ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "cetatenia romana"

cetatenia romana

,

Legea care ușurează cetățenilor R. Moldova obținerea cetățeniei românești, nu va fi schimbată. Aceasta este promisiunea Premierului Victor Ponta în cadrul unui interviu de pe postul tv publika, promisiune făcută cu ocazia aniversării zilei de Independenței de Stat a Republicii Moldova. Victor Ponta a mai declarat că prevederile legii s-au menținut, cu toate că România a fost criticată la nivel european din cauza acestei legi.

Întrebat despre zvonurile cu privire la limitarea numărului de cetățeni moldoveni care obțin cetățenie românească, prim-ministrul de la București a declarat fără echivoc:

„Nu e adevărat. Ne menținem în continuare. Sigur, au fost discuții, la nivel european, sau am fost criticați, însă noi mergem mai departe. Nu vom schimba condițiile legii și toți cei care au dreptul să beneficieze de lege e foarte bine”, a precizat Premierul Victor Ponta în cadrul interviului.

 Editat și publicat de Lena Captari / Flux News MDromaniabreakingnews.ro

,

Actualizare:

Situația proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.11 din Legea nr.21 din 1 martie 1991 a cetățeniei române

Derularea procedurii legislative / sursa: cdep.ro

Data Acțiunea
CD
24.09.2013 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
SE
24.09.2013 înaintat la Senat
28.04.2014 adoptat de Senat

ca urmare a depasirii termenului de adoptare, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia României republicata
Forma adoptată de Senat
CD
05.05.2014 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

Adresa Senatului
înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere
trimis pentru raport la:

Comisia juridică, de disciplină și imunități
termen depunere amendamente: 23.05.2014
termen depunere raport: 09.06.2014
trimis pentru aviz la:

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului
Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
13.05.2014 primire aviz de la:

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
23.05.2014 primire aviz de la:

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
04.08.2014 primire aviz de la:

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriulu

Senatorul Viorel Badea va depune la Camera Deputatilor un proiect de lege care, odata adoptat, va facilita obtinerea cetateniei romane si de catre romanii din vecinanate si Balcani (Serbia, Ucraina, Ungaria, Albania, Macedonia etc). Semnatarii acestui proiect de lege sunt parlamentari din toate partidele politice, initiativa apartinand lui Viorel Badea (senator PDL) si Eugen Tomac (deputat neafiliat).

 Expunerea de motive care insoteste proiectul de lege :

EXPUNERE DE MOTIVE

”Cetățenia este un concept complex și multidimensional. Ea conține elemente legale, culturale, sociale și politice și impune cetățenilor cu drepturi și obligații depline, un simț al identității și legături sociale.” (Ichilov, 1998)

Potrivit art. 5, alin. (1) din Constituția României, republicată, „Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde in condițiile prevăzute de legea organică.”
Modurile de dobândire a cetățeniei sunt prevăzute în Legea Cetățeniei române nr. 21/1991, republicată. Potrivit art. 4 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cetățenia română se dobândește prin naștere, adopție sau acordare la cerere.
Articolul 7 din Constituția României, republicată, reglementează regimul juridic al românilor din străinătate. Potrivit acestei dispoziții constituționale, „Statul sprijină intărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.” În aplicarea acestei prevederi constituționale, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată (Legea nr. 299/2007).

Prin acest act normativ, statul român a acordat un tratament preferențial naționalilor din afara granițelor, cu sau fără cetățenie română (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus), însă fără a prevedea posibilitatea acordării unui regim preferențial în materie de acordare a cetățeniei române.

În consonanță cu spiritul Constituției, degajat din modul de redactare al art. 7 potrivit căruia ” Statul sprijină intărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării […]”, se impune modificarea cadrului legal în materie de cetățenie pentru persoanele care cad sub incidența Legii nr. 299/2007. Potrivit lui Charles Rousseau, legătura politică și juridică permanentă dintre o persoană fizică și un anumit stat este cetățenia (Charles Rousseau, Droit international public approfondi, p. 98). Astfel, pentru a pune în aplicare dispozițiile constituționale ale art. 7 prin care statul român este obligat să sprijine întărirea acestor legături cu românii din afara tării, Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, trebuie modificată în sensul facilitării acordării cetățeniei române românilor din străinătate, în condițiile în care aceștia îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 1 și art. 6 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată.

In conformitate cu studiile de specialitate, « politica de acordare preferențială a cetățeniei pe criterii istorice nu este nici pe departe specifică României, ci poate fi regăsită atât în legislatia unor state membre „vechi” ale Uniunii Europene, precum Franța, Spania, Germania și Marea Britanie, cât și în țări care au aderat mai recent la blocul comunitar, cum sunt Bulgaria, Polonia și Ungaria. Astfel, dreptul statelor membre de a acorda anumitor persoane un tratament special în virtutea legăturilor istorice este acceptat la nivel european din moment ce reglementările privind acordarea cetățeniei nu sunt uniforme în cadrul Uniunii și nu fac nici obiectul unor norme legale supranaționale.
Legislația franceză respectă principiile jus sanguinis și jus solis, iar legătura dintre naționalitate și cetățenie a devenit indisolubilă de-a lungul timpului, în așa fel încât un imigrant nu are acces la drepturile și obligațiile cetățenești, dacă nu deține naționalitatea franceză bazată pe un model republican.

Legislația germană recunoaște dreptul etnicilor germani din fosta Uniune Sovietică de a se stabili în țară –drept de care au beneficiat până în 1992 și etnicii germani din Europa de Est (inclusiv din România), aceștia fiind considerați germani „în sensul” Legii Fundamentale (Constituției). Conform art. 7 din Legea Federală a Cetățeniei, aceștia devin automat cetățeni germani odată cu recunoașterea statutului de Spätaussiedler, adică de emigrant „întârziat”.

Legislația Bulgariei se bazează atât pe jus solis, cât și pe jus sanguinis în ceea ce privește acordarea cetățeniilor. În plus, acordă anumite concesii acelor persoane care au origini bulgare, adică adoptă un criteriu etnic. În acest sens, articolul 25 (2) din Constituția Bulgariei prevede o procedură administrativă mai facilă pentru aceștia.

Legislația ungară prevede, asemănător celorlalte state, că acordarea cetățeniei se bazează atât pe jus solis, cât și pe jus sanguinis. Prin urmare, etnicii maghiari care au fost privați de cetățenia maghiară în perioada comunistă sau care fac parte din minoritățile maghiare prezente în statele vecine ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar și descendenții acestora pot beneficia de o procedură simplificată și mai scurtă » (conf. Centrul Român de Politici Europene)

Astfel, în condițiile în care unul dintre elemetele regãsite în toate definițiile cetãțeniei este problema apartenenței la o comunitate, iar o asemenea comunitate poate fi definitã printr-o „varietate de elemente, cum ar fi codul moral, o identicã impunere a drepturilor și obligațiilor, loialitatea pentru o civilizație deținutã în comun, un simț al identitãtii”, este mai mult decât necesar și oportun ca Parlamentul României să legifereze în sensul facilitării și simplificării obținerii cetățeniei române de către conaționalii noștri care își asumă în mod voluntar identitatea națională românească, indiferent de statul în care aceștia își au domiciliul stabil.

În acest context, având în vedere cele prezentate mai sus, în temeiul art. 74 din Constituția României, republicată, propun modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, prin introducerea unui alineat nou la art. 11, după cum urmează : “Art. 11 (3) Persoanelor de etnie română aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice existente în alte state, indiferent de etnonimul folosit, care cunosc limba română, li se poate acorda, la cerere, cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e)”.

,

Cetățenia română, un drept al românilor de pretutindeni și o datorie morală a României

Cetățenia română, un drept al românilor de pretutindeni și o datorie morală a României

DREPTUL LA CETĂȚENIA ROMÂNEASCĂ

Ieri 5 noiembrie, la Palatul Parlamentului, sub auspiciile Comisiei românilor de pretutindeni din Senanatul României în parteneriat cu Asociația Convergențe Europene a avut loc o dezbatere pe tema,,Cetățenia română, un drept al românilor de pretutindeni și o datorie morală a României”.

În cadrul evenimentului, s-a dezbătut inițiativa legislativă a senatorului Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor din afara țării, privind modificarea Legii Cetățeniei. Conform proiectului,  etnicii români din jurul României,  ar trebui să aibă dreptul de a solicita și de a primi cetățenie română conform unei proceduri simplificate.

La eveniment  au  participat membri ai comunităților românești din jurul frontierelor, reprezentanți ai Legislativului și Executivului.

Senatorul Viorel Badea, inițiatorul  acestui proiect de lege a declarat “amendarea Legii Cetățeniei este necesară pentru ca românii din afara țării care își asumă identitatea românească să poată beneficia de cetățenia română așa cum se întâmplă și în cazul altor state, cum ar fi Franța, Marea Britanie sau Germania“…

Pentru R.B.N.Press

Marian Clenciu

Presedinte As. Culturala Pro Basarabia si Bucovina

www.probasarabiasibucovina.ro

 

,


Procesul redobândirii cetățeniei române, în special pentru românii de peste Prut, a înregistrat în ultimii ani o oarecare îmbunătățire, fiind accelerat mai ales în urma deschiderii unor birouri de transcriere a certificatelor de naștere în câteva orașe din România, dar și în Republica Moldova. Cu toate acestea, un număr semnificativ de etnici români care doresc să devină și cetățeni ai României sunt privați de acest drept, deoarece, din cauza faptului că trăiesc în regiuni din alte țări care nu au făcut niciodată parte din statul român, cum ar fi Transcarpatia (Ucraina) sau Serbia, nu intră în categoria celor care pot solicita redobândirea cetățeniei. Prin urmare, este necesară modificarea Legii cetățeniei, astfel încât aceasta să fie acordată, la cerere, conform unei alte proceduri decât cea actuală, care prevede Redobândirea și îi vizează pe cei care au pierdut cetățenia română sau sunt descendenții unor foști cetățeni români.

Inițiatorul proiectului de modificare a Legii cetățeniei, senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, susține că amendarea Legii este necesară în primul rând pentru ca românii din afara țării care își asumă identitatea românească să poată beneficia de cetățenia română, așa cum se întâmplă și în cazul altor state, cum ar fi Franța, Marea Britanie sau Germania.

Noi ne-am gândit că acest lucru este extraordinar de bun pentru românii de pretutindeni, mai ales pentru faptul că un cetățean al altui stat care obține cetățenia română poate să fie, practic, un ambasador al României oriunde în lume. Cu atât mai mult, cu cât Uniunea Europeană începe să devină un model de civilizație, o țintă către care tindem nu numai noi, cei care locuim în Europa, ci și cetățeni ai altor state extracomunitare” – a declarat pentru InfoPrut senatorul Viorel Badea.

Potrivit parlamentarului, principalii beneficiari ai noii legi vor fi românii din Serbia, Ucraina, Bulgaria și Albania, unde există cele mai multe solicitări în acest sens. Totodată, politicianul asigură că obținerea cetățeniei României de către etnicii români din aceste țări nu va afecta statutul lor de cetățean al statului de reședință. “Este foarte important ca statele menționate să aibă pe teritoriul lor cetățeni europeni. Românii din aceste țări, în momentul în care vor obține cetățenia României, vor deveni automat și cetățeni europeni și consider că aceasta este o oportunitate pentru țările respective, pentru că acești noi cetățeni români vor putea promova în statele de reședință atât valorile europene, cât și cele naționale românești. De asemenea, aceștia vor purta cu ei valorile statelor în care s-au născut și le vor promova interesele nu numai în relația cu Bucureștiul, ci și în relația cu Bruxellesul. Prin urmare, consider că aceasta este o oportunitate inclusiv pentru țările în care avem etnici români solicitanți de cetățenie a statului nostru” – a menționat senatorul.

În ceea ce privește procedura birocratică a procesului de obținere a cetățeniei române conform acestui proiect de lege, senatorul precizează că se încearcă amendarea Legii în primul rând pentru a veni cu o variantă rapidă de obținere a cetățeniei romîne de către etnicii români din Ucraina, Serbia sau din oricare al stat.

Acești români vor depune documente care să le ateste originea etnică românească, iar actele respective vor ajunge în fața unei comisii de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, care, în cel mai scurt timp, va lua o decizie cu privire la acordarea cetățeniei române. Cu alte cuvinte, va fi un proces care va semăna oarecum cu procedura de redobândire a cetățeniei române, doar că va conține și aspectul privind criteriul etnic al solicitantului, care va trebui să își asume identitatea românească” – explică Viorel Badea.

Potrivit senatorului, proiectul a fost depus în Parlament și urmează să ajungă la comisii spre avizare și raport, iar apoi va intra în plenul celor două camere. Votul în plenul celor două camere ar putea avea loc în câteva luni. Viorel Badea menționează că printre semnatarii proiectului de modificare a Legii cetățeniei sunt parlamentari din majoritatea partidelor politice și că urmează să fie organizate mai multe reuniuni în Parlament, în care să se discute despre importanța adoptării documentului și care sunt avantajele pentru România și pentru românii din afara țării care doresc să obțină cetățenia română.

Cred că niciun om sănătos la cap nu poate să fie împotriva acestui proiect de lege, pentru că nu face altceva decât să confirme un drept pe care trebuie să îl aibă orice român care trăiește în altă țară, mai ales că acest demers nu reprezintă nicio investiție majoră din partea României. Pentru noi ca stat, acest lucru este extrem de favorabil, din simplul motiv că astfel am contribui inclusiv la creșterea numărului de  cetățeni români din Europa” – a subliniat senatorul Viorel Badea.

Sursa: infoprut.ro             

 

,

Ministrul Apararii din Republica Moldova, Vitalie Marinuta, scrie pe site-ul personal ca tot mai multi cetateni care traiesc in regiunea transnistreana a Republicii Moldova cauta sa obtina cetatenia romana, fapt ce l-a determinat pe liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, sa isi intareasca retorica anti-romaneasca si sa se arunce deschis in bratele Moscovei.„Trecand pe langa consulatul Romaniei din Chisinau, am observant foarte des multe masini cu numere de inmatriculare din regiunea transnistreana a Republicii Moldova. Cred ca acesta este un raspuns clar al cetatenilor Republicii Moldova din stinga Nistrului, care ii dau direct de inteles lui Sevciuc, ca doresc sa-si redobandeasca cetatenia pierduta in urma ”eliberarii” sovietice. Ei cunosc prea bine ca in Uniunea Eropeana viata este cu totul diferita de cea din ”muzeul viu al Uniunii Sovietice”. in aceste conditii, nu influenta Romaniei, dar posibilitatea descoperirii de catre cetateni a valorilor euro-occidentale, democratice pune in pericol viitorul puterii lui Sevciuc si a intregului clan separatist”, opineaza ministrul liberal al Apararii de la Chisinau. El mai spune ca tocmai din aceste considerente, liderul separatist induce spaima in randul populatiei vizavi de necesitatea pastrarii trupelor rusesti in aceasta zona ca masura de precautie, deoarece Chisinaul se pregateste de un nou conflict armat pe Nistru.

Rusia, „mediatorul” partinitor

Marinuta mai scrie ca Rusia isi depaseste sfidator rolul de mediator luand fatis partea separatistilor transnistreni in orice formula de negociere. Mai mult, oficialii rusi nu respecta uzantele diplomatice si circula in zona dupa cum doresc, fara a-si anunta vizitele. „In cadrul Comisiei Unificate de Control delegatia Federatiei Ruse preponderent sustine pozitiile separatistilor. Fara consultare cu organele constitutionale, nu mai vorbesc de aprobare, fortele militare ale Federatiei Ruse au demarat procesul de inlocuire a tehnicii militare si armamentului din zona de securitate si din cadrul trupelor militare temporar dislocate pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult ca atat, anul trecut,  in zona de securitate ”din accident”, dupa cum ne-a declarat un oficial al ministerului rus al apararii,  au fost introduse tipuri de arme noi, care ulterior la insistenta Ministerului Apararii al Republicii Moldova au fost scoase. Din 2003 pina in present la posturile de mentinere a pacii Federatia Rusa, incalcind flagrant intelegerile atinse, mentine masini blindate. Militarii de rang inalt din Fortele Armate ale Rusiei, cind vin pe teritoriul Republicii Moldova,  tara recunoscuta independenta si suverana inclusiv si de ei,  nici nu informeaza organelle constitutionale, or in forma de batjocura trimit telegrama cifrata cand deja sunt in aer. Masinile contingentului temporar dislocate in zona de securitate incearca sa circule cum le pofteste pe intreg teritoriul tarii noastre, in asa mod incalcand acordurile anterioare”, mai spune seful de la Aparare.

Tiraspol
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press