcării va fi organizat în toamna anului curent, când minoritățile naționale intenționează să consemneze „aniversarea celor 665 de ani ai statalității moldovenești”, informeaza dw.de.

După ce a amenințat că Găgăuzia se va separa de Republica Moldova dacă Chișinăul va semna Acordul de Asociere cu UE, guvernatorul regiunii, Mihail Formuzal, a dat indicații primarilor din autonomie să formeze, în următoarele două săptămâni, lista „gărzilor populare”. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a difuzat un comunicat în care invocă anumite “mișcări secesioniste” observate la nordul (orașul Bălți) și sudul (orașul Comrat) țării.

Presa de la Chișinău a publicat marți poze de la o întâlnire secretă a liderilor grupului de presupuși diversioniști. Întâlnirea a avut loc la Bălți, pe 5 iunie, și a suscitat interesul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. La întâlnirea secretă au participat Mihail Garbuz (liderul partidului “Patrioții Moldovei”), bașcanul UTA “Gagauz-Yeri”, Mihail Formuzal (liderul Partidului Regiunilor), episcopul de Bălți și Fălești – Marchel (subordonat Patriarhiei Ruse), Sveatoslav Mazur (șeful Centrului Informațional “Indigo Lotos”), Veaceslav Perju (șeful organizațiilor: “Centrul de sprijin a inițiativelor tineretului”, “Moldova 2113”, Clubul de experți “Strategia Moldovei”, “Moldova Noua Generație”). Portalul informațional “adevărul.md”, scrie că în schema de destabilizare a situației mai figurează liderul Partidului Socialiștilor și adeptul federalizării Moldovei, Igor Dodon, precum și liderul Partidului Social-Democrat, Viktor Șelin. Alte surse de informare îl includ în aceast scenariu și pe fostul ideolog comunist Mark Takciuk, exclus săptămâna trecută din Partidul Comuniștilor, împreună cu alți doi deputați comuniști – Grigorii Petrenko și Iurie Muntean, în urma unei tentative eșuate de acaparare a partidului.

Bâlbâiala diversioniștilor

Întrebat ce s-a discutat la întrunire, Veaceslav Perju mai întâi a spus că nu știe nimic și că în genere nu a fost la Bălți încă din luna ianuarie, dar atunci când reporterul portalului “deschide.md” i-a prezentat pozele, acesta a recunoscut că a participat la consfătuirea secretă, însă a spus că s-a discutat nu despre destabilizarea Moldovei, ci despre aniversarea a 665-a de la întemeierea statului feudal Moldova.

Potrivit portalului “deschide.md”, care susține că a intrat în posesia unor informații sigure despre discuțiile ce au avut loc la Bălți, grupul de diversioniști a elaborat “un plan detaliat de destabilizare a situației, urmat de o rebeliune armată contra puterii centrale”, plan ce ar urma să culmineze cu împărțirea Republicii Moldova în 4 federații: Republica Moldova, capitala Chișinău; republica moldovenească nistreană, capitala Tiraspol; republica populară găgăuză, capitala Comrat; republica moldovenească de Nord, capitala Bălți.

Cazacii din Crimeea, teleportați în Găgăuzia

Sursa citată mai scrie că în mai multe localități din Găgăuzia au apărut „detașamente de cazaci din Rusia și Crimeea, care vor activa sub acoperirea așa-numitelor “gărzi populare”. Acestea ar urma să fie antrenate la escaladarea unor conflicte interne care să degenereze într-o revoltă a minorităților etnice de la Comrat și Bălți împotriva Guvernului central”.

Serviciul de Informații și Securitate s-a autosesizat și a difuzat un comunicat în care anunță că SIS depune constant eforturi pentru a „anihila mișcările secesioniste“ și tentativele de „escaladare a tensiunii” puse la cale de „promotori ai vectorului eurasiatic” și că este pregătit să anihilzeze „posibilele grupuri paramilitare sau adepți ai ideologiilor extremiste“. “SIS este pregătit să contracareze agresiunile asupra valorilor identitare ale statului, concretizate în acțiuni autonomist-separatiste, inclusiv să prevină și să combată riscurile și amenințările de securitate provenite din partea unor posibile grupuri paramilitare cu viziuni extremiste”.

Rusia va lăsa Moldova să semneze Acordul de Asociere cu UE

La rândul său, ministrul moldovean adjunct de Externe, Valeriu Chiveri, a declarat marți la un post TV că autoritățile de la Chișinău se așteaptă la anumite presiuni din partea Federației Ruse, însă după semnarea Acordului de asociere Moldova – Uniunea Europeană. “Până la semnarea acordului, nu cred că vor mai fi provocări din partea Rusiei. Noi încercăm să le înțelegem mesajele. Dar presiunile ar putea să crească ulterior”, a spus Valeriu Chiveri, menționând că “Republica Moldova depinde de umbrela de securitate politică a Uniunii Europene”.

Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a cerut sancționarea promptă și dură a provocatorilor din autonomia găgăuză. „Vedem că cei din autonomie, nu mă refer la oamenii simpli, acceptă ajutoare acordate de Uniunea Europeană și de SUA, dar promovează Uniunea Vamală cu Rusia și interesele proprii. Toți acești provocatori nu au nimic comun cu interesele Republicii Moldova. Ei urmăresc doar interesul propriu și al forțelor care îi ghidează. Banii negri sunt acceptați de ei pentru a face un deserviciu Moldovei, iar în acest sens organele de drept trebuie să reacționeze prompt”, a spus Filat.

Deputat găgăuz: Vom recurge la arme ca în 1990

El a făcut declarația după ce deputatul Adunării Populare de la Comrat, Ilia Uzun, a menționat, în cadrul unei întâlniri cu ambasodori străini acreditați la Chișinău, că în autonomia găgăuză ar putea izbucni un conflict și că locuitorii de acolo ar putea recurge la arme. „Ne vom întoarce în Moldova anilor 1990. Avem oameni tineri, care știu să țină arma în mâini. Vom muri pe pământul nostru, pentru că pământul nostru este ținutul Bugeacului care ne-a fost dat de țarul Rusiei. Teritoriul Moldovei este până la Cimișlia”, a menționat alesul local.

Conform Codului Penal al Republicii Moldova, chemările la răsturnarea sau schimbarea prin violență a orânduirii constituționale sau la violarea intergității teritoriale a Moldovei se pedepsesc cu amendă de până la 12 000 de lei moldovenești (echivalentul a 640 de euro) sau cu închisoare de la 2 la 5 ani și cu amendă de până la 20 000 de lei (1080 euro) și închisoare de la 8 la 15 ani în cazul în care aceste chemări au loc în mod repetat.

Într-un comunicat difuzat marți, SIS a informat că depune constant eforturi pentru a ”anihila mișcările secesioniste” și tentativele de ”escaladare a tensiunii” puse la cale de ”promotori ai vectorului eurasiatic’‘, dând în același timp asigurări că este pregătit să contracareze ”posibile grupuri paramilitare sau adepți ai ideologiilor extremiste”.

Reacția SIS vine după ce presa de la Chișinău a scris că bașcanul Mihail Formuzal a dat indicații primarilor din autonomie să formeze, de urgență, gărzi populare, care vor fi instruite de poliția locală. Potrivit sursei citate, sub acoperirea acestor gărzi, în Găgăuzia sunt pregătite detașamente de cazaci din Rusia și Crimeea, care vor fi antrenate în escaladarea unor revolte a minorităților etnice de la Comrat și Bălți împotriva guvernului de la Chișinău.

La întâlnirea de la Bălți s-ar fi convenit, pe lângă această revoltă, și un plan de răsturnare a puterii legale, prin rebeliuni armate, în urma cărora să fie create două enclave separatiste.

NU ÎNTÂMPLĂTOR, AZI 27 IUNIE 2014, în orașul Bălți au avut loc exerciții ale  Batalionul 22 ale Armatei R. Moldova exerciții de „menținere a păcii”:

Publika.md: Scene parcă desprinse din filme de acțiune au avut loc astăzi la centrul de instruire al brigăzii de infanterie motorizată Moldova din Bălți. Aproximativ 150 de militari din Batalionul 22 de menținere a păcii au exersat eliberarea ostaticilor, au respins atacuri și au testat tehnica din dotare.

Militarii au fost instruiți timp de două luni de experți militari din SUA și România:

„Ne pregătim în continuu, în fiecare zi avem de învățat ceva nou, pentru noi sunt benefice astfel de exerciții pentru pregătirea noastră personală”.

„În operațiunile de menținere a păcii permanent se schimbă ceva, apare ceva nou,mereu suntem în pregătire, de fiecare dată sunt chestii noi, care trebuie învățate”.

”Punctul de dislocare permanent este în Chișinău. Noi am verificat cum se vor descurca într-un centru de instruire care nu este cunoscut. Observatorii și personalul care a evaluat din țările NATO au dat diferite incidente 18 și au monitorizat cum s-au isprăvit cu incidentele militarii moldoveni. Militarii noștri s-au isprăvit foarte bine”, a declarat colonelul Comandamentului Forțelor Terestre, Ion Donețco.

Acțiuniule au fost organizate cu ocazia aniversării a 15-a a Batalionului 22 de menținere a păcii.

.
Surse: dw.deromaniatv.netrevista22.ro, Publika.md via RBN Press

,

Stindard rusesc modificat pe post de drapel al Gagauziei folosit pentru interesele propagandei rusesti

Stindard rusesc modificat pe post de drapel al Gagauziei folosit pentru interesele propagandei rusesti

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Farit Muhametșin, a declarat, în cadrul unei întrevederi cu bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, și cu reprezentanți ai Adunării Populare, că țara sa se va implica în situația din regiune.

“Voi adduce la cunoștința Moscovei situașia din regiune și voi discuta cu ambasadorii altor țări în Moldova despre respectarea statutului amânat al autonomiei găgăuze”, a spus Muhametșin.

Reamintim, în context, că speakerul Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, a declarat presei ruse că Găgăuzia nu va merge împreună cu Republica Modlova în Uniunea Europeană.
“Referendumul a arătat că peste 90 la sută din populația regiunii optează pentru integrarea în Uniunea Vamală. Asta înseamnă că găgăuzii nu vor comratmerge împreună cu Moldova în Uniunea Europeană”, a declarat Constantinov.

Totodată, o delegație a Adunării Populare de la Comrat, în frunte cu speakerul acesteia, Dmitri Constantinov, a avut ieri o întreveder și cu șeful misiunii OSCE în Republica Moldova, Jennifer Brush. Aleșii găguzi i-au solicitat oficialului European să facă presiuni asupra autorităților de la Chișinău pentru ca acestea să respecte Legea privind statutul special al Găgăuziei.

Sursa:24h.md

,

comratO percheziție a fost efectuată aseară, în jurul orei 21:00 (Joi 6 februarie a.c.), comunică găgăuzinfo.md. la domiciliul lui Anatolii Cara, membru în Comisia Electorală de la Comrat.

Aproximativ 10 persoane, colaboratori ai poliției din Chișinău, Eduard Velikov, adjunctul Procurorului General din Găgăuzia precum și reprezentanți ai Procuraturii Generale din Chișinău au desfășurat percheziția acasă la Anatolii Cara în jurul orei 21:00.

Anterior, în legătură cu refrendumul ilegal desfășurat în Găgăuzia la 2 februarie 2014 Procuratura Generală i-a deschis dosar penal lui Anatolii Cara.

După cum au declarat persoane aflate la fața locului, percheziția are legătură directă cu cauza penală intentată lui Anatolii Cara.

Potrivit portalului informational din regiune „Gagauzinfo”, pentru integrarea europeana au votat 2,77% din alegatori, în timp ce peste 98%  din găgăuzii prezenți la referendum au votat pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală, transmite IPN. Datele au fost prezentate de  Comisia Electorală  Centrală din regiune.

Referendumul din 2 februarie sunt considerate ilegale de catre autoritatile de la Chisinau. Comentand prezenta alegatorilor la urne, anuntata ca fiind de 70%, secretarul Comisiei Electorale Centrale din Chisinau, Andrei Volentir, a spus ca este o manipulare, deoarece in Gagauzia niciodata nu au participat la vot mai mult de 35% din alegatori.

Surse: deschide.md,gagauzinfo.md

,

Gagauzi in port national
Gagauzi in port national

Dosarul găgăuzilor se constituie într-unul dintre cele mai interesante și mai puțin cunoscute episoade ale istoriei moderne ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Popor puțin numeros, dar cu implicații puternice în peisajul politic din Basarabia, găgăuzii au fost, de cele mai multe ori fără să-și da seama, pioni ai repetatelor campanii de rusificare, devenind cu timpul o etnie rusificată ”ca la carte”, cu toate implicațiile complexe și dureroase care rezultă de aici pentru frații noștri de peste Prut. Restul este istorie. O istorie mereu provocatoare, chiar în prag de secol XXI.

Turcii cei creștinați

Apariția găgăuzilor pe scena istoriei se dovedește la fel de interesantă precum destinul acestui popor.
Cei care se auto-intitulează „gagavuz”, în limba lor maternă, par a fi la prima vedere urmașii triburilor de etnie turcă ale străvechilor oghuzi, popor în esența sa migrator, care, sub presiunea altor triburi, a ajuns la un moment dat și pe teritoriile primelor cnezate românești.

Conform unor istorici, găgăuzii se trag direct din triburile turce ale selgiukizilor.
Alte teorii, de dată mai recentă, susțin că sunt urmașii pecenegilor, oghuzilor sau cumanilor din triburile Kîpceak, care au urmat armatele sultanului selgiukid Izzedin Keykavus al II-lea (1236-1276).
În tot noianul tulbure al istoriei lor, se pare că un trib al turcilor oghuzi intrase într-un conflict de moarte cu celelate triburi turce din confreria care-i urma pe selgiukizi. Puși în fața pericolului de a fi exterminați de către frații lor de sânge, acești turci oghuzi au migrat în Balcani în căutarea păcii și liniștii.

De fapt, alături de turci, tătari și ciuvași, găgăuzii sunt singura etnie din Europa care mai vorbește o limbă eminamente turcică.

Unii istorici găgăuzi avansează teoria unei etnogeneze pur bulgare. Ei susțin că poporul găgăuz este descendent al unei populații bulgare turcizate de-a lungul sutelor de ani în care bulgarii au stat sub stăpânirea otomană. În sprijinul aceste teorii, ei menționează existența unei inscripții, deținută azi de Muzeul de Istorie al Găgăuzilor, inscripție veche conform căreia găgăuzii ar fi descendenții bulgarilor. Această ultimă teorie este totuși combătută de majoritatea etnicilor găgăuzi.

Dincolo de originea lor relativ neclară, găgăuzii rămân singurul popor turcic de religie creștină. Chiar dacă erau inițial musulmani, odată ce s-au stabilit în Balcani au fost influențați de Bizanț, adoptând la scurtă vreme de la „descălecare” creștinismul ortodox.

Mereu în rol de avanpost rusesc

Găgăuzii nu prea au ieșit la suprafața istoriei în secolele ce aveau să urmeze creștinării.
Lunga lor perioadă de obscuritate a luat sfârșit la finele secolului al XVIII-lea când, din varii motive, au migrat în Dobrogea și Basarabia.

După ocuparea samavolnică a Basarabiei de către Rusia Țaristă, trist eveniment petrecut în anul 1812, triburile tătare ale nogailor au părăsit Bugeacul și s-au îndreptat spre Crimeea. Rușii imperiali care au întâlnit în premieră găgăuzii din Basarabia i-au numit inițial bulgari, deoarece migraseră din Bulgaria.

De-abia peste alți 50 ani, etnografii ruși au sesizat că, în cadrul așa-zișilor coloniști bulgari exista un grup distinct, cu limbă, port și obiceiuri total diferite de ale bulgarilor. Credincioși principiului atât de vechi, dar mereu eficient: „Divide et impera”, Rusia Țaristă i-a așezat pe găgăuzi în zonele părăsite de tătari, oferindu-le o serie de privilegii importante, de care nu se bucurau românii moldoveni – de pildă, scutirea de impozite și de serviciul militar, precum și de obligația de a merge la școală.

Fenomenul a fost unul dureros pentru români și rămâne insuficient cunoscut chiar și în prezent.
Ocupația dintre anii 1806-1812 a Principatelor Române de către armatele rusești s-a încheiat cu Pacea de la București, semnată la 16 mai 1812, pace prin care Imperiul Otoman a cedat Rusiei Țariste Moldova Răsăriteană dintre Prut și Nistru. Faptul în sine este însoțit de un amplu proces de rusificare a provinciei istorice a Basarabiei. Târgurile și orașele sunt înțesate de garnizoane rusești. Orașele mari devin populate de funcționari ruși, alături de meșteșugari și comercianți evrei, precum și de agricultori bulgari.

Rușii trec la o restructurare etnică „clasică” a acestei noi gubernii. În urma recensământului din anul 1817, ordonat de Moscova, s-a constatat că întreaga populație minoritară din Basarabia (compusă aproape complet din alogeni) reprezenta doar 14% din populația totală a provinciei. Această nouă categorie socială este stabilită în târguri și orașe, în timp ce românii majoritari erau cantonați la sate, prin ocupațiile lor tradiționale – agricultura și creșterea animalelor- românii ajungând pe atunci să trăiască cel mult în suburbiile orașelor.

Primii care beneficiază de privilegiile oferite de Moscova sunt bulgarii și găgăuzii.

„Pentru ei, guvernul rus a rezervat numai în ținuturile Cahul și Cetatea Albă peste 450.000 desetine, adică circa 504.44 hectare de pământ.”, – luat ghiciți de la cine?

(A. Zașciuk, Materialî dlia gheografii i statistiki Rossii sobrannîe ofițerami gheneralnovo-ștaba, Bessarabskaia oblasti, tom I-II, S. Peterburg, 1862, p. 166 apud Ștefan Ciobanu, Basarabia. Populația, istoria, cultura, Ed. Știința, Chișinău, 1992, p. 34.)
Procesul de infiltrare al populație găgăuze în Basarabia este același cu al bulgarilor, chiar dacă găgăuzii au venit aici în număr mult mai mare decât bulgarii. Și unii, și alții, se refugiau din fața abuzurilor îndurate de la turci, dar au sfârșit a fi masă de manevră și cal troian folosit de rușii țariști și mai apoi de sovietici, în propriul interes.

Astăzi găgăuzii se întâlnesc în populații infime și pe teritoriul României, Greciei, Macedoniei, Ucrainei, Bulgariei, în Caucaz și Asia Centrală.
Totuși, cei mai mulți au rămas în Basarabia, unde au fost repartizați de rușii imperiali cu deosebire în orașele Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cișmichioi, Ceadâr-Lunga, Vulcănești, Chioselia-Rusă, Baurci, Cârlăneni, Dezghinge, Gidar, Chirciova și Beșalma.

Cronologic vorbind, găgăuzii și-au dobândit independența totală doar pentru o perioadă de cinci zile, cândva în iarna anului 1906. În rest, au aparținut de Rusia Țaristă, între anii 1812-1917, de Regatul României 1918-1940 și 1941-1944, de Uniunea Sovietică între 1940-1941 și 1941-1991 și, mai apoi, de Republica Moldova, din anul 1991 până în prezent.
În momentul Marii Uniri din anul 1918, deputații găgăuzi din sfatul țării se abțin de la votarea deciziei de a se reuni cu patria-mamă, mai mult de teama unor represalii din partea sovieticilor, în condițiile în care bolșevicii nu renunțaseră la ideea recuperării în forță a Basarabiei.

Ce zice bașkanul ?

miscarea_legionaraÎn perioada interbelică, găgăuzii devin însă una dintre cele mai bine integrate comunități etnice din Basarabia. Toți găgăuzii cunoșteau pe atunci limba română și urau comunismul.

muncitorul-legionar1În mod surprinzător, tot în perioada interbelică, găgăuzii votează masiv cu Garda de Fier, fiind simpatizanți ai Legiunii Arhanghelului Mihail și ai politicii duse de Căpitan. Ortodoxia militantă și anticomunisul fervent, promovate de legionarii români, atrag pe atunci un mare număr de etnici găgăuzi.

Perioada de sub ocupația sovietică, educația forțată în spiritul materialismului dialectic și științific, precum și succederea generațiilor, duc însă la o schimbare profundă a societății.

Procesul de sovietizare și rusificare a fost atât de puternic încât, în momentele de răscruce din anii 1989 și 1991, găgăuzii au susținut păstrarea cu orice preț a URSS-ului.

Naționalismul găgăuz a început ca o mișcare în sânul intelectualilor acestei etnii, încă din anul 1980. În anul 1988 activiștii locali s-au aliat cu alte minorități etnice din Moldova pentru a crea o mișcare militantă găgăuză.

Primele manifestări publice ale naționalismului și emancipării cultural-politice a găgăuzilor au declanșat reacții ostile din partea conducerii sovietice, ulterior moldovenești, ale Republicii Moldova.

După anul 1989, unii istorici și lideri găgăuzi precum M. Marunevici, D. Tanasoglu, O. Radova, G. Stomatov încercau de zor să făurească o istorie autohtonă pe meleagurile basarabene.

Deseori, respectivii istorici se lansau în afirmații tendențioase și neadevărate, forțând adevărul istoric până la absurd în încercările lor de a demonstra că, în afară de Bulgaria de nord-est, întreg Bugeacul, Dobrogea și Basarabia ar fi alcătuit pe vremuri arealul de etnogeneză al găgăuzilor. G. Stomatov merge chiar mai departe, afirmând că găgăuzii ar fi apărut în aceste locuri cu mult timp înaintea cnezatelor proto-românești.

Atașamentul lor față de muribunda Uniune Sovietică a sfidat cursul istoriei. La referendumul din martie 1991, găgăuzii au votat unanim pentru rămânerea în cadrul Uniunii Sovietice. Cei mai mulți au susținut tentativa de puci din august 1991, când comuniștii au încercat să cucerească puterea din Moscova în detrimentul lui Boris Elțîn.

La puțin timp înainte de durerosul episod din Transnistria, găgăuzii au încercat să-și declare independența, dorind separarea politică și administrativă de Republica Moldova.

„Încurajați” de agenți de influență și agitatori care doreau încă o enclavă fierbinte în Basarabia, găgăuzii au fost la un pas de a crea o nouă Transnistrie, de data asta în sudul Republicii Moldova.

Obligat de Moscova, Mircea Snegur, președintele de atunci al Rep. Moldova, a promis autonomie găgăuzilor, dar a refuzat să accepte ideea independenței.

Asa zisa stema de inspiratie comunista a Gagauziei
Asa zisa stema de inspiratie comunista a Gagauziei

Pe data de 23 decembrie 1994, Parlamentul de la Chișinău a votat așa-numita Gagavuz Yeri, Legea pentru Statutul Special al Găgăuziei.
Astăzi, Găgăuzia este un teritoriu național autonom în cadrul Republicii Moldova, unde se vorbesc 3 limbi oficiale: româna, găgăuza și rusa. Ținutul autonom găgăuz este compus astăzi din trei orașe și 23 de comune.

Șef peste toți găgăuzii este Bașkan-ul (un titlu cunoscut pentru amatorii de fotbal turcesc, fiind des asociat cu conducătorii și patronii cluburilor de fotbal din Turcia.)

Popor turcic, găgăuzii cunosc și ei termenul și semnificația sa de căpetenie, guvernator, șef etc.
Bașkanul este ales prin vot popular și își menține funcția timp de 4 ani. El are puterea supremă peste toate unitățile administrative ale găgăuzilor, precum și dreptul de a fi membru al Guvernului Republicii Moldova. Printre cerințele necesare pentru propulsarea în poziția de Bașkan se numără cunoașterea perfectă a limbii găgăuze, cetățenia moldovenească și vârsta minimă de 35 ani.

Asa zisul drapel Gagauz (?) - 3 stele pe un drapel rusesc modificat
Asa zisul drapel Gagauz (?) – 3 stele pe un drapel rusesc modificat

Cel care ocupă în prezent funcția de Bașkan este Mihail Formuzal, un personaj care susține politica Moscovei în zonă, și încă se teme de o eventuală unire a Republicii Moldova cu România.

Ca beneficiu al autonomiei, găgăuzii au dreptul de a-și înființa propria poliție.

La data recensământului din 1 ianuarie 2011, Găgăuzia avea o populație de 160.700 suflete, dintre care 82% erau etnici găgăuzi, restul fiind români, bulgari, ruși și ucrainieni. Recent, Ankara a finanțat deschiderea unui Centru Cultural Turc, alături de Biblioteca Turcă.

Stindard rusesc modificat pe post de drapel al Gagauziei folosit pentru interesele propagandei rusesti
Stindard rusesc modificat pe post de drapel al Gagauziei folosit pentru interesele propagandei rusesti

Nu trebuie uitat faptul că Republica Moldova este singura țară în care găgăuzii au autonomie și posibilitatea de a-și păstra și dezvolta limba și cultura națională.
Spre exemplu, în Bulgaria, găgăuzilor le este refuzat până și numele, autoritățile de la Sofia considerându-i și azi „bulgari turcizați care și-au păstrat religia creștin-ortodoxă”.

Conform jurnaliștilor și analiștilor politici basarabeni, indiferent de cine ajunge Bașkan la ei, găgăuzii au avut relații speciale cu autoritățile separatiste de la Tiraspol și votează de fiecare dată cu partidele comuniste, ca mai toate grupurile etnice rusificate din Republica Moldova.

Dispar găgăuzii din țară ?

Găgauzii au fost ana dintre cele mai vechi etnii minoritate din țara noastră. Până la începutul secolului al XIX-lea, găgăuzii erau prezenți în Dobrogea în număr mare.

Imediat după anexarea Basarabiei de către Rusia Țaristă, găgăuzii au migrat în proporție mare din Dobrogea în Basarabia. Cei care au rămas în Dobrogea au fost asimilați în mod pașnic de către populația majoritară.

O altă cauză a asimilării găgăuzilor a fost lipsa bisericilor proprii și a școlilor cu predare în limba proprie. Dacă la nivelul recensământului din anul 1930, numărul găgăuzilor din județele Constanța și Tulcea era de aproximativ 1.000, la recensămândul din anul 2002 s-au declarat găgăuzi doar 45 persoane, toate în etate de peste 60 ani.

Cea mai mare comunitate de găgăuzi a fost cea din satul Vama Veche.

Cele mai importante sate cu găgăuzi din județul Tulcea au fost Beidaud, Stejarul Agighiol și Izvoarele. În județul Constanța, cele mai importante comunități se găseau în celebra Vama Veche (Yilanlîk, în limba găgăuză), Negru Vodă, Mangalia, Topraisar, Cernavodă, Pădureni și Tătarul.

Găgăuzii din Dobrogea au fost o minoritate discretă, mereu la locul ei, fără pretenții absurde, dar care, din păcate, se stinge încet și sigur. Vor deveni, foarte probabil, prima minoritate etnică ce va dispărea din România în decursul următoarei generații.

Sursa: Timpul.md Via DESCOPERA.RO

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press