Centenar: Preoții Unirii – eveniment la București, dedicat contribuţiei slujitorilor bisericii la crearea statului naţional unitar român

Actualizare 19.09.2018 audio:

AUDIO: CENTENAR – PREOȚII UNIRII de la 1918

Sub egida Alianței pentru Centenar, Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate își propune să aducă în spațiul public, un alt capitol dedicat Centenarului Marii Uniri a românilor,  contribuţia slujitorilor bisericii la crearea statului naţional unitar român.  Istoricii Dr. Alexandru Ghișa și Dr. Robert Stânciugel sunt invitații Institutlui Frații Golescu, care vor evoca contribuţia preoţilor români la realizarea Marii Unirii, marţi, 18 septembrie 2018, ora 18:00 la Clubul Ţăranului Român.

Potrivit comunicatului de presă, transmis redacției România Breaking News – RBN Press, organizatorii,  au conceput acest eveniment ca un omagiu adus activității Bisericii Ortodoxe și Greco-Catolice, care și-au pus amprenta bicuvântată de Dumnezeu, asupra momentului astral de la 1918.

„„De la preoţii de mir, până la ierarhii celor trei ţinuturi româneşti, eforturile conjugate ale bisericii au făcut posibilă îmbărbătarea românilor întru susţinerea idealului naţional. Nu au fost numai rugile de binecuvântare, dar şi sacrificiile făcute de preoţii militari în marele război.

În pastorala sa, rostită în ziua de 1 decembrie 1918, atunci când la Alba Iulia s-a decis unirea Transilvaniei, I.P.S. Pimen, Mitropolitul Moldovei a afirmat un crez comun românilor:

„Trăim vremuri mari. Visul străbunilor noştri, al marilor voievozi Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare despre unitatea tuturor românilor s-a împlinit… această unire s-a făcut ca o dreaptă răsplată pentru suferinţele şi jertfele pe care le-a făcut poporul nostru românesc”.

În Transilvania, biserica de neam, ortodoxă, dar şi episcopii bisericii unite cu Roma (greco-catolice) au susţinut împreună, cu devotament, Unirea. Vladimir, Cavaler de Repta, Mitropolitul Bucovinei a stat neclintit alături de ideea reîntregirii. Cei care luptaseră îndelung pentru identitatea confesională a românilor s-au aflat alături de popor, consfinţind un ideal naţional. În Basarabia, arhimandritul Gurie Grosu (mai apoi mitropolit) a dedicat unirii eforturile sale arhiereşti alături de preoţii basarabeni.

Toate aceste strădanii au continuat după Reîntregire, când şi-a început activitatea Comitetul de Unificare a Bisericilor din România Mare””, se arată în textul invitației adresate publicului bucureștean la acest eveniment.




De Ziua Bucovinei, concert de vechi cântece bucovinene la Clubul Țăranului Român. 99 de ani de la Unirea Bucovinei cu România

Actualizare: Video exclusiv! Vechi cântece bucovinene în interpretarea ineagalabilei Lorena OLTEAN, de Ziua Bucovinei, la Clubul Țăranului Român

Congresul General al Bucovinei, întrunit joi 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, hotărâște „în numele Suveranităţii Naţionale, Unirea necondiţionată și pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”. A doua zi, IANCU CAVALER DE FLONDOR, împreună cu o delegaţie de 15 bucovineni, pleacă la Iași spre a depune în faţa suveranului și a guvernului român decizia istorică adoptată de congresul general.

IANCU FLONDOR se adresa atunci Regelui FERDINAND:

„Această Țară ți-o închinăm Maria ta, noi toţi, nu numai urmaşii vajnicilor luptători de pe vremuri, care n-au uitat niciodată din ce trup fac parte, ci și reprezentanţii tuturor neamurilor, care cu vremea au venit să se aşeze sub blânda și omenoasă oblăduire a domnilor români ai Moldovei…”

 

Pentru a sărbători împreună cei 99 de ani de la UNIREA BUCOVINEI cu PATRIA MAMĂ – ROMÂNIA, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate, în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Alianța Pentru Centenar, vă invităm marţi 28 noiembrie 2017, ora 18:00, la CLUBUL ŢĂRANULUI ROMÂN, la un concert de vechi cântece bucovinene susţinut de inegalabila interpretă Lorena OLTEAN, alături de Mihai HRINCESCU (voce) și Ştefan LOVIN (pian).

Video: Interpretă Lorena Oltean – Badita cand ne iubeam (concert aniversar 98 ani Unirea Bucovinei)

Video: Interpret Mihai Hrincescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat în octombrie 2015, decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 28 noiembrie – Ziua BucovineiCamera Deputaților a aprobat pe 7 octombrie 2015, în calitate de for decizional, proiectul de lege prin care data de 28 noiembrie este declarată Ziua Bucovinei. La această dată s-a proclamat alipirea Bucovinei la patria mamă.

Legea prevede ca, în contextul acestei sărbătoriri, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile publice pot organiza manifestări cu caracter cultural-științific. Fondurile necesare organizării acestora vor fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităților administrației publice centrale ori ale instituțiilor publice.

romaniabreakingnews.ro

 




Marina BEZERDIC – poeta pictoriță sau pictorița poetă… o româncă din Basarabia a cărei operă este apreciată deopotrivă la București și Torino

PUNTE ÎNSPINATĂ DINTRE „TAINA DURERILOR” ȘI „RENAȘTEREA IUBIRII”

Nume rezonant al liricii, nu doar al fiicei aceleiași mame, dar și al mamei însăși, România, poeta Marina Bezerdic, privind adânc înlăuntrul său, a descoperit pentru fermecătorul său volum de poezii un titlu, în care ard până la os.

Toate aceste stări ale durerii timpului și sufletului, pe care și-a dorit să ni le aducă sub priviri spre a le cunoaște și trăii la adevăratul lor tragism, le-a găsit adăpostul cel mai greu de ajuns la el, cea mai pavăză figură.

Să ne amintim că, primul mare spectacol închinat memoriei regretatului poet național, Grigore Vieru, având ca suport nemuritoarea sa creație, ce a avut loc la Sala Palatului din București și a stat tot sub semnul unei taine, ce s-a numit „Taina care mă apasă”, „TAINA” însemnând Poezia.

Volumul care m-a impresionat profund și-a ales titlul pe care l-am amintit mai sus cu gândul pe deplin motivat (de aceea, m-a și trimis la Grigore Vieru), pentru care aveți un cult și i-ați întruchipat impecabil chipul sub simbolul culorii albastru, care semnifică poezie, pace, puritate spirituală, toate la un loc de neatins de forțele Răului.

Întrucât, mânuiți cu atâta dexteritate, semnul cu multiplele sale înțelesuri „SEMNE” – Editură la care a apărut volumul, este o completare fericită.

Renașterea iubirii, la care a-ți ajuns în final ostenită până aproape de epuizare, pentru a trece peste „puntea înspinată”, este o recompensă divină dăruită dumneavoastră pentru încrederea, credința în Dumnezeu.

Aceasta a întărit voința neclintită de-a ajunge acolo, unde visul vă călăuzește, de unde vizibila geană a speranței semnifică un nou început. Fiecare durere care nu v-a doborât, ci v-a întărit și-a găsit exprimarea în câte o poezie, deoarece erau dureri sincere, omenești provocate de intersectarea  cu evenimente  grave și ființe dragi, pe un parcurs, care a cuprins „despărțiriile de ființele iubite”: de mamă, prin înălțarea la cer a acesteia, de iubit, nobile aspecte față de un tată devotat, singurătatea, regretul absenței ființei iubite („Dacă ai fi aici”), capacitatea de a vă înfrâna regretele („Nu-mi pare rău”), etc.

Sunt multe de spus și numai de bine, despre poeziile pe care le-am citit, despre autoarea lor, care a înțeles Taina reușitei în poezie și a posedat capacitatea să stăpânească teribila forță, ca apoi să ne-o ofere, ca bucurie și temei al încrederii în noi înșine. Este vorba despre pasiunea pe care în lucrare să îmbine organic, firesc, întru nașterea poeziei – „Slova de foc” – inspirată de Dumnezeu și „Slova făurită” – adică, muncită, trudită, până la încărunțirea între cuvinte.

Dintr-o astfel de reușită este, nu numai posibilă, ci și reală, „Renașterea iubirii”, ca sentiment general uman, dar și combustibil pentru Pegas, calul Înaripat, care te înalță în Olimpul Zeilor poeziei.

  • – Geo Călugăru, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România

Volumul de poezii „Taina Durerilor” a poetei basarabene Marina BEZERDIC, a fost lansat la București, la Clubul Țăranului Român, în data de 11 iunie 2017, de către  Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Editura SEMNE. Au prezentat Geo CĂLUGĂRU, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, actrița Doina GHIȚESCU, profesor Marilena MITRAN, prof. Dia STOICESCU și Ștefan LOVIN pianist și compozitor din Republica Moldova. De remarcat că întreaga iconografie a cărții este realizată tot de poeta Marina BEZERDIC, care a brăzdat paginile poeziilor sale cu imagini ale picturilor realizate.

„Taina durerilor” a autoarei Marina BEZERDIC s-a bucurat și de o lansare în Italia, în orașul Torino, unde a primit aprecierile criticilor literari și de artă. Cartea a avut parte de promovarea unui cunoscut om de cultură din Torino, Danilo TACCHINO, director literar în cadrul Asociației Culturale „Arte Citta AMICA”.

„Domenica il 24 settembre alle ore 15:30, presso i prestigiosi locali dell’associazione ”Arte Città Amica” in Via Rubiana 15, in Torino. Verrà presentato il volume di poesie ”IL MISTERO DEL  DOLORE” della poetessa moldava Marina BEZERDIC, che ha scritto questo volume con una grande ispirazione artistica. Il ricavato delle vendite sarà devoluto alla Casa UGIT per i bambini malati di leucemia e cancro, per la forte sensibilità che da sempre  la poetessa mantiene nei confronti dei bambini sfortunati”. – ha scritto Danilo TACCHINO, il direttore letterario.

(Traducerea în limba română a anunțului: Duminică, 24 septembrie 2017, ora 15:30, în localul de prestigiu al asociației „Arte Città Amica”, de  pe Strada Rubiana nr. 15, din Torino, va avea loc lansarea volumului de poezii „Taina Durerilor” al poetei moldovene, Marina BEZERDIC. Acest volum a fost scris cu inspirație artistică, având ca motiv o mare sensibilitate, pe care poeta o are de foarte mult timp, față de copii fără noroc. Beneficiul din vânzărea cărții va fi donat casei UGIT din Torino pentru copii bolnavi de leucemie și cancer.” – scrie Danilo TACCHINO, directorul literar)

 romaniabreakingnews.ro




Actualizare video / Întâlnire cu muzica aromânilor de la sud de Dunăre la Clubul Țăranului Român

Actualizare video:

 

9 Oct 2017 @ 21:55
Institutul Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și Clubul Țăranului Român au organizat spectacolul „Cântece aromâneşti”. Evenimentul a fost o veritabilă și autentică o întâlnire cu muzica aromânilor de la sud de Dunăre, cu cântece la care nu au renunțat nici după stabilirea lor în România.
Ei sunt descendenții protoromanilor ai Moesiei, romanizaţi sau colonizaţi de romani înaintea primului mileniu. Grupul vocal „Boatea Pindului” (Glasul Pindului), condus de dl. Topa Anastase Vasile, mai stăpâneşte încă acea cântare polifonică definitorie pentru grupul fărşeroţilor, dar se încumetă totodată să abordeze şi cântecele omofonice, armonice. Invitaţii grupului au fost interpreţi bine cunoscuţi în colectivităţile noastre aromâneşti interpretând, la sărbători, o muzică mai recentă, simplificată şi mai accesibilă sensibilităţii muzicale contemporane.
Spectacolul a avut loc la CLUBUL ŢĂRANULUI, din cadrul MUZEULUI ŢĂRANULUI ROMÂN, marti, 17 0ctombrie 2017, ora 18:00.



Concert Aniversar – 98 de ani de la Unirea Bucovinei cu România la Clubul Țăranului

unirea_bucovinei_cu_romania_nov_2016

Congresul General al Bucovinei, întrunit joi 15/28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, hotărăște „în numele suveranității naționale, Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”.

A doua zi, IANCU CAVALER DE FLONDOR, împreună cu o delegație de 15 bucovineni pleacă la Iași spre a depune în fața suveranului și a guvernului român decizia istorică adoptată de congresul general. IANCU FLONDOR se adresează atunci Regelui FERDINANT:

„Această Țară ți-o închinăm Maria ta, noi toți, nu numai urmașii vajnicilor luptători de pe vremuri, care n-au uitat niciodată din ce trup fac parte, ci și reprezentanții tuturor neamurilor, care cu vremea au venit să se așeze sub blândă și omenoasă oblăduire a domnilor români ai Moldovei…”

Pentru a sărbători împreună cei 98 de ani de la UNIREA BUCOVINEI, vă invităm luni 28 noiembrie 2016, ora 18:00 la CLUBUL ȚĂRANULUI la un concert de vechi cântece bucovinene susținut de inegalabila interpretă Lorena OLTEAN, alături de pianistul Ștefan LOVIN. Evenimentul este organizat de Institutul Frații Golescu și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina în parteneriat cu Clubul Țăranului Român.

Prin prezența celor doi artiști la acest Concert Aniversar, pe scena Clubului Țăranului se vor intersecta pentru plăcera publicului două universuri muzicale diferite ca stil. Vorbim de muzica tradițională românească și cea clasică. Vom asista astfel la un omagiu adus Unirii realizate de înaintași printr-o altă Unire: Unirea unei interpretării vocale a unor doine, cântece de dragoste și dor cu acompaniamentul pianului. Cântecele artistei Lorean Oltean sunt o selecție din Bucovina, Ardeal, Maramureș, Bihor auzite la vechi și talentați rapsozi și interpreți, care găseau în muzica ce o revărsau, forma cea mai înaltă de exprimare gândurilor și sentimentelor, modul cel mai profund de a se vindeca de urât și dor.

Veniți dar să ne vindecăm de dorul și urâtul vitregiei istoriei cu Lorena OLTEAN și Ștefan LOVIN!

Video: inegalabila Lorena Oltean – cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

„Vremea copilăriei mi-am petrecut-o la sat. La mine-n sat, în Leoști. Acolo am trăit printre oameni simpli, legați de pământ și de neam. După rânduială, firesc ar fi fost să rămân acolo, dar am luat-o pe drum în sus… spre școli, ca să învăț carte. Că de!…să ajung om mare. Aveam talent la muzică. Așa că am început să-i deslușesc tainele treptat, treptat. Mai întâi în Iași la Liceul de Muzică, apoi în București la Conservator. Și-am înțeles ce-i cu muzica pe lumea asta. Se spune că una-i muzica pentru suflet, alta-i muzica pentru minte și cu totul altceva e muzica pentru trup. Ești liber să alegi. Și eu am ales…” Lorena Oltean despre sine într-un interviu la Radio România Actualități.

invitatie_a4_unirea_bucovinei_cu_romania_nov_2016

Publicat de Dorian Theodor CLENCIU – romaniabreakingnews.ro




Video: CRONICILE INFERNULUI – DEPORTĂRILE DIN BASARABIA. Lansare „LUPII. AMINTIRI DIN SIBERIA” de Margareta Spânu Cemârtan

live_cronicile_infernului_deportarile_din_basarabia

Deportările din Basarabia, o armă letală folosită frecvent de ocupantul sovietic a cunoscut trei momente de vârf: iunie 1941, iulie 1949 și martie 1951. Nu s-a putut determina numărul exact al victimelor, estimările istoricilor indicând mai multe sute de mii de oameni, îngrămădiți în vagoane de vite, care au ajuns – cei care au mai ajuns – în Siberia, R.S.S. Kazahă, R.S.S. Komi și Kazahstan. (Să nu uităm că după încheierea războiului, în România, partidul unic al „muncitorilor”!, la inspirație sovietică a organizat deportările românilor din Banat, deplasarea forțată a aromânilor și meglenoromânilor, fără să cruțe nici populația germană considerată „încă” trădătoare.)

afis_cronicile-infernului-deportarile-din-basarabiaMARGARETA SPÂNU CEMÂRTAN, atunci un copil de șapte ani cunoaște supliciul deportării celui de-al doilea val (5-6 iulie 1949), revenind în satul său în 1956. Mărturia sa, alături de cele care ne-au rămas de la Eufrosina Kernovskaia, Anita Nandriș din Bucovina, Vădim Pirogan, ca și a altor supraviețuitori ne ajută astăzi să cunoaștem proporțiile monstruoase ale acțiunilor patronate de Stalin.

Mulți deportați au rămas acolo în morminte fără cruci sau împiedicați prin hotărâri arbitrare să revină pe meleagurile natale. Cărțile doamnei Cemârtan ne vorbesc totodată despre calvarul celor reveniți acasă și lupta lor pentru a-și reface viața într-o Basarabie devenită „republică sovietică”, încercând, dureros să-și continue traiul, așa cum îl cunoșteau dinaintea deportărilor.

Institutul Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina în parteneriat cu Clubul Țăranului Român și Acțiunea 2012, au organizat joi 22 septembrie 2016, ora 18:00 la CLUBUL ȚĂRANULUI un eveniment dedicat deportărilor, la care au fost prezente doamna Margareta Spânu Cemârtan (care a trăit la fragedă vârstă fenomenul cumplit al deportării în Siberia), prezentă la eveniment cu prilejul lansării în țară a volumului său „LUPII. AMINTIRI DIN SIBERIA” și Eleonora Cojocaru, un alt destin care a trăit fenomenul refugiului din calea invaziei Sovietice.

În cadrul evenimentului a avut loc prezentarea în premieră a reportajului: „Român care nu a mai apucat să fie român. Drama și mâhnirea unui deportat din Basarabia”. Din mărturiile lui Grigore Ciobanu deportat din Căușeni (R. Moldova).

Reportajul a fost realizat de ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press în parteneriat cu Jurnaliști Independenți și cu sprijinul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Consiliului Raional Căușeni, Casa Limbii Române din Căușeni și a Fundației „Iuliu Maniu”- Boston.

Evenimentul a fost  transmis Live pe canalul USTREAM ROMANIA BREAKING NEWS.  Înregistrarea publicată pe contul Youtube al RBN Press:

afis_cronicile-infernului-deportarile-din-basarabia

romaniabreakingnews.ro




Video:Despre fabulosul BRÂNCUȘI – dezvăluiri, istorii și inițieri cu Cosmin Hiristea, Robert Stănciugel și Mihai Nicolae la Clubul Țăranului Român

Mihai Nicolae, Cosmin Hiristea și Robert Stănciugel în dezbatere la Clubul Țăranului Român / Foto: Ion Anton - romaniabreakingnews.ro

Mihai Nicolae, Cosmin Hiristea și Robert Stănciugel în dezbatere la Clubul Țăranului Român / Foto: Ion Anton – romaniabreakingnews.ro

”Eu am voit să înalț totul dincolo de pământ. Cocoșii mei cântă ! Și păsările mele zboară !” Spre imensitatea văzduhului” – aceasta este Pasărea mea.

Copil fiind, am visat totdeauna că aș fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia și continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însușirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul… Nu cred că voi putea izbuti vreodată… Dumnezeirea este pretutindeni; și când uiți cu desăvârșire de tine însuți, și când te simți umil și când te dăruiești. Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică…”  – Constantin BRÂNCUȘI

ANUL_BRANCUS_PRELEGERE_COSMIN_HIRISTEAÎn februarie 1876 se năștea în Gorj, Constantin BRÂNCUȘI, părintele sculpturii moderne. El a transformat arta salahorică aplăsmurii formei imitative, într-o componentă esențială a poesisului modernității – spațialitatea ideii.

„Jumătate zeu, jumătate țăran”, „un om cu mult înaintea timpurilor sale” care a făcut „pași pe nisipul eternității”, artist de geniu al secolului XX, Brâncuși a exprimat în creația sa o viziune complet nouă asupra lumii.

În contextul celebrării Anului BRÂNCUȘI, Institutul Frații Golescu  a organizat miercuri, 20 aprilie, ora 18.00, la Clubul Țăranului Român,  un eveniment cadru, dedicat omagierii lui Constantin BRÂNCUȘI. Au Participat sculptorul Cosmin HIRISTEA, care a susținut o prelegere despre marle BRÂNCUȘI, la invitația domnului Dr.Robert STÂNCIUGEL (istoric), gazdă și moderator al serii alături de Dr.Mihai NICOLAE președintele Institutului Frații Golescu.

Înregistrare Video:  BRÂNCUȘI – dezvăluiri, istorii și inițieri cu sculptorul Cosmin Hiristea, istoric Robert Stănciugel și avocat Mihai Nicolae la Clubul Țăranului Român

*Video transmis Live de România Breaking News pe 20 aprilie 2018, ora 18.30

2016 a fost declarat „Anul BRÂNCUȘI” la inițiativa consilierilor județeni din Gorj, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Proiectul a fost aprobat la 27 noiembrie 2015 în cadrul ședinței ordinare a Consiliului județean Gorj.

„Anul BRÂNCUȘI” a fost celebrat și de Institutul Cultural Român atât în mariile capitale ale lumii cât și în România și R. Moldova, printr-o serie de evenimente desfășurate sub genericul „Brâncuși 140”, prin expoziții, reprezentații cu spectacole de pantomimă, poezie și muzică  și proiecții de filme documentare despre Brâncuși.

Invitatie_Anul_Brancusi

Despre sculptorul Cosmin HIRISTEA invitatul special al serii de la Clubul Țăranului Român, conform hiristea.ro

Cosmin Hristea , născut în 1974 la Cluj-Napoca, deține diploma de sculptor din 1998, de master în 1999 și de doctor în 2007 la Cluj-Napoca, participă la simpozioane internaționale de sculptură în lemn, marmură, bronz și metal din Italia, Franța, Germania, Turcia și China. Premii și distincții la expoziții, concursuri și simpozioane internaționale de sculptură. Proiecte creative de modelaj cu copii.

Sculptorul Cosmin Hiristea a debutat in orasul sau natal, Cluj Napoca, cu lucrarea de absolvire a Liceului de Arta “Romulus Ladea” in 1993. De atunci a creat zeci de sculpturi in diverse materiale  – ipsos, lemn, calcar, marmura, granit, bronz, alama, cupru, inox sau fier de la machete si lucrari de interior la sculpturi monumentale de 12m.

Dupa 14 ani de studii artistice in Romania cu prof. Ioan Aurel Terec si prof. Constantin Lucaci la Cluj-Napoca, Cosmin a beneficiat de burse artistice si calatorii de studiu la Praga, la Scoala de Arte din Nantes si la Centrul Cultural de Cercetare Umanistica din Venetia. In 2003 a primit o bursa de cercetare la Henry Moore Institute in Leeds. Intre 2001 si 2007, Cosmin Hiristea a continuat cercetarea artistica cu prof. univ. Dr. Mircea Muthu la catedra de estetica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, colaborare finalizata cu o teza de doctorat intitulata “O POETICA A SPATIULUI, SCULPTURA SECOLULUI XX”.

La bienalele, concursurile si simpozioanele internationale de sculptura la care a participat, Cosmin Hiristea a primit premii si trofee. In 2006 i-a fost decernat Trofeul Parlamentului din Roma pentru sculptura in bronz “Tripticul Viitoarei Europe” iar in 2010 poetul Ingo Cezaro i-a acordat singurul premiu la Simpozionul “Holzart” din Kronach, Germania.

Majoritatea sculpturile de interior si exterior ale lui Cosmin apartin colectiilor de arta private sau parcurilor publice din Italia, Franta, Germania, Elvetia, Turcia China, Japonia si Romania. A creat peste 80 de sculpturi in materiale definitive si peste 40 de sculpturi si reliefuri turnate in ipsos. Printre lucrari se afla si un iconostas pentru noua biserica din Ocolisul Mic, Judetul Hunedoara.

Din 2011, in calitate de Manager al AIESM organizeaza Simpozionul International de Sculptura Monumental in lemn de stejar de la Ineu de Cris, Judetul Bihor, invitand in Romania Maestri sculptori ca Pavel Spelda (Cehia); Piotr Brozek (Polonia); Hermann Gschaider (Austria); Isabella Corni, Maurizio Perron (Italia); Tania Roeder, Wolfgang Stubner, Michael Rofka  (Germania); Hans Kohnen (Olanda); Enrique Jorda (Spania); Zenichi Yokoyama, Key Nakamura si Yoshinori Ishihara (Japonia).

In urma colaborarii colocviale cu  sculptorii selectionati a rezultat 15 sculpturi monumentale cu dimensiuni de 2,5m-4,5 care sunt expuse permanent in  parcul de sculptura din Complexul Kingsland din Ineu de Cris.

Fiecare simpozion s-a bucurat de mare interes reuni arta si iubitorii ei in natura. De 1 Iunie copii sunt invitati la vernisaj unde pot primi primele lectii de arta de la artistii internationali.

Dupa ce a functionat cate un an la ca asistent universitar la Catedra de Sculptura si la Liceul de Arte din Cluj-Napoca, in prezent conduce la Bucuresti un program pilot de cursuri de sculptura la o scoala de arte DaVinci.

Initiativa personala a simpozionului international de sculptura Transilvania va continua si in 2014 alaturi de alte proiecte internationale la care lucreaza la Bucuresti, unde impreuna cu sotia sa au construit o casa-atelier-gradina dupa proiectul renumitului architect Mircea Bojescu.

romaniabreakingnews.ro




Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc:1 Aprilie 1941 la Fântâna Albă! Dezbatere și prelegere la Clubul Țăranului Român

Pe data de 1 aprilie 1941 o coloană de oameni, întinsă pe aproape doi kilometri, a adunat românii din satele Bucovinei ocupate de Armata Roșie. În ciuda faptului că părăsirea gospodăriilor și căminelor a atras multă suferință, ei au dorit să treacă în România pentru a-și salva viețile și viitorul copiilor.

Dar în poiana de la Varnița, lângă Fântâna Albă, tineri, bătrâni, bărbați, femei și copii au fost mitraliați de trupele sovietice de ocupație. Nici astăzi nu se știe numărul exact al victimelor masacrului. A fost începutul represiunii sovietice în Bucovina de Nord și în Ținutul Herței.

În contextul Zilei Naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabiei, marți 29 martie, la Clubul Țăranului Român, a avut loc o dezbatere și prezentare de prelegeri despre „Istoria unei zile negre a Neamului Românesc: Masacrul de la Fântâna Albă (1 Aprilie 1941), pe pământ românesc răpit de sovietici”. Evenimentul a fost organizat de către Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Clubul Țăranului Român și Acțiunea 2012.

Prelegerea a fost susținută de Flori BĂLĂNESCU, invitat special, cercetător științific la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.  Au mai expus dr. Mihai NICOLAE (Institutul Frații Golescu), Ambasadorul R. Moldova la București – excelența sa Dl. Mihai GRIBINCEA, domnul Slimac – un bucovinean refugiat, Dacian DUMITRESCU – jurnalist independent, Dr.Robert  STĂNCIUGEL – istoric, jurnalistul Adrian STURDZA. A prezentat și moderat, jurnalistul Dorian Theodor CLENCIU, membru al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și redactor șef la romaniabreakingnews.ro

VIDEO – înregisrare completă
 *  *  *

Video: Dr. Mihai NICOLAE, despre Fântâna Albă dar și despre veștile frumoase de la Chișinău ( „Marșul Unionist” și „Constituirea Sfatului Țării 2”)

Publicată de Romania Breaking News – RBN press pe Miercuri, 30 martie 2016

Video: cercetător Flori BĂLĂNESCU (Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului), despre istoriile și aspectele neștiute ale masacrului de la Fântâna Albă, dar și despre tragediile și masacrele dinainte și după momentul 1 aprilie 1941.

Publicată de Romania Breaking News – RBN press pe Miercuri, 30 martie 2016

Video: Dorian Theodor CLENCIU, despre un moment cinic la Chișinău în 2013,  referitor la canibalismul provacat de sovietici în Basarabia

Publicată de Romania Breaking News – RBN press pe Miercuri, 30 martie 2016

*Momentul la care se face referire în înregistrarea video: 9 MAI – RUSESC LA CHIȘINĂU: „Moarte canibalilor romani!” / victoria lui Rogozin și comuniștii fascisti / Basarabia încotro? (RBN Press mai 2013)

Video: Dr. Mihai NICOLAE, despre nevoia unei componente juridice și de cercetare la nivel instituțional și de prezentare obiectivă a acestei problematici reprezentată de represiunile organizate de regimul totalitar sovietic, masacre, deportări,  foamete și ale altor forme…

Video:  Ambasadorul R. Moldova la București – excelența sa Dl. Mihai GRIBINCEA, prelegere în calitate de istoric, asupra tragediei de la Fântâna Albă și nu numai…

Publicată de Romania Breaking News – RBN press pe Miercuri, 30 martie 2016

Video: Mărturisirile și amintirile unui bucovinean refugiat, domnul Slimac…

Publicată de Romania Breaking News – RBN press pe Miercuri, 30 martie 2016

Video: Dr.Robert  STĂNCIUGEL – istoric, un punct de vedere mai inedit…

Publicată de Romania Breaking News – RBN press pe Miercuri, 30 martie 2016

Video: jurnalistul Adrian STURDZA, o viziune din perspective oculte asupra masacrelor și politicilor criminale ale regimului sovietic.

Publicată de Romania Breaking News – RBN press pe Miercuri, 30 martie 2016

Video: jurnalistul Dorian Theodor CLENCIU, despre membrii și președinți de filiale ale Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (MAREA MUTĂ), pentru care grozăviile descrise nu sunt doar niște file de istorie citite, ci chiar amintiri personale…

Video: cercetător Florii BĂLĂNESCU ( Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului) despre cifre și suferințe…

Publicată de Romania Breaking News – RBN press pe Miercuri, 30 martie 2016

*
În contextul aceleiași comemorări, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Societatea pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina – filiala BUCUREȘTI și Asociația culturală „Ținutul Herța”, au organizat în ziua de vineri 1 Aprilie 2016, orele 10,30 la Sfânta biserică Precupeții Noi,  Comemorarea memoriei martirilor români victime ale opresiunii regimului totalitar bolșevic.
Ziua națională de comemorare este stabilită în baza Legii 68/2011 adoptată de Parlamentul României, la 1 Aprilie, Zi națională de cinstire a memoriei românilor–victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.
Citiți mai mult aici:



Părtășie cu presă românească și repere de rezistență, de „Ziua Limbii Române” la Clubul Țăranului Român

Prin efortul și implicarea Insititutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și  a Alianței Internaționale a Jurnaliștilor Români,  „Ziua Limbii Române” a fost onorată printr-un mic regal al prezențelor la Clubul Țăranului Român, un regal al presei de limbă română din teritoriile istorice (a căror ediții tipărite au fost puse la dispoziția publicului prezent), dar și al celor care simt, luptă și suferă pentru limba romană, pentru  identitatea românească pe câmpurile mediatice și care după cum am văzut, spre norocul celor prezenți și nu în ultimul rând al neamului românesc,  încă nu s-au „vindecat” și cred că nici nu se vor „vindeca” vreodată… Printre „nevindecați”,  mai noi și mai vechi s-a distins prezența domnului Vasile Ilica, scriitor, publicist, veteran de razboi, cercetator asupra masacrelor antiromanesti din nordul Bucovinei și martor al evenimentelor ce au culminat cu masacrul de la Fantana Alba. Vasile Ilica este cel datorită căruia vălul uitării și al  ocultării istorice a  acestui cumplit masacru a fost rupt și îndepărtat.

Vasile Ilica, devenit “persona non grata” in Ucraina la 88 de ani, a fost distins de Ziua Libertatii Presei 2014 cu Premiul “Mile Carpenisan”, pentru lupta sa neobosita in numele adevarului istoric. Asociatia Civic Media si portalul Basarabia-Bucovina.Info i-au acordat dlui Vasile Ilica Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, in semn de omagiu pentru intreaga sa activitate in slujba adevarului, ca publicist si cercetator privind masacrele holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei. Premiul i-a fost înmânat personal de jurnalistul Victor Roncea de Ziua Limbii Române la București (29 august 2014) (N.R. R.B.N. Press)

Dl. Vasile Ilica se poate mandri ca este considerat un “inamicul public Nr 1″, al statului ucrainean, fiind in continuare interzis pe meleagurile sale natale, in ciuda schimbarii regimului si desi anul acesta implineste 90 de ani. Vasile Ilica a primit in aprilie 2012, in ajun de Sfintele Pasti si a doua zi dupa comemorarea masacrului de la Fantana Alba, interdictie de intrare in Ucraina pentru cinci ani, desi casa sa parinteasca si mormintele parintilor se afla in regiunea Cernauti a fostei republici sovietice. Situatia sa a fost adusa de Civic Media in atentia presedintelui Romaniei si a ministrului de Externe al Romaniei, acesta din urma trimitandu-l sa negocieze cu Securitatea ucraineana (SBU). Cu toate ca Romania, prin conducatorii ei vremelnici, se declara o sustinatoare infocata a integritatii teriotoriale a Ucrainei si a presupusului ei parcurs european si euro-atlantic, statul articificial vecin nu catadicseste sa respecte nici cele mai elementare drepturi ale romanilor, consfintite prin acorduri internationale. Aceasta fie ca sunt la ei acasa, in Transcarpatia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Bugeac, Basarabia istorica, fie ca sunt cetateni ai Uniunii Europene, ca Vasile Ilica si alti doi jurnalisti profesionisti, declarati de asemenea “dusmani ai poporului ucrainean” pentru articolele lor despre comunitatea romaneasca din Ucraina, Simona Lazar si Valentin Tigau, de la Jurnalul National si Radio Romania.  Sursa: basarabia-bucovina.info

Natalia Ghibrineț, din Basarabia, o aspirantă la jurnalism și militantă activă a Mișcării Civice „Tinerii Moldovei”, prezentă la eveniment, a impresionat cu detereminarea sa activă pentru limba și cultura românească pe langă mai vechii lupători pe frontul media Victor Roncea, Corneliu Vlad,  Ștefan Hostiuc.

Jurnalista Alina Radu din Chișinău, de la Ziarul de Garda a trecut de bariera distanței și a intrat in direct cu jurnaliștii de la eTransmedia prin Skype împârtășind impresii despre presa de limbă română din Basarabia.

Redacția România Breaking News vă invită sa luați parte la părtășia românească a presei și limbii române care s-a desfășurat la Clubul Țăranului Român prin intermediul înregistrărilor audio pe care le punem la dispoziția Dvs.

Audio: Victor Roncea, Corneliu Vlad si …Premiul „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica

Audio: Vasile Ilica și „românii din Nordul Bucovinei” de Ziua Limbii Romane la Bucuresti

Audio: De Ziua Limbii Romane, cu ocazia decernarii Premiului „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica, Stefan Hostiuc despre momentul cand l-a cunoscut pe Vasile Ilica la Cernauti

Audio: jurnalista Alina Radu in direct de la Chisinau despre presa de limba romana din Basarabia. Convorbire in direct cu colegii jurnalisti de la eTransmedaia.ro de Ziua Limbii Romane la Bucuresti – Clubul Taranului Roman. 29 august 2014

Limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite. Acesta a fost și va fi în continuare rolul manifestărilor și onorării Zilei Limbii Române. Redacția R.B.N. Press îi felicită pe toți românii de Ziua Limbii Române dar și pe cei care se implică activ pentru păstrarea vie în conștiințele românești a unor astfel de zile care încetul cu încetul se vor consolida și se vor constitui în repere ale Civilizației și Culturii Românești.

DTh / R.B.N. Press

Foto: Daniel Sigfriedson /R.B.N. Press

Sursa foto „Alina Radu” – europalibera.org




INVITAȚIE – MEMORIALUL DEPORTAȚILOR – eveniment în memoria victimelor represiunii regimului SOVIETIC în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie

I N V I T A Ț I E

Masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) a fost numai începutul… A rămas în conștiința românească prin numărul victimelor și sălbăticia cadrelor sovietice; un act de pură bestialitate. Fusese precedat de masacrul de la Lunca (6/7 februarie 1941), asasinatele de la Igești (iunie 1941) și a continuat cu celelalte „metode de pacificare” proprii ocupantului sovietic. Au urmat adică, deportările, procesele de „trădare a patriei sovietice”, arestările, torturile, exterminarea. Satul Frunza din Ținutul Hertei a fost șters de pe fata pământului. La fel s-a întâmplat între Tereblecea și Siret, în satul Prisaca… A mai urmat și marea foamete din 1946-1947 și „vigilența revoluționară” ulterioară…
Iată de ce Legea nr. 68 / 2011 a instituit o zi de cinstire a memoriei românilor – victime ale represiunii organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Vă invităm luni 31 martie 2014, ora 18:00 la Clubul Țăranului pentru premiera de sală a „Memorialului deportaților”, realizat de FILARET ACATRINEI  (o producție T.V.R. INTERNATIONAL , imaginea VIOREL NICOLAU). Documentarul evocă suferința deportaților români , pierduți în zonele asiatice, visând întoarcerea la vetrele lor, revenire pe care doar putini dintre ei au mai apucat-o…

R.B.N. Press este partener media al evenimentului.