ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "China"

China

,

Achiziția Rompetrol, primul pas mare pus de chinezi în România. Expansiunea Chinei în Europa este de notorietate, iar România nu face excepție. Energia pare a fi acum domeniul predilect, dar dincolo de investițiile în proiecte greenfield, care încă sunt incerte, chinezii au ocazia, mai întâi, să dețină o firmă mare în Uniunea Europeană. Este exact strategia Beijingului. Despre relațiile dintre România și China, blamate de unii, apreciate de alții, se vorbește de ani de zile. Așa cum face în toată Europa, China are tot interesul să dețină active productive și în România, tendințele de expansiune economică fiind evidente de mai mulți ani, informează Economica citata de romaniabreakingnews.ro

Proiectele punctuale ale Chinei în România

Dar care este, punctual, interesul Chinei în România, țară în care chinezii au doar o singură firmă mare: Smithfield, cel mare procesator de carme din lume, care a preluat fostul Comtim?

Cinci înțelegeri au fost parafate cu ocazia vizitei lui Borc în China. Totalul investițiilor promise de chinezi doar cu această ocazie: 118 milioane de euro. Astfel, investitorii chinezi intenționează să construiască o fabrică de componente auto la Brașov, investiția în acest sens fiind estimată la 45 de milioane de euro. De asemenea, se are în vedere un proiect în domeniul ornamentelor auto, care va fi realizat cu o investiție în valoare de 17,6 milioane de dolari, și construcția, în România, a unei centrale solare de 20 MW, investiție în valoare de 33 de milioane de euro. Totodată, chinezii intenționează să investească 23 de milioane de euro în dezvoltarea unor complexe imobiliare în zona Capitalei și să dezvolte un proiect de cooperare și schimb de experiență în domeniul educației în Hunedoara, mai scrie sursa citată.

romaniabreakingnews.ro

,

Băncile chineze sunt integrate în economia mondială și prețuiesc relațiile cu băncile americane, așa că, de facto, s-au alăturat sancțiunilor financiare împotriva Rusiei, sustine Viktor Tarusin, directorul executiv al Consiliului de Afaceri Rusia-ASEAN,  într-un interviu cu revista „Kommersant-Vlast”, informeaza paginaderusia.ro citată de romanibreakingnews.ro.

„Băncile chineze nu doar ca au refuzat companiilor și persoanelor fizice din Rusia să acorde împrumuturi, dar i-au forțat pe clientii rusi să-si închidă conturile sau să le transfere în alte locuri”, – a spus Tarusin.

Experți intervievați de Kommersant-Vlast sustin ca cele două probleme majore ale activității economice ruso-chineze sunt lipsa de înțelegere a mentalității chineze și dorința cninezilor de a avea controlul afacerilor.

„În prezent, chinezii au început să ceară pachete de control în multe companii, mai devreme asta nu se intampla” – a declarat Maxim Sokov, CEO En +, vorbind despre una dintre operațiunile companiei. – Ei spun că sunt dispuși să investească, dar au nevoie de 50% plus 1 din actiuni. Prin urmare, 2015 a fost anul multor tranzactii esuate”.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Executarea miercuri de către Statul Islamic a unui ostatic chinez complică și mai mult situația din Orientul Mijlociu. Beijingul, care este prezent deja cu consilieri militari în Siria, alături de Rusia și Iran, a promis pedepsirea exemplară a vinovaților transmite Evenimentul Zilei ciat de România Breaking News. 

China a confirmat autenticitatea anunțului făcut miercuri de ISIS: un ostatic chinez și unul norvegian au fost executați de teroriști, după ce negocierile pentru răscumpărarea lor au eșuat. Beijingul, foarte sensibil la orice amenință să-i știrbească pretigiul de putere mondială, a promis un răspuns exemplar.

„Autorii trebuie să plătească”, a afirmat ministrul de Externe chinez. Iar președintele Xi Jinping, aflat într-o sensibilă vizită în Filipine, cu care țara sa își dispută arhipelagul Spratley, a declarat pe același ton: „China va lupta cu hotărâre împotriva oricărei activități teroriste”.

China este aliatul lui Assad

Beijingul este deja unul dintre cei mai activi jucători în pokerul din Orientul Mijlociu. Încă din decembrie 2014, s-a oferit să participe la luptele împotriva ISIS cu raiduri aeriene, dar a refuzat să se alăture coaliției conduse de Statele Unite. Acum, China îi sprijină armata lui Assad cu câteva zeci de consilieri militari.

Armament și radar chinezesc, sprijin militar în Siria pentru armata lui Assad

Candidatul american la alegerile prezidențiale, Ben Carson, a dat publicității luni imagini din satelit cu ceea ce susține că este o stație radar chineză în Siria. Dezvăluirea vine la câteva zile după ce administrația Obama a dezmințit afirmațiile lui Carson despre implicarea Chinei în conflictul din Siria. Carson susține că radarul se află în Siria din 2011 (când a început războiul civil) și că Beijingul îi furnizează Damascului inclusiv armament.

,

CIFRA ZILEI. 3.200 de miliarde de dolari – atât au pierdut investitorii chinezi în trei săptămâni 

Cifra zilei vine de la Bursa din Shanghai care continuă să se prăbușească. 3.200 de miliarde de dolari, echivalentul Produsului Intern Brut al României pe 15 ani, este suma pe care investitorii chinezi au pierdut-o în ultimele trei săptămâni.

Indicele bursei de la Tokyo, Nikkei 225, scade cu peste 2%, însă cele mai afectate piețe de capital sunt Hong Kong-ul și Shanghai, care au în acest moment scăderi de aproximativ 4%.

CITEȘTE ȘI China’s stock-market collapse is not over yet

Din cauza turbulențelor puternice din ultimele zile de pe bursele de acțiuni din China, companiile locale au recurs în masă la suspendarea tranzacționărilor pentru a-i împiedica pe investitori să le vândă acțiunile.

Cele mai mari firme de brokeraj din China au dezvăluit un plan aprobat de guvern care a intrat în vigoare de luni și privește achiziționarea de acțiuni, în timp ce cele două mari piețe bursiere – Shanghai și Shenzhen – au suspendat toate ofertele publice de acțiuni.

În mai puțin de zece zile, Bursa din Shanghai a pierdut 30% din valoare. Securities Association, controlată de guvernul chinez, a precizat că 21 din cele mai mari firme de brokeraj au convenit să pună în funcțiune un fond de cel puțin 120 miliarde de renminbi, adică 19,4 miliarde dolari, pentru achiziționarea de acțiuni în marile întreprinderi, cele mai stabile și să înceteze să vândă acțiunile propriilor portofolii. Unii experți susțin însă că milșcările ar putea fi insuficiente pentru oprirea hemoragiei de bani pe piața bursieră, în special în contextul în care vineri, la Bursa din Shanghai, acțiuni în valoare de 105 miliarde de dolari și-au schimbat proprietarul.

UPDATE: Acțiunile chineze au înregistrat miercuri scăderi dramatice, după ce Autoritatea de reglementare a avertizat că piața bursieră a celei de a doua mari economii a lumii este cuprinsă de ‘un sentiment de panică’, iar investitorii ignoră măsurile de sprijin adoptate de autoritățile de la Beijing, transmite Reuters.

Bursa de la Shanghai a înregistrat miercuri la deschidere o cădere de 6,97%, iar bursa de la Shenzhen a deschis și ea ședința în scădere puternică de 4,07%. Potrivit Bloomberg, a fost decisă întreruperea cotării a 1,249 de titluri la bursele de la Shanghai și Shenzhen, adică 43% din societățile cotate și aproximativ o treime din capitalizarea pieței bursiere.

În trei săptămâni, valoarea acțiunilor chineze a scăzut cu aproape 30%, în pofida măsurilor de urgență adoptate de autorități, iar unii investitori se tem că turbulențele de pe piața bursieră chineză vor afecta economia reală.

‘Nu am mai văzut acest gen de scădere până acum. Nu cred că cineva a mai văzut. Lichiditatea s-a golit complet. Inițial, mulți voiau să păstreze blue chips-uri. Însă, având în vedere că multe acțiuni sunt suspendate de la tranzacționare, singura modalitate a de reduce expunerea la risc este să vândă blue chips-uri’, a declarat Du Changchun, analist la Northeast Securities.

Spre deosebire de alte mari piețe bursiere, care sunt dominate de managerii profesioniști de fonduri, investitorii de retail sunt responsabili pentru aproximativ 85% din tranzacțiile de pe piața bursieră chineză, ceea ce crește volatilitatea. Reducerea surprinzătoare a dobânzii de politică monetară la finele lunii iunie, relaxarea marjelor de tranzacționare și alte măsuri de stabilizare nu au reușit să îi calmeze pe investitori.

Seria măsurilor de sprijin a continuat miercuri. Guvernul de la Beijing a anunțat că firmele de asigurări au permisiunea de a investi 10% din fondurile lor într-o valoare bursieră (față de 5% anterior). De asemenea, Banca centrală a Chinei a promis că va furniza și mai multă lichiditate pentru a finanța achizițiile de acțiuni ale firmelor de brokeraj. Aceasta, după ce sâmbătă principalele 21 de companii de brokeraj chineze au promis că vor investi peste 19 miliarde de dolari în produse financiare bursiere.

Chiar dacă criza din Grecia este unul din factorii care contribuie la sentimentul de panică, motivul principal al corecției burselor continentale chineze este unul local.

Bursa de la Shanghai a crescut cu 150% în 12 luni, fiind deconectată, practic, de economia reală, iar experții se așteptau la o revenire. Prăbușirea piețelor bursiere este o nouă problemă pentru liderii chinezi, care se străduiesc deja să evite o aterizare dură a economiei chineze.

Agerpress: Bursa chineză se prăbușește, iar investitorii ignoră măsurile de sprijin ale autorităților

‘Nu am mai văzut acest gen de scădere până acum. Nu cred că cineva a mai văzut. Lichiditatea s-a golit complet. Inițial, mulți voiau să păstreze blue chips-uri. Însă, având în vedere că multe acțiuni sunt suspendate de la tranzacționare, singura modalitate a de reduce expunerea la risc este să vândă blue chips-uri’, a declarat Du Changchun, analist la Northeast Securities.

Spre deosebire de alte mari piețe bursiere, care sunt dominate de managerii profesioniști de fonduri, investitorii de retail sunt responsabili pentru aproximativ 85% din tranzacțiile de pe piața bursieră chineză, ceea ce crește volatilitatea. Reducerea surprinzătoare a dobânzii de politică monetară la finele lunii iunie, relaxarea marjelor de tranzacționare și alte măsuri de stabilizare nu au reușit să îi calmeze pe investitori.

Publicat de Andrei Rădescu / Surse: Capital, DIGI24, Agerpress prin romaniabreakingnews.ro

,

Pe 4 mai 2015, am asistat la o rară ocazie de a vedea două nave de război ale Republicii Populare Chineze care au trec prin strâmtoarea Bosfor. Cele două fregate din clasa Jiangkai II (tip 054A) fregata  550 Weifang și 547 Liny, se vor alătura exercițiilor desfășurate și planificate Flotei Mării Nordului (Rusia). Acestea au trecut prin strâmtorile Turciei . Destinația acestor nave chineze nu au fost dezvaluite conform TurkishNavy.

Fregata chineză 547 Linyi trecând prin strâmtoarea Bosfor / Photo: Yörük Ișık
Fregata chinză  550 Weifang trecând prin strâmtoarea Bosfor

Fregata chineză 550 Weifang trecând prin strâmtoarea Bosfor / Photo: Yörük Ișık

Deși analiștii militari  de la TurkishNavy anunțau că nu este clar dacă aceste două nave au de gând să ia parte la extrem de mediatizatul exercițiu naval Ruso-Chinez din Marea Mediterană (Vezi: The destination of these Chinese ships were not disclosed. It is not clear whether these two ships are going to take part in the highly publicized Sino – Russian naval exercise in the Mediterranean Sea), săptămâna trecută, oficialii chinezi au declarat că un grup  de fregate de tipul 54A,  Jiangkai II, de 4.000 tone,  Linyi (547 ) și Weifang ( 550 ) – vor efectua exerciții cu nave rusești în primul mare exercițiu naval realizat vreodată în Marea Mediterană, ca parte a unui program complex de exercitii militare planificate din anul 2014  între  Rusia și China.

Dar ce caută forțele navale chineze destinate unui exercițiu militar în Mediterana tocmai în Marea Neagră?

Exercițiile militare comune, China -Rusia, din 2015, urmăresc creșterea  cooperării militare și politice între Moscova și Beijing. Această cooperare poate fi un indiciu că vor urma  mai multe achiziții de armament între cele două state în special fregate.

Punctul de intrare în Marea Neagră a fregatelor chineze și destinația:

Un raport al săptămânalului Taiwan China Times, a caracterizat vizita flotei chneze ca o oportunitate pentru China, pentru a scoate în evidență navele sale de luptă pentru o potențială vânzare către Rusia a unui un număr de fregate de tipul Jiangkai II, raportul din ziarul chinez se bazează pe o analiza analitului militar rus – Alexander Mozgovoy.

Mozgovoy susține că rușii ar putea cumpăra fregatele Jiangkai II pentru a acoperi lacunele evidente determinate de îmbătrânirea flotei de suprafață, în timp ce rușii încă mai așteaptă mult promisele și în zadar așteptate, fregatele de 4500 de tone, de tipul Serghei Gorscov /Project 22350.

Project 22350: Admiral Sergei Gorshkov

Project 22350: Admiral Sergei Gorshkov

Pentru chinezi, un contract de achiziție de nave de război cu Rusia ar fi o binefacere pentru comerțul de export cu arme în curs de creștere al Chinei, care a vândut deja trei fregate în Algeria, un sistem de apărare anti-rachetă în Turcia și vânzările de vehicule aeriene fără pilot în Africa, conform raportului din luna martie, al think-tank-ului din cadrul International Peace Research Institute din Stockholm, Suedia.

În timp ce construcția de submarine din Rusia este considerată printre cele mai bune din lume, a doua după cea a SUA, capacitatea Rusiei de construcție a navelor de război (de suprafață) a avut de suferit de la sfârșitul Războiului Rece, ajungând în declin.

De exemplu, constructorului de nave Severnaya Verf. din St. Petersburg i-au trebuit șapte ani pentru finalizarea construcției primei nave din clasa Sergei Gorscovîn și a o pune la apă pentru livrare forțelor navale ruse, după un val de întârzieri și amânări.

Un expert în marină militară. contactat de publicația USNI News a indicat că o posibilă achiziție de nave militare de suprafață din China, ar fi pentru Rusia un semn clar și o recunoaștere a situației grave în care se află construcția de nave militare de suprafață a Rusiei și un semn că deficiențele de producție sunt insurmontabile.

„Asta spune foarte multe despre capacitatea industriei constructoare de nave din Rusia, când până și țări cu forțe navale mici își pot permite să construiască singure o fregată putătoare de rachete ghidate” – Eric Wertheim – naval analyst and author of U.S. Naval Institute’s Combat Fleets of the World pentru USNI News în mai 2015

Dacă asta este adevărat, atunci va fi o mare bilă neagră pentru capacitatea industriei militare, constructoare de nave de suprafață a Rusiei.

Între timp, comparativ cu anii precedenți, în Marea Neagră au loc deplasări constante de forțe navale,  după cum se vede în tabelul alăturat,  evidențiate doar primele cinci luni din 2015.

Dată Număr Nume Direction Țara
4.5.2015 547 Linyi Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre China
4.5.2015 550 Weifang Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre China
28.4.2015 031 Alexander Otrakovski Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
28.4.2015 110 Alexander Shabalin Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
17.4.2015 031 Alexander Otrakovski Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
17.4.2015 110 Alexander Shabalin Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
14.4.2015 109 USS USS Jason Dunham Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre SUA
8.4.2015 031 Alexander Otrakovski Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
8.4.2015 142 Novocharkassk Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
5.4.2015 MAI 1101 MAI 1101 Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre România
3.4.2015 109 USS Jason Dunham Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre USA
30.3.2015 F-710 FS La Fayette Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Franța
29.3.2015 031 Alexander Otrakovski Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
29.3.2015 142 Novocharkassk Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
28.3.2015 MB-31 Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
24.3.2015 F-710 FS La Fayette Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Franța
24.3.2015 152 Nikolay Filchenkov Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
21.3.2015 A-1442 FGS Spessart Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Germania
21.3.2015 337 HMCS Fredericton Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Canada
21.3.2015 F-547 ITS Aliseo Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Italia
21.3.2015 69 USS Vicksburg Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre SUA
19.3.2015 110 Alexander Shabalin Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
19.3.2015  142 Novocharkassk Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
17.3.2015 151 Azov Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
8.3.2015 110 Alexander Shabalin Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
8.3.2015 142 Novocharkassk Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
7.3.2015 031 Alexander Otrakovski Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
7.3.2015 151 Azov Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
4.3.2015 A-1442 FGS Spessart Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Germania
4.3.2015 337 HMCS Fredericton Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Canada
4.3.2015 F-547 ITS Aliseo Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Italia
3.3.2015 69 USS Vicksburg Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre USA
25.2.2015 031 Alexander Otrakovski Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
25.2.2015 151 Azov Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
25.2.2015  142 Novocharkassk Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
22.2.2015 67 USS Cole Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre USA
21.2.2015  156 Yamal Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
21.2.2015 110 Alexander Shabalin Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
17.2.2015 031 Alexander Otrakovski Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
17.2.2015 150 Saratov Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
15.2.2015 142 Novocharkassk Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
8.2.2015 67 USS Cole Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre USA
7.2.2015 801 Ladny Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Russia
7.2.2015 156 Yamal Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Russia
7.2.2015 110 Alexander Shabalin Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Russia
5.2.2015 031 Alexander Otrakovski Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Russia
5.2.2015 150 Saratov Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Russia
21.1.2015  156 Yamal Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
21.1.2015 110 Alexander Shabalin Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
21.1.2015 PM-56 PM-56 Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
19.1.2015 Shaktar Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
19.1.2015 KIL-158 Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
19.1.2015 150 Saratov Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
17.1.2015 131 Moskva Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
14.1.2015 75 USS Donald Cook Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre USA
13.1.2015 031 Alexander Otrakovski Deplasare spre zona:Nordul Mării Negre Rusia
11.1.2015 PM-138 PM-138 Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
10.1.2015 156 Yamal Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
10.1.2015 110 Alexander Shabalin Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
5.1.2015 150 Saratov Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia
5.1.2015 KIL-158 Deplasare spre zona: Sudul Mării Negre Rusia

Andrei Rădescu
Redactor Șef Adj.
romanibreakingnews.ro

Surse: news.usni.orgturkishnavy.net / publicat de România Breaking News – RBN Press

*Condiția preluării acestui material este publicarea cu indicarea sursei, autorului și link activ inserat către articolul ariginal.

,

Uniunea Economică Eurasiatică a luat oficial ființă în ziua de Anul Nou 2015. Este un proiect personal al presedintelui rus, Vladimir Putin, conceput nu numai pentru a crea o regiune  de comerț liber, pe care să o contrapună Uniunii Europeane, dar și mai important, ca parte a unui plan de creere a unei unități geopolitice din teritoriile  fostei URSS.  Acestă  construcție geopolitică  poate îngloba  183 milioane de oameni și un PIB de peste 4 mii de miliarde de dolari SUA.

Fisurile  construcției au început deja să apară!

Lansarea de la Moscova a „Uniunii Euroasiatice” (EEU) la începutul anului 2015, ar fi putut fi un  motiv de sărbătoare pentru președintele rus Vladimir Putin. În schimb, planul său grandios pentru o piață integrată unică, care să se întreacă cu Uniunea Europeană, pare să se destrame înainte ca cerneala să se fi uscat pe acordul de constituire.

Eurasia - lideri de stat

Eurasia – lideri de stat

Deși ideea inițială a fost vehiculată în anul 1994 de către Președintele kazah Nursultan Nazarbayev, în ultimii ani, integrarea eurasiatică a fost mai degrabă un proiect pentru „animale de companie” ale domnului Putin.

Alcătuită din Rusia, Belarus și Kazahstan în calitate de membri fondatori, împreună cu Armenia, care s-au alăturat în ianuarie 2015 și Kârgâzstan, care se alătură în luna mai, EEU are în prezent o piață unică integrată de aproape 183 de milioane de oameni și un produs intern brut de mai mult de 4 miliarde de dolari SUA.

Urmărind modelul de dezvoltare al Uniunii Europene, Uniunea Euroasiatică a început ca  formă de  Comunitate Economică Eurasiatică în anul 2000, apoi consolidată într-o uniune vamală în 2010 și în fine, într-un spațiu economic unic în 2012, care urmează să fie condusă de o Comisie Economică Eurasiatică.

Uniune politică

Pentru Rusia, Comunitatea  Economică Eurasiatică (2010) este ca o piatră de temelie către uniunea politică de sine stătătoare, un ideal al președintelui Vladimir Putin pentru a cuprinde toate fostele teritorii sovietice.

Din 2011, Putin a realizat  o integrare mai profundă a priorităților-cheie  în  politica externă a Rusiei, care să îi servească  ambiția  declarată  de a contrapune Uniunea Euroasitică, Uniunii Europene.

Vladimir Cijov

Vladimir Cijov

După lansarea oficială, ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Cijov, nu a pierdut timpul în apel pentru discuțiile dintre cele două entități. El a sugerat că „nici criza din Ucraina, nici sancțiunile aferente nu ar trebui să stea în calea de bun simț.” Viziunea sa a fost de a stabili un spațiu economic comun în regiunea Eurasia ca un întreg.

Aceasta ar include acele țări care „au făcut parte din Parteneriatul Estului  (de rău augur) al UE, și anume, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, și ar fi mult mai de preferat pentru europeni decât continuarea pe drumul spre acordurile comerciale conflictuale cu Statele Unite ale Americii.”  – Vladimir Cijov

Credeți că este înțelept să se irosească atât de mult energie politică pe o zonă de liber schimb cu SUA, când în acelaș timp există mult mai mulți parteneri, cu care să te înțelegi în mod natural și mai aproape de casă?„, A spus dl Cijov.

Imperiul rus

Cu mai puțin de un an în urmă, apelul  d-lui. Cijov pentru discuții a fost luat  în serios oarecum. Multe guverne occidentale nu erasu prea precaute  și predispuse să asculte avertismentele de la unii dintre vecinii mai mici Rusiei, că EEU reprezintă de fapt ceva mai mult  o restaurare a Imperiului Rus, în mod deghizat  deghizat.

Războiul din 2008 dintre Rusia și Georgia a aruncat umbre adânci peste ambițiile presupuse atunci, ale Kremlinului. Și în decembrie 2012, secretarul american de stat Hillary Clinton a descris eforturile de a promova o integrare economică în Eurasia ca, „o mișcare de a re-Sovietizare a regiuni.

Dar  guvernele europene importante ar fi fost gata să exploreze posibilitățile unui compromis. Este un gând sumbru, că de exemplu,  până în februarie 2014, relațiile triunghiulare dintre Rusia, Ucraina și UE ar fi  rămas doar o esențială și simplă negociere.

Un compromis pe relațiile Ucrainei cu UE ar fi putut conduce la o soluționare pașnică și evitarea atât a războiului de proximitate  cât și a sancțiunilor rezultate.

Daunele colaterale

Această opțiune a fost anulată de ciocnirile sângeroase care au izbucnit la Kiev, între poliție și protestatari pro-Europeni. Guvernul pro-rus sa prăbușit, președintele Viktor Ianukovici a fugit în Rusia și Kremlinul a trecut de la o presiune economică la intervenția armată.

Aceasta a dus  mai departe la un vid de cooperare intre EU și EEU.

A fost Crimeea, martie 2014. De acolo, totul a luat-o razna. Oficialii ruși insistă că sechestrarea armatei ucrainene și anexarea ulterioară a fost justificată, iar Parlamentul rus, Duma,  pregătește o legislație care să declare că în 1954, predarea peninsulei  din Rusia către Ucraina a fost ilegală.

Putin face încă echitație pe un mare val de sprijin popular, creat în urma aceastei mișcari de anexare, în rândul populației din Rusia. Dar, daunele colaterale sunt acum masive.

Presiunea economică

Până la  „Crimeea”, se părea că ambiția de a realiza o integrare eurasiatică era pe drumul cel bun. Având în vedere că dacă ar fi existat la dispoziție mai mult timp coroborat cu presiunile economice, Ucraina în mod sigur ar fi fost obligată să se alăture în cele din urmă EEU.

În situația de acum, ceea ce a mai rămas din Ucraina, cu siguranță nu va mai dori să se alăture Rusiei din nou, mult timp de acum înainte.

Ucraina nu este singură în resentimente ei.

Georgia și R. Moldova au crescut eforturile de a convinge guvernele europene că Rusia este o putere neo-imperială, periculoasă,  care vrea să le înglobeze.

În cadrul UE, atât Polonia cât și republicile baltice, au devenit cu înverșunare un front anti-rus, care prezintă obstacole serioase pentru orice fel de ambiție spre o ipotetică reconciliere.

Jocul de echilibru al partenerilor

Mai rău de atât, pentru Moscova, este că jucătorii-cheie, cum ar fi Azerbaidjan și Kazahstan au fost, de asemenea, speriați bine de situația nou creată.  Azerbaidjan a jucat un meci de echilibru între Rusia și UE, cu scopul de a maximiza beneficiile de la rolul său ca un important punct energetic în regiunea Mării Caspice. Intrarea Armeniei în EEU reduce perspectivele pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Moscova și Baku chiar mai departe.

Vladimir_PutinAdăugăm celor de mai sus, relațiile deja ostile cu Georgia. Rusia parcă nu caută să atragă la integrare, ci mai degrabă parcă se autocondamnă ca generator de instabilitate continuă în Ucraina, în Caucazul de Sud, exacerbând povara unei probleme de securitate de lungă durată în părțile rusești din Caucazul de Nord, în special Cecenia și Daghestan.

Revenind la Asia Centrală, o atitudine de răcire a relațiilor cu Kazahstan este ultimul lucru de care Rusia are nevoie acum. Dar și așa, aceste relații au fost eclipsate de acordurile de cooperare economică și energetică dintre China, Turkmenistan și Kazahstan. Includerea Kârgâzstan și Tadjikistan, eventual, în EEU ar fi o consolare prea de mică.

Un coșmar pentru Moscova, luat în serios și care naște temeri profunde,  ar fi o renaștere a puterii talibanilor  din Afganistan, care s-ar putea răspândi în Asia Centrală și ar determina căderea Uzbekistanului în criză.

Frontiera nesigură din Sud

O mare parte din efortul recent al Rusiei de reconstruire a puterii  sale militare  a avut ca scop, crearea de forțe de reacție rapidă care ar putea fi utilizate în Asia Centrală pentru a proteja frontiera sa din Sud,  lungă și permeabilă.

China în nici un caz nu poat fi luată în condiderare  ca  sprijin din perspectiva de polițist în regiune. O atitudine de răcire a Kazahstanului va adăuga vulnerabilitate Moscovei, la fel de mult precum pericolul  împotmolirii  forței sale „militare modernizate”, în conflictul din Ucraina.

Aceste realități geopolitice adverse sunt agravate de impactul combinat al sancțiunilor economice occidentale și prăbușirea prețului petrolului.

Pe măsură ce economia Rusiei se mută în recesiune, aceasta va scade în atractivitate și importanță pentru absolut orice partener comercial. Moscova poate și este de așteptat să expulzeze  un număr mare de lucrători imigranți din Ucraina și din republicile  din Asia Centrală.

Scăderea schimburilor comerciale

Rezultatul combinat al scăderii schimburilor comerciale și o scădere puternică a plăților de remitere la aceste economii vor adăuga o presiune și mai mare în relațiile politice.

Concluzia este că viziunea de integrare eurasiatică  ca drum spre restabilirea Rusiei ca țară cu statut de mare putere, este înlocuită acum de creșterea dependenței de singura putere care rămâne atât de „prietenoasă” și capabilă de a oferi asistență și anume China.

Moscova a fost orbită de pasiunea cu care a investit în „pericolul UE”, ceea ce a dus până la urmă la eșecul de a ajunge la mai multe acorduri necesare Rusiei, variind de la călătorii fără viză, până la piețe deschise pentru Gazprom pe piața europeană de energie, ceea ce  va constrânge Kremlinul să joace numai cartea Asiei.

Încercând să imite construcția „pivotului american din Asia”, oficialii ruși au creat pentru Rusia oportunități de cooperare constructivă, într-o serie de domenii, de la energie la infrastructură și domeniul militar.

Asia, ultima stație…

Cu izolarea crescândă în Vest, precum și deteriorarea radicală a perspectivele sale economice, Kremlinul nu se mai uita acum la  „pivotul  Asiatic” ca un atu, ci mai degrabă ca la o ultimă instanță de sprijin politic și financiar.

La mijlocul lunii decembrie 2014, când rubla rusească a intrat în vrie, ajungând la cel mai scăzut prag față de Dollarul american, Beijingul a anunțat că este pregătit să ofere sprijin, dacă este necesar.

ministrul de externe Chinez - Wang Yi

ministrul de externe Chinez – Wang Yi

Într-un interviu la postul TV Fenghuang, un canal de televiziune din Hong Kong, ministrul de externe Chinez, Wang Yi, a menționat că, „Noi credem că Rusia are oportunități și cunoștințe pentru a depăși problemele actuale din economie. Relațiile chino-ruse de parteneriat strategic sunt la un nivel ridicat. Suntem gata pentru a oferi sprijin și ajutor prietenului nostru (Rusia). În cazul în care partea rusă are nevoie de acest ajutor, vom oferi tot sprijinul posibil pe care putem să îl dăm.

Ajutorul chinez, da, dar nu oricum!

Conform unei publicați semi-oficiale de limba engleză din China, Global Times, a existat o singură condiție. „Referitor la ajutor, Rusia trebuie să îl solicite mai întâi, Chinei.”  Și chinezii nu sunt cunoscuți ca fiind gata de a oferi ajutor în termeni altruiști.

Proiectele  energetice

Pretul pe care Moscova va trebui să-l plătească ar putea fi  fi cedarea în condițiile extrem de favorabile cu privire la oferte în domenii variind de la cea a alimentării cu energie, până la cea a transferului de înaltă tehnologie în producția de armament.

Ministrul chinez al Comerțului, Gao Hucheng, și-a exprimat încrederea că situația economică și financiară actuală din Rusia nu trebuie să fie un impediment în aplicarea proiectelor majore ruso-chineze în industriile energetice și alte sfere de interes reciproc. O afacere recentă privind livrarea de gaz rusesc, a fost urmată de un anunț prin care Moscova va furniza Beijingului  sisteme avansate de apărare aeriană S-400. Și Rusia mai are multe lucruri la care China râvnește, atât în ​​domeniul nuclear cât și domeniul  avioanelor  de luptă din generația a cincea.

Kremlinul are motive serioase să ia în considerare ceea ce contra unui preț, poate fi în mod util  transformat în ajutor din partea Chinei, iar Pentagonul are motive similare de îngrijorare, pentru că sancțiunile economice impuse de Departamentul de Stat al SUA nu lasă Moscova nici o altă opțiune.

Un compromis din parte Rusiei cu privire la Ucraina ar fi putut evita toate acestea, însă sistemele politice cu rădăcini totalitare au fost de fiecare dată tributare personalității și inteligenței liderului care le-au condus.

Putin

Autor: Andrei Rădescu
Redactor Șef Adj.
româniabreakingnews.ro

Articolul poate fi preluat în întregime de publicațiile de limbă română cu condiția menționării autorului și sursei cu link activ către România Breaking News

,

Inspirat de un titlu din programul dezbaterii, dar și familiarizat cu universul seriei „Game of Thrones” (Urzeala tronurilor), reprezentantul Serviciului Român de Informații, Valentin Filip (lector la Academia Națională de Informații), care i-a ținut locul directorului George Maior, a vorbit despre nevoia de pregătire în fața unor actori care nu au aceleași interese cu occidentalii.

Winter is coming (replică din Game of Thrones, semnifică apropierea unor vremuri de restriște și a unei confruntări între forțele răului și ale binelui – n.r). Există niște forțe întunecate care ne dau târcoale și trebuie să fim pregătiți pentru ele. Dar este și vorba despre un apel la responsabilitate mai mare, la stabilitate și predictibilitate. În ce privește România, noul Drum al Mătăsii este o oportunitate strategică nouă pentru o țară veche. Motivele sunt evidente, acum suntem la granița Europei, dar suntem de partea cea bună a granței, înăuntru. Avem resurse și trebuie să găsim investitorii potriviți pntru a le exploata”, a spus Filip.

Reprezentantul SRI a mai explicat că, spre deosebire de Războiul Rece, acum cele două părți aflate în aparent conflict și care au standarde diferite în ce privește legile internaționale (Estul și Vestul) au totuși interese comune.

Cele două părți nu mai sunt acum atât de incompatibile ca în trecut. Trebuie să existe un teren de mijloc, o modalitate prin care să găsim o cale de a avansa interesul nostru comun, pentru că Europa și China au un interes comun – nevoia de stabilitate și de predictibilitate în zonă. Comerțul a adus mereu progres și toți avem un interes comun în progres, iar acesta este amenințat de instabilitate”, a explicat reprezentantul SRI.

SUA și China pe Drumul Mătăsii: „Fantezie” versus ideea cu 2 aripi și 5 conexiuni

Așa cum era de așteptat, americanii nu sunt atât de entuziasmați de ideea unui nou Drum al Mătăsii, chiar dacă ei au lansat conceptul, însă sub o cu totul altă formă, implicând mai ales India, Afganistan și Pakistan și mai puțin China și Asia Centrală.

Să te aștepți că dacă construiești infrastructura, Vestul va cumpăra produsele din Estul îndepărtat este o fantezie. Nu s-a dovedit că funcționează, mai ales în situațiile de criză. Asta nu înseamnă că nu trebuie făcut. Nu trebuie să faci aici un nou spațiu unic, ci o colecție de orașe care să răspundă cererii. Noțiunea că Europa sau China va trage mai tare este o noțiune romantică a Căii Mătăsii. Comerțul nu este o armă sau o cale de a rezolva dificultățile politice, asta trebuie înțeles. Încă sunt în căutarea unui exemplu în care sancțiunile economice și comerciale au rezolvat ceva”, a spus Gary Litman, vicepreședinte al Camerei de Comerț a SUA.

De cealaltă parte, viziunea Chinei asupra unui nou Drum al Mătăsii a fost explicată de Shen Weizhong, directorul adjunct al Departamentului pentru Afaceri Europene din Ministerul de Externe al Chinei.

„Conceptul Drumului Mătăsii este fierbinte și va deveni și mai fierbinte. În 2011, această inițiativă a fost lansată de SUA, iar noi am fost devastați. De ce un concept atât de iubit de China a fost lansat de SUA? După 2 ani, președintele nostru a propus o viziune strategică asupra noului Drum al Mătăsii – o centură economică pe pământ și pe mare. Una pe pământ, una pe mare, iar cele două centuri vor converge undeva în Italia. Unii spun că este o propunere cu două aripi. Asta este ideea. Sincer, trebuie să spun că există 1.000 de versiuni în China acum. Toată lumea vorbește despre cum să o transpunem în realitate. Există 5 conexiuni între aceste două centuri. Prima este cea politică, apoi infrastructura, apoi comerțul. A patra este valuta interconectată și a cincea conectarea inimilor oamenilor. Sunt 5 conexiuni mutuale și credem că este mai bine să existe două căi pentru a le atinge – cooperare economică și schimburi culturale”, a explicat tânărul diplomat chinez.

Reprezentantul Chinei a mai accentuat ideea că trebuie evitate ciocnirile de interese și dominarea unei propuneri în fața altora, atunci când se vorbește de noul Drum al Mătăsii. „Vor exista multe dificultăți, suntem foarte hotărâți, dar să o luăm cu pas cu pas. Vor exista consultări cu toată lumea”, a spus oficialul de la Shanghai.

Extras din articolul  „România, China și „Drumul Mătăsii”. Învățăturile americanului George Friedman către Victor Ponta și un mesaj misterios al SRI: „Winter is coming!” ” Gandul.info

,

Parlamentul Chinei a pus în discuție un proiect de lege foarte asemănător cu cel pe care-l examinează în prezent Duma de la Moscova, privind alipirea pensinsulei Crimeea la Rusia, comunică portalul elise.com.ua.

Sursa citată afirmă că e vorba despre un act legislativ care prevede alipirea la Republica Populară Chineză a unor teritorii din alte țări, în cazul în care populația locală se va pronunța la referendum pentru alipirea la China. Proiectul documentului înaintat spre examinare încă la 28 februarie, de facto, prevede anexarea la China a teritoriului Orientului Depărtat rus.

Proiectul a fost înregistrat de deputatul Sun Wan Han. Documentul simplifică modul de aderare a teritoriului unui stat străin la Republica Populară Chineză.

Conform noului proiect, acest lucru poate fi efectuat și în absența unui tratat internațional dacă:

– acel teritoriu organizează un referendu, în care aderarea la China primește aviz pozitiv

– este prezentă o adresare a autorităților legitime ale acelui teritoriu, prin care aderarea este solicitată guvernului cinez

„Procedura de aderare va fi următoarea: inițiatorul ofertei face o adresare către președintele Chinei, iar acesta informează și se consulă cu Congresul Național al Poporului și cu guvernul Chinei. În cazul unui acord comun, este prezentat un proiect de lege constituțională privind primirea teritoriului statului străin în Republica Populară Chineză, care definește statutul și alte probleme legale”, a spus Wan Han.

Conform recensământului din 2002, în Federația Rusă locuiesc 34.577 de etnici chinezi. Nimeni nu cunoaște însă numărul real al imigranților chinezi în Rusia, acesta variind între 200.000 și 2 milioane.

12.000 de soldați chinezi la granița cu Rusia !!!

Mass-media din Rusia a dat publicității un raport de presă conform caruia cel puțin 12.000 de soldați chinezi înarmați până în dinți, trupe de infanterie, blindate, trupe speciale, artilerie,  au fost mutați la granița cu Rusia, după ce tensiunile în zonă au crescut ca urmare a unor anunțate exerciții ale armatei ruse cu armament nuclear în apropierea graniței cu China.

Acest raport citează Serviciul de Graniță al Rusiei, potrivit căruia, Beijingul a început să trimită trupe către granită începând cu data de 6 Septembrie.

Deocamdată nu se știe motivul acestei mișcări, însă ceva nu miroase a bine”, afirmă un reprezentant al Serviciului de Graniță (FSB), citat de infowars.com.

Nu se știe dacă acest demers al Chinei are legătură cu construcția gazoductului, ca finalizare a acordului de 400 de miliarde semnat recent între cele două superputeri. Nici dacă este o reacție a Chinei în urma declarațiilor dure ale oficialilor ruși față de NATO și aliații săi: “Trebuie să fie priviți ca dușmani. S-ar putea să-i lovim cu armele nucleare”

Rămâne de văzut dacă rapoartale despre mișcările trupelor chineze sunt legate de manevrele de mare anvergură cu arme nucleare ale rusiei care vor avea loc la granița chineză la sfârșitul acestei luni.

Rusia și China au stabilit totuși legături mai strânse, dezvoltate în ultima perioad de timp, prin semnarea recent a unui contract de 400 de miliarde de USD cu Gazprom pentru a furniza gaze naturale din Rusia către China, cea mai mare afacere a gazelor naturale realizate de către Moscova de la prăbușirea URSS. Lucrările la construcția conductei a început săptămâna trecută.

Tensiunile dintre Rusia și NATO au izbucnit săptămâna trecută, când generalul Iuri Yakubov, un înalt oficial al Ministerului Apărării, a declarat Russia își va  revizui doctrina  militară inclusiv tratatul cu Statele Unite și aliații săi din NATO pe care îi consideră dușmani și  împotriva cărora ar puta iniția atacuri nucleare preventive. ”

Săptămâna trecută, NATO a aprobat, de asemenea, o forță de reacție rapidăde 3.500 de militari, care vor fi situate la baze din Polonia, România și statele baltice într-o mișcare care a fost vazuta ca o escaladare agresiv în continuare cu scopul de Moscova.

Disputele și neînțelegerile la frontieră, între Rusia și China sunt însă foarte vechi și încă departe de a fi soluționate. De mai bine de 300 de ani cele două mari puteri au de tranșat neînțelegeri care de multe ori s-au soldat cu bătălii sângeroase.

Insulele din mijlocul râurilor care separă teritoriul chinez și rus au fost una dintre principalele cauze ale disputelor de frontieră dintre cele două țări.

În 1969, de exemplu, a avut loc una din bataliile majore pentru insula Damansky [Chineză – Zhenbao] pe [Wusuli] râului Ussuri, în care zeci de soldați au fost uciși de ambele părți.


Disputa, cu toate acestea, dateaza de mult mai mult timp, din secolul al 17-lea, atunci când primii coloniști ruși au ajuns în regiunile slab populate la nord de râul Amur.

Această zonă a fost deja revendicată drept teritoriu de către Imperiul chinez, deși practic Imperiul Chinez nu controlat efectiv această parte de teritoriu. Au fost lupte sporadice între cele două părți înainte de încheierea Tratatul de la Nerchinsk, în 1689, care a definit granița  la nord de râul Amur, de-a lungul careia se află fixată și  în prezent.

Mai târziu, datorită faptului că diferitele războaie de opiu din secolul al 19-lea, au   slăbit China, Rusia a profitat și l-a forțat pe comandantul local chinez să semneze Tratatul de Aigun, cedând tot teritoriul la nord de Amur, și o felie mare de teren la est de Ussuri, pentru Rusia.  Acest fapt a stabilit frontierele  până azi.


Dar China nu a recunoscut niciodată legitimitatea Tratatul inegalde Aigun. Litigiile dar și confruntările pe plan diplomatic au continuat până la începerea luptelor din 1969. Pacea a fost  încheiată în urma discuțiilor dintre prim-miniștrii Zhou Enlai și Kosîghin, în același an.

*Într-un fel,  Tratatul inegalde Aigun se aseamănă cu așa zisul Tratat dintre Rusia și Turcia încheiat la București în 1812 și prin care în mod fraudulos și împotriva tuturor uzanțelor și a dreptului internațional, Estul Principatului Moldova (Basarabia) a fost dat Rusiei, cu mențiunea că în cazul Chinei, generalul chinez care a semnat acel tratat de la Aigun era totuși un reprezentant al Statului Chinez, pe când la București „cei care au cadorisit” Rusia cu Estul Moldovei erau reprezentanți ai Imperiului Otoman.

Precedentul Crimeea, Japonia urmăreste ceva similar cu insulele care îi aparțin de drept și sunt în granițele Rusiei

Insulele situate în nordul arhipelagului Kurile, Etorofu, Shikotan, Kunashiri și Habomai, care au fost ocupate de Uniunea Sovietică în 1945, ar putea reveni Japoniei conform aceluiași scenariu prin care Federația Rusă a anexat peninsula Crimeea în luna martie 2014. O declarație în acest sens a fost făcută de ex-ministrul Apărării Japoniei, Yuriko Koike, transmite Project Syndicate.

„La fel ca și majoritatea cetățenilor Federației Ruse, cei de pe Insulele Kurile sunt foarte săraci și au doar de suferit de pe urma neprofesioniștilor și corupților care se află la conducere. Printre cei care au de suferit sunt și etnici ucraineni care locuiesc pe Insulele Kurile. Ar fi interesant dacă, spre exemplu, pe insula Etorofu, unde etnicii ucraineni constituie circa 60%, ar avea loc un referendum privind aderarea la Japonia. În cazul acesta, Vladimir Putin ar fi gata să recunoască rezultatele plebiscitului, exact cum s-a întâmplat și cu Crimeea?”, se întreabă ex-ministrul Apărării.

În același context, Yuriko Koike a amintit că în 2012, odată cu învestirea noului Guvern, în frunte cu Shinzo Abe, locuitorii de pe Insulele Kurile și-au pus mari speranțe că vor fi purtate negocieri cu Vladimir Putin în vederea soluționării acestei probleme. „Ultimele evenimente demonstrează că această idee a fost din start moartă. Putin vrea să refacă imperiul și nu cred că va merge la negocieri privind retrocedarea Insulelor Kurile”, a precizat fostul funcționar.

Yuriko Koike a mai adăugat că Japonia va colabora strâns cu țările din „G 7” pentru ca „ambițiile neglijentului Putin să nu se răsfrângă asupra altor regiuni ale Ucrainei”. Aceasta a accentuat că Tokio a luat decizia de a acorda un ajutor de 1,5 miliarde de dolari pentru ca Ucraina să-și restabilească economia și să reziste în fața agresiunii venite din Federația Rusă.

Amintim că în 2009 Parlamentul Japoniei a adoptat o lege care prevede că vor fi întreprinse măsurile necesare pentru ca să fie recuperate Insulele Kurile.

În coasta Rusiei se prefigurează o nouă perspectivă militară japoneză

Japonia anunță că până la sfârșitul toamnei (2014), guvernul va aduce modificări constituționale referitor la doctrina națională (de apărare) pacifistă, adoptată în anul 1947 și va permite angajarea armatei în operațiuni extra teritoriale.
Din start se exclude posibilitatea relocării unităților de apărare, noua doctrină militară va înlocui termenul consacrat de aparare colectivă cu siguranță colectivă, practic o colaborare militară globală împotriva unor ipotetice agresiuni străine în contextul unor tratate deja existente. Noua Doctrină va conferii cadrul constituțional pentru mărirea efectivelor, îmbunătățirea, dezvoltarea și mărirea capacităților militare față de prezent dar și participarea unor efective semnificative de militari la misiuni externe pentru pregătire sau intervenții în cadrul unor cualiții.

Despre armata Japoneză în prezent

Armata Japoneză numără un efectiv de 148 de mii militari (personal activ) și este în prezent formată din cinci corpuri de armată,  Armata de Nord, cu sediul în Sapporo, Hokkaido, Armata de Nord-Est, cu sediul în Sendai, Miyagi, Armata de Est, cu sediul în Nerima, Tokyo, Armata Central, cu sediul în Itami, Hyōgo și Armata de Vest, cu sediul la Kumamoto, Kumamoto. Din cauza densității populației și a urbanizarii pe insulele japoneze, zonele destinate pentru instruirea pe scară largă a armatei Japoneze sunt foarte limitate și chiar și în aceste zone, restricțiile de zgomot sunt extinse. Armata Japoneză s-a adaptat la aceste condiții, prin efectuarea unor exerciții de post comandă și manevre pe hartă, investind în simulatoare și alte programe de formare, precum și desfășurarea de exerciții de foc direct în locații din străinătate , cum ar fi Centrul de Formare Yakima din Statele Unite ale Americii.

Japonia  este o parteneră de prim rang al Alianței NATO  în regiune.

Trebuie spus, încă de la început, că fiecare țară are un set diferit de motivații privind relațiile sale cu NATO. Când Japonia a făcut o ofertă Alianței în 2006 și 2007, aceasta a fost, în primul rând, o mișcare de natură diplomatică. Este adevărat că ministrul de externe Taro Aso și premierul Shinzo Abe au menționat posibilitatea unei cooperări operaționale între Japonia și NATO, în discursurile pe care le-au susținut la NAC (Consiliul Nord Atlantic). Trebuie să ne amintim, totuși, că ambii oameni politici au petrecut mult timp acolo explicând situația securității din Asia, inclusiv în privința Chinei și Coreei de Nord. Abe a „solicitat”, chiar, direct, ca aliații „să recomande Coreei de Nord să facă pași sinceri spre rezolvarea” problemei răpirii unor cetățeni japonezi de către autoritățile nord-coreene.

Premierul Taro Aso – trecere în revistă a Forțelor Aeriene Japoneze (Hyakuri Air Base on October 19, 2008 )

Intenția Japoniei este aceea de a folosi NATO ca o modalitate suplimentară de a ridica gradul de conștientizare la nivel internațional și, în special, european în privința situației securității Asiei. Acesta este motivul pentru care Tokyo a apreciat declarațiile NAC de condamnare a lansării rachetelor nord-coreene în iulie 2006 și a testului nuclear din luna octombrie a aceluiași an. În pofida limbajului foarte agresiv al Pyongyang-ului, relațiile cu autoritățile nord-coreene rămân un joc diplomatic, în care solidaritatea la nivel internațional contează foarte mult.

Este posibil ca NATO să nu fie un actor politic în adevăratul sens al cuvântului. Dar, în calitatea sa de cea mai mare și capabilă alianță politico-militară a lumii, aceasta are – în mod intenționat și în mod neintenționat – o anumită greutate în relațiile internaționale în domeniul securității. Acest lucru explică, de asemenea, de ce scepticii în privința NATO și, nu în ultimul rând, cei care nu împărtășesc aceleași valori cu Alianța se tem de extinderea ariei de acțiune și a influenței acesteia. Se poate spune că percepția lumii exterioare în privința NATO, ca actor influent în domeniul securității, este mai puternică decât admite Alianța însăși. Dar, exact din acest motiv, Japonia privește NATO ca pe un nou partener politic important. Alți parteneri ar putea urma acest model.

Surse de documentare: Romania Breaking News, wtfrly.com infowars.comnews.bbc.co.uk activenews.rodeschide.md,   ziarulnational.mdnato.int, Politika.rs,  mod.go.jpl,  Japan_Ground_Self-Defense_Force, elise.com.ua

,

Mass-media din Rusia a dat publicității un raport de presă conform caruia cel puțin 12.000 de soldați chinezi înarmați până în dinți, trupe de infanterie, blindate, trupe speciale, artilerie,  au fost mutați la granița cu Rusia, după ce tensiunile în zonă au crescut ca urmare a unor anunțate exerciții ale armatei ruse cu armament nuclear în apropierea graniței cu China.

Acest raport citează Serviciul de Graniță al Rusiei, potrivit căruia, Beijingul a început să trimită trupe către granită începând cu data de 6 Septembrie.

Deocamdată nu se știe motivul acestei mișcări, însă ceva nu miroase a bine”, afirmă un reprezentant al Serviciului de Graniță (FSB), citat de infowars.com.

Nu se știe dacă acest demers al Chinei are legătură cu construcția gazoductului, ca finalizare a acordului de 400 de miliarde semnat recent între cele două superputeri. Nici dacă este o reacție a Chinei în urma declarațiilor dure ale oficialilor ruși față de NATO și aliații săi: “Trebuie să fie priviți ca dușmani. S-ar putea să-i lovim cu armele nucleare”

Rămâne de văzut dacă rapoartale despre mișcările trupelor chineze sunt legate de manevrele de mare anvergură cu arme nucleare ale rusiei care vor avea loc la granița chineză la sfârșitul acestei luni.

Rusia și China au stabilit totuși legături mai strânse, dezvoltate în ultima perioad de timp, prin semnarea recent a unui contract de 400 de miliarde de USD cu Gazprom pentru a furniza gaze naturale din Rusia către China, cea mai mare afacere a gazelor naturale realizate de către Moscova de la prăbușirea URSS. Lucrările la construcția conductei a început săptămâna trecută.

Tensiunile dintre Rusia și NATO au izbucnit săptămâna trecută, când generalul Iuri Yakubov, un înalt oficial al Ministerului Apărării, a declarat Russia își va  revizui doctrina  militară inclusiv tratatul cu Statele Unite și aliații săi din NATO pe care îi consideră dușmani și  împotriva cărora ar puta iniția atacuri nucleare preventive. ”

Săptămâna trecută, NATO a aprobat, de asemenea, o forță de reacție rapidăde 3.500 de militari, care vor fi situate la baze din Polonia, România și statele baltice într-o mișcare care a fost vazuta ca o escaladare agresiv în continuare cu scopul de Moscova.

Disputele și neînțelegerile la frontieră, între Rusia și China sunt însă foarte vechi și încă departe de a fi soluționate. De mai bine de 300 de ani cele două mari puteri au de tranșat neînțelegeri care de multe ori s-au soldat cu bătălii sângeroase.

Insulele din mijlocul râurilor care separă teritoriul chinez și rus au fost una dintre principalele cauze ale disputelor de frontieră dintre cele două țări.

În 1969, de exemplu, a avut loc una din bataliile majore pentru insula Damansky [Chineză – Zhenbao] pe [Wusuli] râului Ussuri, în care zeci de soldați au fost uciși de ambele părți.


Disputa, cu toate acestea, dateaza de mult mai mult timp, din secolul al 17-lea, atunci când primii coloniști ruși au ajuns în regiunile slab populate la nord de râul Amur.

Această zonă a fost deja revendicată drept teritoriu de către Imperiul chinez, deși practic Imperiul Chinez nu controlat efectiv această parte de teritoriu. Au fost lupte sporadice între cele două părți înainte de încheierea Tratatul de la Nerchinsk, în 1689, care a definit granița  la nord de râul Amur, de-a lungul careia se află fixată și  în prezent.

Mai târziu, datorită faptului că diferitele războaie de opiu din secolul al 19-lea, au   slăbit China, Rusia a profitat și l-a forțat pe comandantul local chinez să semneze Tratatul de Aigun, cedând tot teritoriul la nord de Amur, și o felie mare de teren la est de Ussuri, pentru Rusia.  Acest fapt a stabilit frontierele  până azi.


Dar China nu a recunoscut niciodată legitimitatea Tratatul inegalde Aigun. Litigiile dar și confruntările pe plan diplomatic au continuat până la începerea luptelor din 1969. Pacea a fost  încheiată în urma discuțiilor dintre prim-miniștrii Zhou Enlai și Kosîghin, în același an.

*Într-un fel,  Tratatul inegalde Aigun se aseamănă cu așa zisul Tratat dintre Rusia și Turcia încheiat la București în 1812 și prin care în mod fraudulos și împotriva tuturor uzanțelor și a dreptului internațional, Estul Principatului Moldova (Basarabia) a fost dat Rusiei, cu mențiunea că în cazul Chinei, generalul chinez care a semnat acel tratat de la Aigun era totuși un reprezentant al Statului Chinez, pe când la București „cei care au cadorisit” Rusia cu Estul Moldovei erau reprezentanți ai Imperiului Otoman.

Surse de documentare:  wtfrly.com infowars.comnews.bbc.co.uk activenews.ro

,

Vladimir Putin

Președintele Vladimir Putin a declarat miercuri că numai Consiliul de Securitate al ONU poate limita vânzările de arme rusești în străinătate, afirmație menită să apere Kremlinul împotriva criticilor privind livările de arme către guvernul sirian, relatează Reuters.

‘Numai sancțiunile impuse de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite pot servi drept bază pentru limitarea livrărilor de arme’, a declarat Putin, citat de agenția de presă Itar-Tass.

‘În toate celelalte cazuri, nimeni nu se poate folosi de orice pretext pentru a dicta Rusiei modul în care ar trebui să facă comerț și cu cine’, a adăugat liderul de la Kremlin în cadrul unei reuniuni a comisiei de stat privind comerțul cu arme.

Occidentul a criticat Rusia pentru că și-a folosit dreptul de veto, împreună cu China, pentru a respinge trei rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU care aveau drept scop crearea de presiuni asupra președintelui sirian Bashar al-Assad pentru a pune capăt unui conflict care durează de 19 luni și în care au fost ucise aproximativ 30.000 de persoane.

Rusia a vândut Siriei armament în valoare de 1 miliard dolari anul trecut și a făcut clar faptul că se va opune în cadrul Consiliului de Securitate unui embargo asupra armelor, estimând că există îngrijorări potrivit cărora rebelii care luptă împotriva guvernului Assad ar obține oricum arme în mod ilegal.

Vladimir Putin a afirmat, în luna iunie, că Rusia nu livrează niciun fel de arme Siriei care ar putea fi folosite într-un război civil.

sursa : agerpress / reuters

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press