ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Chişinău"

Chişinău

,

În  luna noiembrie 2016, în săptămâna premergătoare Zilei Naționale a României, Primăria Municipiului Ploiești a inițiat proiectul educațional CAUTĂ EROII LA TINE ACASĂ. Elevi și profesori de la Colegiul de Artă Carmen Sylva și din Colegiile Naționale Ion Luca Caragiale, Mihai Viteazul, Jean Monnet, Alexandru Ioan Cuza, Nichita Stănescu (toate din Ploiești), au participat la o dezbatere, fiecare elev identificând un erou român din Primul sau din al Doilea Război Mondial, pe care apoi l-a transformat într-o poveste – scrisă, vorbită , cântată. O saga cu documente, fotografii și filme.

La 29 noiembrie 2016  au fost anunțați câștigătorii. Aceștia, împreună cu profesorii coordonatori, au obținut cel mai frumos premiu: o excursie de cinci zile în CAPITALELE UNIRII (premiul a fost  înmânat la 1 Decembrie 2016, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României).

Menționăm că părțile implicate în proiect au fost Primăria municipiului Ploiești (primar – Florin Adrian Dobre), Inspectoratul Școlar al județului Prahova (Inspector Școlar General – Nicolae Oprea Angelescu), Asociația Cultul Eroilor, filiala Prahova (președinte – Constantin Chiper),  Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, filiala Ploiești (președinte  –  Nicolae Petrescu Redi).

Excursia „Capitalele Unirii”  a avut loc în perioda 1-5 iunie.

Delegația a fost însoțită de doi reprezentanți ai Primăriei, care au răspuns de partea organizatorică a proiectului , și de doi consilieri locali. Persoana desemnată de Inspectoratul Școlar să coordoneze întregul proiect a fost profesorul Leonard Coțac – inspector management.

La ora 8, autocarul a plecat din Ploiești. Excursia în istoricele  orașe ale Unirii : Iași, Chișinău, Cernăuți, Alba Iulia  ne-a adus aminte că inima are patru cămăruțe.

Pe traseu, domnul Constantin Chiper a evocat luptele purtate de ostașii români în cele două războaie mondiale pe teritoriile pe care le străbăteam.  Vizitarea Muzeului de Istorie din Focșani și popasul făcut la  Mausoleul Eroilor din Mărășești,   i-a ajutat pe elevi să își cunoască și să-și prețuiască și mai mult  eroii .

La IAȘI a fost vizitată Casa memorială Mihail Kogălniceanu, Bojdeuca din Țicău, Catedrala Patriarhală, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii – Sala Voievozilor.

În Muzeul Unirii, situat în partea centrală a orașului (strada Alexandru Lăpușneanu), am pășit ca într-un tunel al timpului. Sub candelabrul aducerii aminte, inimile se prindeau duios  în Hora Unirii.

Muzeul Unirii din Iași

Clădirea în care funcționează muzeul a fost înălțată la începutul secolului al  XIX –lea în stil neoclasic.  Între 1859 – 1862, palatul a servit drept locuință domnitorului Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza.

În timpul Primului Război Mondial, când Capitala a fost  ocupată de trupele germane, regele Ferdinand Întregitorul hotărăște să-și stabilească  în „Palatul Cuza”  cartierul general.

Iași. Muzeul Unirii

Elevii ploieșteni, admirând interiorul Palatului Culturii (Iași)

Monumentul Unirii  din Iași

În  CHIȘINĂU  vizităm Muzeul de Artă (grație domnului  Florin Sicoe, scriitor, director al Muzeului de Artă din Ploiești), Arcul de Triumf,  Grădina publică.

În inima orașului – Monumentul lui Ștefan cel Mare. Cu mâna dreaptă, voievodul sprijină sabia. Cu cea stângă, înalță crucea.Fără paloșul lui, altfel ne-am fi dus   crucea…

În  Muzeul de Arta din Chișinău

La monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău

Chișinău. Teatrul Național

Cladirea Muzeului de Artă din Chișinau

La CERNĂUȚI  am trecut prin  parcul sfințit de pașii lui Mihai Eminescu, am făcut fotografii la statuia marelui poet, potopită de florile de tei, am văzut clădirea gimnaziului unde a învățat „Luceafărul”, am vizitat impunătoarea clădire a Universitații (fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei și Dalmației), Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi, Casa Națională a Românilor  (aici, elevii au avut prilejul să-l întâlnească  pe cunoscutul  poet Vasile Tărâțeanu – un simbol al românismului din aceste locuri și de pretutindeni).

În centrul orașului Cernăuți

În centrul orașului Cernăuți

Cernăuți, Casa Națională a Românilor (întalnire cu poetul Vasile Tarâțeanu- centru)

Cernăuți, Casa Națională a Românilor (întâlnire cu poetul Vasile Tărâțeanu- centru)

Universitatea din Cernăuți ( fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei)

Universitatea din Cernăuți ( fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei)

La  Centrul Cultural Român din Cernăuți

Ne-ar fi plăcut să le oferim elevilor, dacă timpul ne permitea,  și posibilitatea de a-i cunoaște  personal pe Eugen Patraș  (avocat, o personalitate căreia românii din Ucraina îi datorează înființarea Centrului Cultural Român), Vasile Răuț și Iurie Levcic (animatori ai vieții culturale românești din Cernăuți – și nu numai), pe scriitorul Ștefan Hostiuc  (conduce revista Mesager Bucovinean și poartă în minte și suflet  o adevărată arhivă istorică), Elena Nandriș, primar  de câteva mandate bune în Mahala (localitatea arată ca o stațiune și este locuită în proporție de 99%  de români). Poate, cu un alt prilej, poate  vom vizita și Cimitirul românesc, redacțiile publicațiilor Zorile Bucovinei (ziarul românilor din Ucraina) și Analele Bucovinei.

În a cincea zi de excursie am ajuns în ALBA IULIA, orașul-simbol al României Mari. istoria ne aduce în memorie intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în cetate (noiembrie 1600), intrarea triumfală a cetății Alba Iulia în inima românilor ( 1 Decembrie 1918), jerfa eroilor  Horea, Cloșca și Crișan,  încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria ca regi ai României Mari, 15 octombrie 1922 (emoționanta ceremonie a avut loc la Catedrala Reîntregirii Neamului, un edificiu impunător, construit în 1921 – 1922 pe latura de apus a Cetății, după planurile arhitectului Victor Gh. Ștefănescu)

În cetatea Alba Carolina am fost întâmpinați cu multă căldură de Daniel Claudiu Chindriș. O simplă vizită  în orașul nostru, ne spune cunoscutul ghid, înseamnă o adevărată incursiune în timp în cei peste 2000 de ani de istorie neîntreruptă a acestor   meleaguri.  Relicvele istorice din epoci diferite, istoria celor trei fortificații, sistemul de apărare Vauban  de tipul III , istoria unirii și formării statului român și peste 26 obiective turistice din cetate – toate pot fi descoperite aici.”

Tot Daniel Claudiu Chindriș ne-a  vorbit despre cetatea dacică din apropiere, Apulon  (după distrugerea ei, a împrumutat numele pentru castrul roman Apulum) și rolul pe care Legiunea a XIII-a Gemina l-a avut în cucerirea Daciei.

Elevii și profesorii au făcut apoi cunoștință cu unul dintre soldații castrului roman Apulum, soldatul Tiberius T. Aelius Lupus (Alexandru Cacior). El ne-a prezentat armura romană, armamentul și aspecte din viața de soldat… Poate , la întâlnirea viitoare, alături de soldatul roman vom vedea și un soldat dac.

 

Alba-Iulia. Catedrala Reîntregirii  Neamului

Alba-Iulia. Catedrala Reîntregirii  Neamului

Cetatea Alba Carolina, Poarta 3

Cetatea Alba Iulia a fost construită în timpul împăratului Carol al VI-lea (1711-1740). Avea șapte porți, a șaptea fiind secretă. În poarta a III-a, spune legenda locală,   a fost închis Horea , conducător al Răscoalei de la 1784-1785. Unii istorici  cred că este vorba de poarta a IV-a.

Catedrala catolică din Alba Iulia (cea mai veche din România) a fost înălțată în perioada 1247-1291. Are la bază stilul romanic. Întrucât construcția a avut mai multe etape de-a lungul secolelor, a rezultat o îmbinare armonioasă de stiluri.

*Cei care doreau să vadă aici locul de veci al lui Iancu de Hunedoara, n-au avut nici o șansă. Sarcofagul voievodului era acoperit de o mulțime de coronițe cu steag maghiar. La sesizarea  vizitatorilor, doamna  ghid ne-a surprins cu răspunsul :

„Ne  aflăm într-o biserică de rit catolic, nu în muzeu!” Și în Cartea de impresii mulți turiști și-au manifestat nemulțumirea.

A urmat vizitarea  monumentului din apropierea catedralei. Realizată de sculptorul Oscar Han, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a fost inaugurată la 28 noiembrie 1968, cu ocazia semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România).

Elevii ploieșteni la statuia lui Mihai Viteazul, Alba- Iulia

Pe calul său, pogorât parcă din poveste, Mihai Viteazul privește mândru și încrezător înainte. Are „armuri”  de bronz, nicio lance străină nu-l mai poate străpunge, nicio trădare nu-l mai poate atinge…

În fața porții a III-a ne întâmpină impunătorul obelisc al lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicat în 1937 de sculptorul Iosif Fekete Negrulea și arhitectul Octavian Mihălțan.

Obelisc închinat memoriei lui Horea, Cloșca si Crișan

Din ceruri, Horia și Cloșca par a ne șopti: Oasele noastre nu-s bețe în roata istoriei!… Iar Crișan: Cu opinca-mi veche, măsurat-am distanța de la bordei la castel;  cu nojițele opincii – drumul  de la pământ la cer.

Am ieșit din Alba Iulia ca dintr-un vis spumos. După câțiva kilometri parcurși, deja aveam impresia că ni se face dor de aceste locuri. În final, câteva impresii lăsate de această excursie care încununează un proiect cu mari valențe educative.

Alba Iulia. De la stanga la dreapta- Daniel Claudiu Chindriș ( ghid), Nicolae Petrescu Redi si Alexandru  Cacior (ghid)

Mă bucur că am avut prilejul să vizitez orașe și monumente de referință, atât de la noi, cât și din Basarabia și Bucovina de nord –  teritorii care , în urma Marii Unirii din 1918  au  făcut  parte din România Mare. În această excursie am reusit să acumulez cunostințe noi și să leg prietenii frumoase. Cel mai mult m-a impresionat primirea călduroasă de care am avut parte în Cernauți. (Alexa Tudose, elev – Colegiul Național I.L.Caragiale (profesor îndrumător – Carmen Băjenaru)

Această excursie a reprezentat pentru mine una dintre cele mai frumoase experiențe de până acum. Deși toți am manifestat la început o ușoară reticență, am reușit ca până la finalul acestei „aventuri” să închegăm frumoase prietenii. Consider că datorită eroilor din famiiile noastre, noi am avut oportunitatea de a vizita locuri extraordinare, de a întâlni oameni minunați și de a pune temelia unor amintiri aproape imposibil de uitat.  (Dungă Andreea Veronica, elevă, clasa a XI-a B, Colegiul de Artă  Carmen Sylva (profesor îndrumător – Dragoș Lipan)

În ultima zi a acestei excursii duc o tolbă plină cu amintiri  și impresii frumoase, cu multe cunoștințe interesante pe care doresc să le împărtășesc cu cei de acasă.  Sunt plăcut surprinsă de idea acestei excursii și de adevăratele performanțe pe care le-am realizat împreună.Sunt cinci zile în care fiecare dintre noi a lăsat celorlalți câte o părticică din felul lor de a fi, din cunoștințe, suport, încredere, prețuire și sunt recunoscătoare pentru că am participat. (Oana Cozea, profesor – Colegiul Național Nichita Stănescu, Ploiești)

Redactor Nicolae Petrescu Rediromaniabreakingnews.ro

,

De Ziua României, la Chișinău a fost expus în stradă un tricolor imens. Acțiunea a fost organizată de Asociația „Onoare, Demnitate și Patrie”, pentru a marca cei 98 de ani de la Unirea din 1918. Acest tricolor fost cusut timp de două luni. După eveniment, tricolorul va fi tăiat în o sută de bucăți a cîte 10 metri fiecare. Ulterior, acesta va fi dăruit școlilor și liceelor din țară, pentru ca la 27 aprilie 2017, cînd este sărbătorită Ziua Națională a Drapelului, fiecare instituție de învățămînt să arboreze acest tricolor.

Video: De Ziua României, la Chișinău a fost expus în stradă un tricolor imens

,

Astăzi, 1 Decembrie, la Chișinău a fost marcată Ziua Națională a României prin mai multe evenimente culturale. Unul dintre evenimente s-a desfășurat în proximitatea Liceului Gheorghe Asachi. Sute de liceeni și persoane în vârstă au încins o horă pentru a marca cei 98 de ani de la Marea Unirea din 1918.

Video: Hora Unirii la Liceul „Gh.Asachi” din Chișinău

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (9)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (8)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (7)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (5)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (4)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (3)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (2)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (1)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (18)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (17)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (15)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (14)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (13)

Hora_Unirii_Chisinau_Liceul_Gheorghe_Asachi_1_Decembrie_2016 (12)

,

1 decembrie/ Chi­și­nău. Pen­tru a mar­ca cei 98 de ani de la Uni­rea din 1918, la Chi­și­nău a fost expus în stra­dă un tri­co­lor imens. Unii participanți la miting au vorbit despre indiferența autorităților dar și despre forțele care se opun reunificării cu Patria Mamă – România.

Video: Cine/ce îi dezbină pe românii-moldoveni? Ce spun unioniștii (Reporter de GARDA)

Alexandru consideră că e important să exprimăm public românismul nostru. „Românismul este un punct de la care pornește gândirea noastră europeană. Asta este esențial, asta e Ziua Unirii, asta e România pentru noi. Este o trăire sfântă pe care o manifestăm și pe 27 martie și pe 1 decembrie”, a declarat Alexandru Tighineanu, participant la acțiune.

„Autoritățile nici nu au dreptul să serbeze, pentru că ei, într-atâția ani, nici malurile Bâcului nu le-au putut uni, dar nu încă ale Prutului sau ale Nistrului”, susține Grigore Plămădeală, membru al Uniunii Artiștilor Plastici.

,

Fostul președinte al României – Traian Băsescu, ctualul președinte al PMP a ajuns în Republica Moldova, pentru a evalua situația  după alegerile prezidențiale, dar și pentru a identifica elemente noi de susținere a parcursului proeuropean al acesteia.

Ajuns la Chișinău, fostul președinte a fost primit în uralele a mii de oameni veniți în locația unde iși desfășura evenimentul Partidul Popular. Primul mesaj al fostului președinte a fost extrem de emoționant și curajos.

„Bine v-am găsit. Azi dimineață am plecat din țară de la mine și am venit tot în țară la mine”, a spus Traian Băsescu.

Liderul Partidului Mișcarea Populară din România – Traian Băsescu, a declarat că dacă va ajunge în lista deputaților, va face tot posibilul pentru a face posibilă Unirea Republicii Moldova cu România. Declarațiile au fost date în cadrul unei întâlniri electorale la Chișinău.

Ex-președintele României a promis că una din acțiunile pe care le va întreprinde imediat ce va accede în Parlament va fi formarea unui minister al unificării.

„Vom înființa în România Ministerul Unificării, care va coordona implicarea tuturor instituțiilor statului în apropierea actului unirii”, a spos fostul lider de la Cotroceni.

Traian Băsescu a mai spus că întreprinde măsurile necesare pentru anularea taxelor pentru dobândirerea cetățeniei române: „Moldovenilor le-a fost furată cetățenia română, nu este corect ca ei să plătească pentru redobândirea cetățeniei”, potrivit IPN.

Fostul președinte al României a declarat că unirea celor două state trebuie să se producă pe cale politică, conform Tratatului de la Helsinki.

„În baza prevederilor acestui document au fost reunită Germania și separată Cehia de Slovacia. Pe cale politică înseamnă că fie prin referendum, fie prin vot parlamentar”, a precizat Băsescu.

Traian Băsescu la Chișinău în uralele a mii de oameni

Prezentarea programului PMP pentru relația cu Republica Moldova

Video:Președintele Traian Băsescu, la Chișinău, despre Unire!

Traian Băsescu: Tot mai mulți își doresc reunificarea celor două state ( IPN)

Circa 48 la sută din cetățenii Republicii Moldova și cel puțin 78 la sută din cetățenii României își doresc unificarea celor două state. Declarația a fost făcută de către ex-președintele României, Traian Băsescu, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu alegătorii din Chișinău, sâmbătă, 26 noiembrie, transmite IPN.

„În cazul Republicii Moldova a fost înregistrat un progres important, în condițiile când anterior doar trei la sută își doreau unirea cu România. În urma majorării numărului de locuri pentru studenții moldovenii în instituțiile de învățământ din România de la o sută la cinci mii, dar și a facilitării condițiilor pentru redobândirea cetățeniei române, tot mai mulți locuitori din stânga Prutului își doresc reunificarea țării. Numărul tinerilor moldoveni aflați la studii în România este de 20 de mii, iar a celor care au redobândit cetățenia română este de peste 500 de mii”, a precizat fostul lider de la Cotroceni.

Potrivit lui Băsescu, unirea ar aduce doar beneficii pentru cele două state: „Mai sunt și în România sceptici care se opun unirii, că adică suntem săraci și nu trebuie să unim cele două sărăcii. Unirea doar va consolida țara. După unire România are șansa să devină principalul furnizor de produse alimentare pentru Europa, în al doilea rând, populația României va crește cu patru milioane, fapt care va duce la majorarea numărului de mandate în Parlamentul European. În al treilea rând, România va demonstra că își respectă istoria”.

Traian Băsescu a făcut aluzie și la Igor Dodon, președintele ales al Republicii Moldova: „Mi-a plăcut să aud că Igor Dodon și-a mai potolit elanul privind Uniunea Vamală și a spus că va consulta poporul”.

Băsescu la Chișinău: Obiectivul vieții mele este să văd unirea (IPN)

Traian Băsescu a mai spus că întreprinde măsurile necesare pentru anularea taxelor pentru dobândirerea cetățeniei române: „Moldovenilor le-a fost furată cetățenia română, nu este corect ca ei să plătească pentru redobândirea cetățeniei”.

Fostul președinte al României a declarat că unirea celor două state trebuie să se producă pe cale politică, conform Tratatului de la Helsinki. „ În baza prevederilor acestui document au fost reunită Germania și separată Cehia de Slovacia. Pe cale politică înseamnă că fie prin referendum, fie prin vot parlamentar”, a precizat Băsescu.

Autor Andrei Radescuromaniabreakingnews.ro

,

La șapte ani de la tragicele evenimente din aprilie 2009, dezvăluirile continuă să apară. Fostul deputat Grigore Petrenco afirmă că pe 7 aprilie 2009 a avut loc o încercare de lovitură de stat, autorul fiind nimeni altul decât oligarhul Vladimir Plahotniuc.

„A fost o încercare de lovitură de stat, cu implicarea opoziției de atunci, adică s-a dorit ca să fie cu mâna opoziției. Atunci Plahotniuc nu avea așa putere ca acum și a făcut totul cu alte persoane. Ce mă face să cred că Plahotniuc a încercat să facă o lovitură de stat: uitați-vă unde se află persoanele cu funcții de răspundere de atunci. Reșetnicov a venit în majoritatea parlamentară, împreună cu toți trădătorii. Cu siguranță el știe ce a fost atunci. Zubic, care controlează mai multe hoteluri. Papuc atunci a dispărut în 7 aprilie, iar Zubic a condus atunci acțiunea. Mejinschi, la fel, este una din persoanele care au avut atunci funcții cheie. Apoi sunt sportivii care au încercat atunci să destabilizeze situația, sportivii lui Țuțu”, a declarat Grigore Petrenco în cadrul emisiunii Interpol, la TV7.

Potrivit fostului deputat, Plahotniuc a recurs la acele acțiuni pentru că voia să capete influență și să se ridice de la nivelul anticamerei președintelui comunist Vladimir Voronin.

„Pe timpul nostru a fost și corupție și mulți știau ce făcea Reșetnicov și Voronin probabil cunoștea. Dar mulți dintre ei se află acum în subordinea lui Plahotniuc. Și Zubic, și Reșetnicov. Mi-aș dori ca guvernarea să desecretizeze corespondența din 7 aprilie dintre Voronin și Reșetnicov. Cu siguranță vom afla multe lucruri”, afirmă Petrenco.

„Pentru mine este clar că în aprilie s-a dorit lovitura de stat pentru ca Plahotniuc să preia puterea. Și asta pentru că este una să te aștepte cineva în anticameră și alta este tu să stai la cineva în anticameră”, a mai spus fostul deputat.

Grigore Petrenco a mai povestit cum l-a cunoscut pe Plahotniuc. „Eu cunoșteam că Plahotniuc încearcă să rezolve multe chestii. Prima mea întâlnire cu el a fost la un concert cu tinerii și Plahotniuc era unul dintre organizatorii evenimentului. Când l-am văzut prima dată, am înțeles că acest om este foarte rău”, susține Petrenco.

Fostul parlamentar a mai declarat că a fost exclus din PCRM la fel ca și alte voci puternice anume la indicația lui Plahotniuc. „În PCRM a existat întotdeauna lupta pentru putere, de asta și ne-au exclus din PCRM, pentru că s-a știut că în actualul Parlament astfel de oameni ca noi nu trebuiesc ca să nu-i încurce lui Plahotniuc. Au fost multe dezbateri în fracțiunea PCRM de atunci privind privatizările, mai ales hotelul Codru, dar Voronin avea influență. Țin minte că am avut discuții serioase la aceste subiecte, dar Voronin a insistat. Fracțiunea nu era de acord cu multe decizii de ale sale. Și în asemenea situații înțelegi că nu este totul așa cum este scris în programul electoral și poate de asta și au fost decizii radicale între fracțiunea noastră de atunci”, a punctat Petrenco. (sursa: Jurnal.md)

romaniabreakingnews.ro

,

Pe 10 octombrie 2016, Teatrul Nottara s-a redeschis oficial pentru public, este prima zi oficială în sediul și sălile de spectacol din Bulevardul Magheru. Este ziua când începe cea de-a IV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru FEST (ÎN) pe Bulevard, 10-22 octombrie.

FEST (ÎN) pe Bulevard înseamnă 31 de reprezentații ale teatrelor din București (Bulandra, Metropolis, Nottara, Odeon, Teatrul de Artă, Țăndărică), din țară (Arad, Brașov, Brăila, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara, Târgoviște) și din străinătate (Bulgaria, Cehia, Croația, Kosovo, Republica Moldova, Serbia, Slovenia). Plus un eveniment stradal, 2 expoziții de fotografie de teatru, 3 spectacole-lectură, 4 lansări de carte, 4 colocvii.

festival_pe_bulevard_nottara

Cu ocazia evenimentului, pe holurile Teatrului Nottara a fost organizată și o expoziție de fotografie „Teatrul Nottara: de pe scenă pe simeze”, ce conține imagini din spectacole din arhiva instituției, unele din anii ’50. Imagini unice ale marilor actori ai României, dintre care unii nu mai sunt, din păcate, printre noi: George Alexandru, Emil Hossu, Mircea Albulescu, George Constantin, Ștefan Iordache și mulți alții. Galeria fotografică ar fi simbolismul puternic care a stat în spatele luptei conducerii teatrului pentru a se întoarce în clădirea originară care i-a fost casă timp de 55 de ani.

Marinela Țepuș, managerul teatrului, și echipa sa au depus un efort extraordinar pentru a fi totul gata la momentul inaugurării. „Suntem epuizați! Nici emoții nu mai avem!”, „Suferim de sindromul studenției, dacă am mai avea trei zile… Dar nu mai avem. Oricum, vă invităm pe toți să veniți la noi. Am spălat fațadele, este foarte frumos!”, a declarat managerul Teatrului Nottara Evenimentului Zilei citat de romaniabreakingnews.ro

Inaugurarea a debutat cu o lansare de carte „Măria să, Teofil Vâlcu”, de Ștefan Oprea.

Cortina s-a ridicat oficial la Sala Horia Lovinescu a Teatrului Nottara cu spectacolul „Notenkraker sau… al cincilea anotimp” de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, prezentat de Teatrul de Revistă Ginta Latină din Chișinău prin care s-a deschis secțiunea „Bulevardul comediei”. Din distribuția spectacolului fac parte: Spărgătorul de nuci – Sergiu Chiriac; Prințesa Pirlipatina – Ecaterina Bozianu; Drosselmayer – Vitalie Jacota; Lorelay – Victoria Turcanu-Bordianu; Doamna Stahlbaum, Regina – Galina Lazarenco; Domnul Stahlbaum; Regele – Ion Munteanu; Fritz Stahlbaum – Dorin Gribincea; Doctorul Wandelstern, Bucătarul șef – Alexandru Dicușar; Astrologul Regal, Ministrul cel mare – Anatol Burlacu; Kaiser – Nicu Țărnă; Regina Guzgandina – Larisa Dascăl. Curtenii și șobolanii: Tatiana Manoil, Victoria Botnaru, Lidia Novicov, Antonia Calancea, Ianoș Baziuc, Ana-Maria Ciubotaru, Mihai Ciobanu, Valentin Munteanu, Cristina Pereanu, Tatiana Guzun. Regia: Mihai Țărnă. Pictor scenograf: Adrian Suruceanu. Costumele: Lilia Ixari. Cântece: Nicu Alifantis. Compozitor: Liviu Știrbu

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (29)

În 2015, la Gală Premiilor Uniunii Teatrale din Moldova, ediția a XIV-a, Uniunea Teatrală din Moldova (UNITEM) a premiat, Notenkraker sau… al cincilea anotimp…” cu: Premiul pentru cel mai bun spectacol pentru copii (deși este un spectacol pentru toate vârstele) și cu Premiul pentru cea mai bună creație muzicală originală (în „Notenkraker” se pot asculta melodii de Nicu Alifantis, pe versuri de Nichita Stănescu și G. Bacovia).

Spectacolul a fost nominalizat și la Premiul pentru regie; Premiul pentru rol feminin secundar; Premiul pentru cele mai bune costume.

Basarabeanul Mihai Țărnă, actor, regizor, scenarist, activează din 2002 ca șef al Catedrei Artă Actorului la Școala Internațională de Film și Televiziune din Paris, EICAR. A montat peste 20 de spectacole în Republica Moldova și Franța (sursă: bunătate.ro)

„Notenkraker sau… al cincilea anotimp” de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann. Nimic deosebit, toate sunt în voia Domnului: și convingerile familiei, și cele filosofice, poate și cele care țin de vrăjitorii și chiar de multe alte puteri malefice. Adevărul este doar unul, cert și neînvins: fiecare personaj tinde să supraviețuiască. Al cincilea anotimp este anotimpul copilăriei care nu ține cont de intemperii și de schimbări ale naturii. Copilăria are adâncimi și înălțimi de nebănuită fericire, date uitării de maturi. Notenkraker sau… Al cincilea anotimp… este un spectacol pentru toate vârstele. (din descrierea de pe pagina oficială festinpebulevard.ro/ro/bulevardul-comediei/notenkraker-sau-al-cincilea-anotimp)

Teatrul Nottara a fost închis din luna noiembrie 2015, pentru că nu corespundea legislației privind clădirile cu risc mare de prăbușire la seism (bulină roșie cu grad seismic I). După o amplă expertiză a rezultat că această clădire, după ce va fi consolidată și revitalizată, se va încadra la grad de risc seismic III. Echipa teatrului a trecut printr-o mare aventură. În intervalul decembrie 2015 – iunie 2016, Teatrul Nottara a susținut peste 80 de reprezentații în 37 de spații: în București și în alte orașe din țară. Azi Teatrul Nottara a revenit, oficial, acasă.

Marinela Țepuș – managerul Teatrului Nottara la deschiderea oficială: „Din păcate confuzia este îngrozitor de mare și dovadă că sunteți azi aici atâția cât se vede că sunteți (în număr foarte mic n.r.) Anul trecut la același festival sală a fost plină. Am dori să ne ajutați. Toți cei care aveți facebook, toți cei care socializați pe oricare rețea, dacă nu vă este teamă să veniți aici (la teatrul Nottara n.r.), și dacă sunteți alături de noi, povestiți-le și altora că Teatrul Nottara și-a redeschis porțile, că este acasă și își așteaptă spectatorii de oriunde ar fi. (…) Lumea a uita să vină la teatru pe Bulevardul Magheru. De aceea vă invit pe toți să deveniți purtătorii noștri de cuvânt și ne veți ajuta cu siguranță. Vă mulțumesc din suflet”

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (16)

Marinela Țepuș – Managerul Teatrului Nottara

(…) Emoționante au fost ajutorul dat acestui Teatru din mai mulți parteneri, prin care și Teatrul Ginta Latină din Chișinău. Am fost acolo pentru prima dată cu trei spectacole extrem de diferite, cu actori de toate vârstele din toate generațiile.

Ne-au primit cu atâta emoție și cu atâta generozitate și am primit atâtea aplauze, încât nu se putea ca aceea mână întinsă să nu se întoarcă și către dumnealor. Mai mult decât atât, Teatrul Nottara va face un proiect în care periodic, noi ne vom duce acolo și la fel iei vor venii și vor fi oaspeții noștri.

Ași vrea, și pentru că este așa, pentru că măcar cultural suntem cu toții români și măcar cultural nu exista o graniță între noi și asta putem să dovedim doar noi cei de pe scenă și voi cei din public cu aplauzele noastre și cu bucuria cu care îi vom primi. 

Noi cei din Teatrul Nottara, am fost primiți cu atâtea aplauze și cu atâta emoție la Chișinău, încât aproape că nu ne-a mai venit să plecăm. Și a mai fost un lucru extraordinar, de la graniță și până la Chișinău s-a întâmplat ceea ce nu s-a mai întâmplat cred unui teatru, am fos duși cu „girofarul”, așa le place colegilor mei să spună, însoțiți de escortă.
Aș vrea să îi mulțumesc și Excelenței Sale – domnului ambasador al Republicii Moldova la București – Mihai Gribincea și să-l invit alături de mine și de asemeni pe domnul director Țărnă al Teatrului Ginta Latină” a mai spus Marinela Țepuș – managerul Teatrului Nottara

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (18)

Marinela Țepuș și Ambasadorul R. Moldova la Bucureștti Mihai Gribincea

Ambasadorul Republciii Moldova la București – Mihai Gribincea: „… Am onoarea să salut Teatrul Ginta Latină din Chișinău aici la București și sunt convins că oaspeții veniți de la Chișinău vă vor convinge, în afară de faptul că politica este un teatru,… la Chișinău chiar se face Teatru. Spunând aceasta vreau să subliniez aici așa cum și doamna directoare a spus înaintea mea, probabil, cultura, teatrul, sunt cele mai bune exemple că vorbim o limbă, avem un trecut istoric și suntem o națiune (în sală se aplaudă frenetic) în același timp, cred că în ceea ce privește cultură la această etapă, avem toate posibilitățile ca să aprofundăm relația dintre Chișinău și București. Așteptăm să fie semnat un act de colaborare între Ministerul Culturii de la București și cel de la Chișinău. Sperăm că el va pune bazele acelui schimb de spectacole și stagiuni despre care a-ți vorbit și dumneavoastră. Vă mulțumesc și felicit Teatrul Nottara cât și pe colegii de la Chișinău cu acest eveniment frumos.”
„Aș vrea să vă spun că Teatrul Nottara nu începe acum o colaborare cu Chișinăul, este prima primă oară când Teatrul Ginta Latină din Chișinău joacă pe scena Teatrului Nottara, noi am făcut schimburi culturale cu Chișinăul prin Teatrul Național, Teatrul „Eugen Ionescu”, la un moment dat eu chiar am vrut să mă detașez acolo, vă spun cu mâna pe suflet și de câte ori mă duc acolo, mă duc spre bomboanele Bucuria cu mare mare bucurie.”

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (19)

Directorul Teatrului Ginta Latină din Chișinău – Tudor Țărnă

Directorul Teatrului Ginta Latină din Chișinău – Tudor Țărnă: „…nimic deosebit, am vrut să menționez că doamna director Marinela Țepuș a povestit despre cele zile negre din bejenie, de exilare… totuși voi aveți un noroc mare, la noi când de exila în Siberia era fără drept de reîntoarcere în casa natală, părintească. Voi ați venit iarăși acasă. (aplauze frenetice în sală) Această fulminantă apariție a noastră în fața dumneavoastră este numai meritul Teatrului Nottara, pentru că ei au avut încredere atunci când un teatru de la Chișinău a întins o mână într-un fel, invitându-i la noi și ei au crezut în această invitație și au venit la Chișinău și pe urmă nu au uitat de noi și ne-au invitat și pe noi la dumneavoastră. În rest am în spate o trupă de băieți și veți vede că nu am venit în zădăra. Vă pup.”

Teatrul Nottara vă dorește vizionare plăcută…

Video Exlusiv: Trupa Teatrului Ginta Latină din Chișinău a ridicat oficial cortina Teatrului Nottara (prima parte)

Video Exlusiv: Trupa Teatrului Ginta Latină din Chișinău a ridicat oficial cortina Teatrului Nottara (a II-a parte)

Imagini din timpul Spectacolului „Notenkraker sau… al cincilea anotimp” de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann cu actorii Teatrului Ginta Latină din CHișinău pe scena teatrului Nottara

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (14)

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (21)

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (25)

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (24)

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (23)

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (22)

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (26)

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (27)

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (30)

Tetrul_Nottara_si-a_ridicat_oficial_cortina_Trupa_Teatrului_Ginta_Latina_din_Chosinau (33)

Album Foto întreg pe Facebook

Album foto întreg pe Flickr 

Romania Breaking News mulțumește pe această cale pentru suportul logistic și tehnic asigurat de E-Syv Systems SRL (https://e-syv.ro), artimaginum.eu și inregistrarievenimente.ro, cu al căror sprijin  a fost posibilă realizarea materialelor foto video.

Publicat de Dorian Theodor Clenciuromaniabreakingnews.ro

,

75_de_ani_de_la_dezrobirea_Basarabiei_Bucovine_si_ Tinutului_Herta_ROMANIABREAKIGNEWS_ro

În data 22 iunie 1941, România intra în cel de al Doilea Război Mondial alături de puterile Axei, împotriva  cotropitorilor sovietici. În acea zi, Ion Antonescu a emis  celebrul Ordin către Armata Română, prin care cerea trecerea Prutului în vederea eliberării de sub ocupația sovietică a Basarabiei si Bucovinei de Nord.

La 75 de ani de la istoricul „22 iunie 1941”, în Chișinău, capitala Republicii Moldova, are loc zilele acestea, 22-23 iunie, o importantă conferință științifică internațională cu tema „75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța”.

Evenimentul are loc la Centrul de Cultură și Istorie Militară din R. Moldova și este organizat de PROIECTUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI”, coordonator dr. Vasile ȘOIMARU, în colaborare cu INSTITUTUL DE STUDIUL ARHIVELOR, CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ISTORIE MILITARĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA, FUNDAȚIA CULTURALĂ „MEMORIA”, FILIALA ARGEȘ.

75_de_ani_de_la_dezrobirea_Basarabiei_Bucovine_si_ Tinutului_Herta

Participă la conferință, reputați cercetători,  istorici, oameni de cultură, militari, profesori, preoți, jurnaliști și avocați din România și R. Moldova, printre care îi putem aminti: Vasile ȘOIMARU dr. prof. univ. (Chișinău), Mihai TAȘCĂ dr. în drept. cercet. șt. superior, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM (Chișinău), Radu THEODORU, General de flotilă aeriană, veteran de război (București), Theodor CODREANU, Jipa ROTARU, comandor (r), Mariana ȚĂRANU, dr. în istorie, Diacon, dr. Dorin Demostene IANCU, Arhiva Sf. Sinod (București), Maria DANILOV, dr. în istorie, Institutul de Istorie al AȘM (Chișinău),  Ion MĂLDĂRESCU – jurnalist, Mihai NICOLAE – avocat, președintele Institutului Frații Golescu (București) și alții.

Temele abordate sunt deosbit de interesante și sunt de maxim interes, mai ales în acest spațiu dintre Prut și Nistru, în care recuperarea istoriei și identității românești se află într-un amplu proces de recâștigare a locului cuvenit în conștiințele celor care timp de zeci de ani au fost expuși așa ziselor adevăruri ale istoriografiei sovietice, atât în timpul ocupației rusești  cât și mai apoi după declarația de independență a RM, prin propaganda rusă agresivă, care încă stăpânește media din R. Moldova, la 25 de ani de la ruperea de URSS. Istoriografia ruso-sovietică ne-a învățat zeci de ani despre agresiunea nazistă din 1941, când poporul sovietic pașnic (această pașnică țară a ocupat până atunci o bucată bună din Finlanda, din România, din Polonia și pe de-a întregul țările baltice) a fost totalmente surprins de agresiunea nazistă germană la care s-au alăturat și alții, inclusiv românii. Firul roșu al tuturor justificărilor este faptul că URSS era o țară pașnică, neînarmată și nepregătită, a avut prea puțin timp pentru a se pregăti împotriva lui Hitler. La fel de pașnic, își rezolva problemele din Asia cu japonezii în Mongolia, prin bătălia de la Halhin Gol, unde generalul Jukov punea în practică blietzkriegul încă din 1939, înainte de semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, cu mult înainte de a fi cunoscut și numit așa de către armata germană. – Vedeți mai mult în articolul reputatului analist militar Cristin Negrea publicat de romaniabreakingnews.ro –  „În noaptea de 21-22 iunie 1941, Mareșalul Dezrobitor Ion Antonescu, a dat istoricul ordin: OSTAȘI, VĂ ORDON TRECEȚI PRUTUL !”

Conferința „75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța”, organizată la Chișinău prin implicarea domnului Vasile ȘOIMARU, abundă de o bogăție a titlurilor comunicărilor, unele recomandate ca lucrări științifice deosebit de importante, printre care putem enumera: „22 iunie 1941 – răspuns cu armele invaziei sovietice din anul precedent Terorii Roșii, deportărilor, prigoanei, desnaționalizării”; „Basarabia în cântarul adevărului”; „22 iunie 1941, prima zi de război. Ostași, vă ordon: treceți Prutul!”; „Germania și operațiunea Barbarossa”; „Ofensiva Armatei a 11-a Germană în Basarabia”; „Modalități de modificare a teritoriilor de stat admise de dreptul internațional”; „Contributii la genealogia familiei mareșalului Antonescu.”; „Cimitire ale eroilor români și germani pe teritoriul Republicii Moldova”; „Radio București – 22 iunie 1941”; „Aspecte referitoare la întoarcerea refugiaților și evacuaților basarabeni din județul Vâlcea, în vara anului 1941”; „Crimele autorităților sovietice în RSSM (iunie-iulie 1941)”; „Între dorul de casă și conștiința slujirii. Preoți basarabeni refugiați în România în anul 1940 si reveniți in Basarabia in vara anului 1941”; „De cine și de ce ne temem să reconstruim în Basarabia Turnul Dezrobirii Ei?”; „Turnul Dezrobirii Basarabiei în mărturiile locuitorilor com. Ghidighici”; „Restabilirea legislației și justiției românești în Basarabia după 22 iunie 1941”; „Soarta scriitorilor români care au abordat tema Basarabiei în al Doilea Război Mondial (în perioada postbelică și astăzi)”; „22 iunie 1941, „Operațiunea Munchen” și măcelul de la Jilava”; „Raptul de la 28 iunie 1940”; „Istoria și prezentul Cimitirului de Onoare de la Țiganca”; „Armata Română în Basarabia (iunie-iulie 1941)”, „Considerații privind angajarea României în războiul împotriva Uniunii Sovietice”; `Acțiunile de luptă aeronautice Regale Române după 22 iunie 1941”; „Demistificarea anului 1941 în memorialistica basarabeană”; „Evacuarea autorităților sovietice din Basarabia și organizarea acțiunilor de diversiune în teritoriul părăsit (iunie-iulie 1941)”; „„Ard malurile Nistrului” – o cartedocument istoric despre dezrobirea Basarabiei din iunie-august 1941”; „22 iunie 1941 – un punct astral în soarta noastră (Mărturii personale)”; „Martirajul românilor din Nordul Bucovinei”; „Calvarul românilor basarabeni în perioada 28.06.1940 – 22.06.1941.”; „Basarabeanul Gherman Pântea – primarul orașului Odesa între 1941-1944”; „Efectele dezrobirii Basarabiei în județul Orhei (studiu de caz)”; „Relațiile politice și militare româno-germane: septembrie 1940-august 1944”.

Celebrul ORDINUL DE ZI către Armată, al Generalului Ion Antonescu, Conducatorul Statului Român, din 22 iunie 1941.

Maresal_Ion_AntonescuOSTASI,

V-am fagaduit din prima zi a noii Domnii si a luptei mele nationale, sa va duc la biruinta; sa sterg pata de dezonoare din cartea Neamului si umbra de umilire de pe fruntea si epoletii vostri.

Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor stramosesti si a bisericii, lupta pentru vetrele si altarele romanesti de totdeauna.

OSTASI,

Va ordon: treceti Prutul! Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre.

OSTASI,

Plecati azi pe drumul biruintelor lui Stefan cel Mare ca sa cuprindeti cu jertfa voastra ceea ce au supus stramosii nostri cu lupta lor.

Inainte. Fiti mandri ca veacurile ne-au lasat aci straja dreptatii si zid de cetate crestina. Fiti vrednici de trecutul romanesc.

OSTASI,

Veti lupta cot la cot, suflet de suflet, langa cea mai puternica si glorioasa armata a lumii. Indrazniti sa va masurati vitejia si sa va dovediti mandria, camarazilor nostri. Ei lupta pe pamantul moldovean, pentru granitele noastre si pentru dreptatea lumii. Fiti vrednici de cinstea pe care v-au facut-o istoria, Armata Marelui Reich si neintrecutul ei comandant, Adolf Hitler.

OSTASI,

Inainte. Sa luptati pentru gloria Neamului. Sa muriti pentru vatra parintilor si a copiilor vostri. Sa cinstiti prin vitejia voastra amintirea lui Mihai Voda si a lui Stefan cel Mare, a martirilor si eroilor cazuti in pamantul vesniciei noastre cu gandul tinta la Dumnezeu.

Sa luptati pentru desrobirea fratilor nostri, a Basarabiei si Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vietii si a caminurilor batjocorite de pagani cotropitori.

Sa luptati pentru a ne razbuna umilirea si nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele si Generalul Vostru.

OSTASI,

Izbanda va fi a noastra. La lupta. Cu Dumnezeu inainte!

Comandant de capetenie al Armatei:

GENERAL ANTONESCU
22 iunie 1941

PROGRAMUL CONFERINȚEI „75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța”

22 IUNIE 2016
9.30 – 10.00 – Înregistrarea participanților
10.00 – 10.30 – Deschiderea conferinței
Binecuvântarea Conferinței din partea Bisericii Ortodoxe Române
Mesaje de salut
Conf. univ. dr. Vasile ȘOIMARU, coordonatorul proiectului „Romanii din jurul
României”
Prof. univ. dr. Ilie POPA, Fundația Culturală „Memoria”, Filiala Argeș
Dr. în drept, Mihai TAȘCĂ, directorul Institutului de Studiul Arhivelor
 Conf. univ., dr. Vitalie CIOBANU, Centrul de Cultură și Istorie Militară din R. Moldova
10.30 – 13.00. Partea I
COMUNICĂRI ÎN PLEN
Moderatori: Conf. univ. dr. Vasile ȘOIMARU
Prof. univ. dr. Ilie POPA
1. Radu THEODORU, General de flotilă aeriană, veteran de război (București):
22 iunie 1941 – răspuns cu armele invaziei sovietice din anul precedent Terorii Roșii,
deportărilor, prigoanei, desnaționalizării.
2. Theodor CODREANU, dr., scriitor (Huși): Basarabia în cântarul adevărului.
3. Jipa ROTARU, comandor (r), dr. prof. univ. Membru cor. al Academiei
Oamenilor de Știință din România: 22 iunie 1941, prima zi de război. Ostași, vă ordon: treceți
Prutul!
4. Ottmar TRAȘCĂ, Cercetător științific principal II dr., Institutul de Istorie
„George Barițiu” al Academiei Române (Cluj Napoca): Germania și operațiunea
Barbarossa.
5. Sergiu CATARAGA, doctor în istorie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion
Creangă” (Chișinău): Ofensiva Armatei a 11-a Germană în Basarabia.
6. Nicolae OSMOCHESCU, dr. prof. univ. (Chișinău): Modalități de modificare a
teritoriilor de stat admise de dreptul internațional.
7. Ilie POPA, prof. univ., dr., Cristian-Sebastian Manu (Pitești): Contributii la
genealogia familiei mareșalului Antonescu.
8. Valentin BALAN, cercet. științ., Centrul de Cultură și Istorie Militară din R.
Moldova, Cimitire ale eroilor români și germani pe teritoriul Republicii Moldova.
Discuții
13.00 – 14.00 Pauză de cafea
14.00 – 16.30. Partea a II-a
COMUNICĂRI ÎN SECȚIUNI
Secțiunea I
Moderatori: Mihai TAȘCĂ dr. în drept
Mariana ȚĂRANU, dr. în istorie
1. Ion NEGREI, cercet. științ., Institutul de Istorie al AȘM (Chișinău): Radio București –
22 iunie 1941
2. Petre DINESCU, magistrat (Râmnicu Vâlcea): Aspecte referitoare la întoarcerea
refugiaților și evacuaților basarabeni din județul Vâlcea, în vara anului 1941.
3. Mariana ȚĂRANU, dr. în istorie, cercet. științ., Muzeul Național de Etnografie și
Istorie Naturală (Chișinău): Crimele autorităților sovietice în RSSM (iunie-iulie 1941).
4. Diacon, dr. Dorin Demostene IANCU, Arhiva Sf. Sinod (București): Între dorul de casă
și conștiința slujirii. Preoți basarabeni refugiați în România în anul 1940 si reveniți in
Basarabia in vara anului 1941.
5. Vasile ȘOIMARU, dr. prof. univ. (Chișinău): De cine și de ce ne temem să reconstruim
în Basarabia Turnul Dezrobirii Ei?
6. Serafim ISAC, dr. prof. univ., primarul comunei Ghidighici (Chișinău): Turnul
Dezrobirii Basarabiei în mărturiile locuitorilor com. Ghidighici
7. Maria DANILOV, dr. în istorie, Institutul de Istorie al AȘM (Chișinău): Doua cărți de
istorie dedicate Basarabiei dezrobite.
8. Elena ARAMĂ, dr. hab. în drept, prof. univ. USM, Mihai Tașcă dr. în drept,
Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM (Chișinău): Restabilirea legislației și
justiției românești în Basarabia după 22 iunie 1941.
16.30 – 17.00 Discuții
Secțiunea II
Moderatori: Vitalie CIOBANU, dr. în istorie
Ottmar TRAȘCĂ, dr. în istorie
1. Nina NEGRU, cercet. (Chișinău): Soarta scriitorilor români care au abordat tema
Basarabiei în al Doilea Război Mondial (în perioada postbelică și astăzi).
2. Ion MĂLDĂRESCU, Revista on-line ART EMIS (Râmnicu Vâlcea): 22 iunie 1941,
„Operațiunea Munchen” și măcelul de la Jilava.
3. Nicolae DINESCU, jurnalist (Râmnicu Vâlcea): Raptul de la 28 iunie 1940
4. Petru GANDRABUR, primarul comunei Țiganca, Preot Daniel ANDRIAN, parohul
bisericii din com. Țiganca (Cantemir): Istoria și prezentul Cimitirului de Onoare de la
Țiganca
5. Vitalie CIOBANU, dr. în istorie, Centrul de Cultură și Istorie Militară din R.
Moldova, Petru Costin, colonel (Chișinău): Armata Română în Basarabia (iunie-iulie 1941)
6. Ion ȘIȘCANU, dr. în istorie, prof. univ. (Chișinău): Considerații privind angajarea
României în războiul împotriva Uniunii Sovietice.
7. Ion CERNEI, publicist, (Orhei): Acțiunile de luptă aeronautice Regale Române după 22
iunie 1941.
16.30 – 17.00 Discuții
17.00 – 18.00 – Vizitarea Muzeului Ocupației Sovietice
18.00 Cina
23 IUNIE 2016
10.00 – 13.00
Moderatori: Jipa ROTARU, comandor (r), dr. prof. univ., Membru cor. al Academiei
Oamenilor de Știință din România.
Sergiu CATARAGA, doctor în istorie
1. Lidia PĂDUREAC, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea „Alecu Russo” (Bălți):
Demistificarea anului 1941 în memorialistica basarabeană.
2. Pavel MORARU, conf. univ. dr., Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu,
Institutul de Istorie al A.Ș.M.: Evacuarea autorităților sovietice din Basarabia și
organizarea acțiunilor de diversiune în teritoriul părăsit (iunie-iulie 1941).
3. Veronica BOLDIȘOR, cercet. științ. (Chișinău): „Ard malurile Nistrului” – o cartedocument
istoric despre dezrobirea Basarabiei din iunie-august 1941(autor Constantin
Virgil Gheorghiu).
4. Ion VALUȚĂ, dr. prof. univ. (Chișinău): 22 iunie 1941 – un punct astral în soarta
noastră (Mărturii personale).
5. Gheorghe GORDA, publicist (Cernăuți): Martirajul românilor din Nordul
Bucovinei.
6. Valeriu DULGHERU, dr. prof. univ. (Chișinău): Calvarul românilor basarabeni în
perioada 28.06.1940 – 22.06.1941.
7. Mihai TAȘCĂ dr. în drept. cercet. șt. superior, Institutul de Cercetări Juridice și
Politice al AȘM (Chișinău): Organizarea și funcționarea administrației Basarabiei în
perioada 1941-1944.
8. Mihai NICOLAE, Institutul Frații Golescu (București): Românii în fața
agresiunilor bolșevice.
9. Radu DAN, masterand, specialist principal la Arhiva Națională a Republicii
Moldova, Basarabeanul Gherman Pântea – primarul orașului Odesa între 1941-1944
10. Andrei CALCEA, publicist (Orhei): Efectele dezrobirii Basarabiei în județul Orhei
(studiu de caz).
13.00-13.30. Prezentare de carte:
Mihai Tașcă, Ilie Popa și Anatol Petrencu (îngrijitori de ediție), Raptul Basarabiei,
Nordului Bucovinei și Ținutului Herța (Materialele Conferinței științifice internaționale
„75 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului
Herța – 28 iunie 1940”. Chișinău, 12-13 iunie 2015), Ed. Cartea Juridică, Ed. Serebia,
Chișinău, 2015, 392 p. + foto color.
 O istorie a Basarabiei (grup de autori/redactor științific Anatol Petrencu), Ed.
Serebia, Chișinău, 2015, 424 p.
Ottmar Trașcă, Relațiile politice și militare româno-germane: septembrie 1940-august
1944, Ed. Argonaut, Cluj Napoca, 2013, 917 p.
Vizionarea filmului: România-hotarul de răsărit al Europei (Râmnicu Vâlcea).
13.30-14.00: Discuții; Ședința de totalizare

Turnul Dezrobirii Basarabiei

75_de_ani_de_la_dezrobirea_Basarabiei_Bucovine_si_ Tinutului_HertaImaginea de pe Coperta de prezentare a Conferinței „75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța”, reprezintă  Turnul Dezrobirii Basarabiei, un monument de peste 30 metri realizat în anul 1942 de Octav Doicescu și Dumitru Ghiulamila și amplasat în municipiul Chișinău (azi în Republica Moldova). La dezvelire, pe 1 noiembrie 1942, au fost prezenți Regele Mihai al României și Mihai Antonescu.

Monumentul a fost construit din inițiativa Guvernământului Basarabiei, pe locul de unde mareșalul Ion Antonescu, comandant de căpetenie al armatelor germano-române, în ziua de 15 iulie 1941, a urmărit și a condus operațiile pentru eliberarea orașului Chișinău.

Monumentul se afla pe o colină în fața orașului Chișinău, pe drumul dispre Ungheni. La el au lucrat peste 500 de muncitori timp de 60 de zile, în lunile august-octombrie 1942, folosind piatră scoasă din carierele de la Ghidighici și Cricova.

Ansamblul construcției era format din trei părți: Turnul, Blocul de piatră cu pisanie, Colonada (propilee)

Turnul Dezrobirii Basarabiei (1)

Turnul Dezrobirii Basarabiei (7)

Turnul, de formă pătrată și o înălțime de circa 30 de metri, avea pe fețele lui încrustate 14 semne din marmură, reprezentând stemele României, Basarabiei, Moldovei si a unor județe si orașe importante.

Turnul Dezrobirii Basarabiei (5)

Intrarea în turn era străjuită de un basorelief cu un fragment din Columna lui Traian precum și de următoarele cuvinte „Ca și Columna lui Traian, suntem unde am fost și rămânem unde suntem”.

Turnul Dezrobirii Basarabiei (3)

Turnul Dezrobirii Basarabiei (8)

În interiorul turnului se afla o scară elicoidală care ducea la o cameră de rugă.

Blocul de piatră cu pisania se afla în fața turnului. Blocul era masiv de aproape 8 metri înălțime.

Colonada (propileele) era formată din 24 de stâlpi din piatră pe care erau înscrise numele unităților care au luptat pentru eliberarea Chișinăului.

Turnul Dezrobirii Basarabiei (2)

Turnul Dezrobirii Basarabiei (6)

Întregul monument a fost distrus de către „eliberatorii” sovietici după reocuparea Basarabiei în 1944. În prezent, locația este acoperită cu un strat gros de gunoi industrial. (conform wikipedia)

Surse ale România Breaking News – RBN Press, din R. Moldova, confirmă că există un interes deosebit, manifestat de diferiți oameni de cultură și o serie de asociații obșteștești care vor se refacă celebrul monument pe amplasamentul său inițial (azi localitatea Ghidighici din RM), însă aceștia au întâmpinat de fiecare dată  piedici și impotriviri fățișe atât din partea autorităților Republicii Moldova cât și din partea unor persoane și organizații pro-ruse, care de multe ori s-au soldat chiar cu amenințări la adresa vieții celor care au dorit inițierea acestui proiect.

Publicat de  Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

,

Cavaleria_Americana_la_Chisinau

Premieră istorică în Republica Moldova: trupele Regimentului 2 Cavalerie al SUA vor veni, pe 2 mai, de la Iași spre Batalionul de Geniu de la Negrești, după care se vor îndrepta spre Brigada I de Infanterie Motorizată de la Bălți, urmând ca la 9 mai tehnica Regimentului american să fie expusă în Piața Marii Adunări Naționale informează deschide.md si evzmd.md citați de romaniabreakingnews.ro

Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” îi va găzdui pe militarii Regimentului 2 Cavalerie al SUA, în perioada 25 aprilie – 02 mai 2016, împreună cu care vor executa exerciții demonstrative. Militarii din Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” și din Regimentul 2 Cavalerie intenționează să prezinte câteva elemente de dotare specifică unității americane și ale militarilor ieșeni.

Totodată, în perioada 25 aprilie- 6 iunie 2016, Regimentul 2 Cavalerie al SUA va executa marșul „DRAGOON PIONEER RIDE” în România și în Republica Moldova în vederea participării la exercițiul de instruire în comun cu militari de pe cele două maluri ale Prutului. Acest marș de dislocare va fi urmat în Cincu de un exercițiu militar multinațional denumit „SARMIS-16”, din programul NATO – MTEP (Military Training and Exercise Programme).

Amintim că forțele terestre ale SUA, care sunt dislocate în Europa (USAREUR), își sporesc prezența în Europa de Est, în cadrul Operației „Atlantic Resolve”, prin creșterea numărului activităților de instrucție și al exercițiilor multinaționale. Operația” Atlantic Resolve” are ca scop asigurarea flancului estic al NATO în contextul climatului actual de securitate.

Exercițiul „Dragoon Pioneer Ride” – la care participă militarii Regimentului 2 Cavalerie al SUA –  are loc în perioada 25 aprilie 2016 – 6 iunie 2016. În România, militarii din Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” și cei din Regimentul 2 Cavalerie le prezintă militarilor ieșeni câteva elemente de dotare specifică ale unității americane. Alături de forțele terestre participă cele aeriene (Baza 95 Aeriană de la Bacău) și navale.

Cei aproximativ 200 de militari americani se vor afla pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 2 mai – 21 mai. Ei vor participa la un exercițiu comun cu militarii moldoveni. Sunt planificate și vizite la mănăstirea Țigănești.

La 9 mai, trupele americane își vor expune tehnica militară în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Exercițiul Regimentului 2 Cavalerie al SUA are loc în cadrul Operației „Atlantic Resolve”, care are ca scop creșterea numărului activităților de instrucție și al exercițiilor multinaționale. Această acțiune constă în dislocarea unor forțe americane în Europa în vederea reasigurării Aliaților SUA de capacitatea Alianței de a reacționa în situații de criză, a demonstrării eficacității măsurilor de reasigurare adoptate în cadrul Consiliului Nord Atlantic, a asigurării stabilității și securității regionale.

Un alt scop al Operației „Atlantic Resolve” este asigurarea flancului estic al NATO în contextul climatului actual de securitate.

Dragoon Pioneer Ride se va finaliza cu un exercițiu de instruire în comun cu militari de pe cele două maluri ale Prutului.

Aplicațiile militare multinaționale, denumite „SARMIS-16″, din programul NATO – MTEP (Military Training and Exercise Programme), vor avea loc în perioada 20 mai – 6 iunie, acest exercițiu fiind parte a activităților de instrucție cuprinse în cadrul Operației „Atlantic Resolve”.

romaniabreakingnews.ro

,

Iulia_Gorea_Costin

Iulia_Gorea_Costin

Iuliana Gorea-Costin, soția regretatului primar al municipiului Chișinău, Nicolae Costin, s-a înscris în cursa electorală la București. Despre acest lucru ea a anunțat într-o postare pe rețele de socializare informează deschide.md citat de romaniabreakingnews.ro

Despre sine ea scrie că s-a născut în Moldova de peste Prut, într-o familie de români care urmau să fie deportați în Siberia. A absolvit Facultatea de Filologie și, ulterior, pe cea de Drept din cadrul Universității de Stat din Chișinău. Și-a început activitatea profesională în calitate de profesor, iar în scurt timp a fost numită în funcția de director pentru activitatea extrașcolară. La vârsta de 25 de ani, a fost aleasă primar, în două legislaturi, cu realizări edilitar-gospodărești în folosul oamenilor.

Tot ea spune că a avut un rol important în procesul de renaștere națională, alături de soțul său, Nicolae Costin, primul primar (1990-1994) al Chișinăului de după proclamarea Independenței Republicii Moldova în 1991.

În perioada 1997-2001, Iuliana Gorea Costin a fost Reprezentant Permanent, Ambasador al Republicii Moldova la Consiliul Europei.

În anul 2003 ea s-a stabilit la București, alegând să sprijine parcursul pro-românesc și pro-european al Republicii Moldova din cadrul instituțiilor specializate ale Guvernului României, actualmente al Înaltului Reprezentant pentru Republica Moldova.

romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press