ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Cernăuți"

Cernăuți

,

Secția regională a Fondului proprietății de stat din Ucraina anunță vinderea la licitație a Palatului Cultural al Românilor din Cernăuți – clădire construită pe banii românilor. Clădire care este visul comunității românești din Cernăuți după ocupația sovietică din 1940 !

„Cerem ajutor ! Sunt mulți oameni bogați în România – sunt mulți oameni cu suflet – poate strigătul nostru de disperare va ajunge la inimile voastre !!! Cu multă speranță și respect din Cernăuți !!!” – își încheie apelul către frații din România Vasile Răut un membru marcant al comunității românești din Regiunea Cernăuți (Ucraina)

Situația a fost semnalată de un român din Cernăuți – Vasile Raut 

Foto: Cladirea „Palatul Cultural al Românilor din Cernăuți” așa cum arăta în vrema interbelică – România Mare.

,

În  luna noiembrie 2016, în săptămâna premergătoare Zilei Naționale a României, Primăria Municipiului Ploiești a inițiat proiectul educațional CAUTĂ EROII LA TINE ACASĂ. Elevi și profesori de la Colegiul de Artă Carmen Sylva și din Colegiile Naționale Ion Luca Caragiale, Mihai Viteazul, Jean Monnet, Alexandru Ioan Cuza, Nichita Stănescu (toate din Ploiești), au participat la o dezbatere, fiecare elev identificând un erou român din Primul sau din al Doilea Război Mondial, pe care apoi l-a transformat într-o poveste – scrisă, vorbită , cântată. O saga cu documente, fotografii și filme.

La 29 noiembrie 2016  au fost anunțați câștigătorii. Aceștia, împreună cu profesorii coordonatori, au obținut cel mai frumos premiu: o excursie de cinci zile în CAPITALELE UNIRII (premiul a fost  înmânat la 1 Decembrie 2016, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României).

Menționăm că părțile implicate în proiect au fost Primăria municipiului Ploiești (primar – Florin Adrian Dobre), Inspectoratul Școlar al județului Prahova (Inspector Școlar General – Nicolae Oprea Angelescu), Asociația Cultul Eroilor, filiala Prahova (președinte – Constantin Chiper),  Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, filiala Ploiești (președinte  –  Nicolae Petrescu Redi).

Excursia „Capitalele Unirii”  a avut loc în perioda 1-5 iunie.

Delegația a fost însoțită de doi reprezentanți ai Primăriei, care au răspuns de partea organizatorică a proiectului , și de doi consilieri locali. Persoana desemnată de Inspectoratul Școlar să coordoneze întregul proiect a fost profesorul Leonard Coțac – inspector management.

La ora 8, autocarul a plecat din Ploiești. Excursia în istoricele  orașe ale Unirii : Iași, Chișinău, Cernăuți, Alba Iulia  ne-a adus aminte că inima are patru cămăruțe.

Pe traseu, domnul Constantin Chiper a evocat luptele purtate de ostașii români în cele două războaie mondiale pe teritoriile pe care le străbăteam.  Vizitarea Muzeului de Istorie din Focșani și popasul făcut la  Mausoleul Eroilor din Mărășești,   i-a ajutat pe elevi să își cunoască și să-și prețuiască și mai mult  eroii .

La IAȘI a fost vizitată Casa memorială Mihail Kogălniceanu, Bojdeuca din Țicău, Catedrala Patriarhală, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii – Sala Voievozilor.

În Muzeul Unirii, situat în partea centrală a orașului (strada Alexandru Lăpușneanu), am pășit ca într-un tunel al timpului. Sub candelabrul aducerii aminte, inimile se prindeau duios  în Hora Unirii.

Muzeul Unirii din Iași

Clădirea în care funcționează muzeul a fost înălțată la începutul secolului al  XIX –lea în stil neoclasic.  Între 1859 – 1862, palatul a servit drept locuință domnitorului Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza.

În timpul Primului Război Mondial, când Capitala a fost  ocupată de trupele germane, regele Ferdinand Întregitorul hotărăște să-și stabilească  în „Palatul Cuza”  cartierul general.

Iași. Muzeul Unirii

Elevii ploieșteni, admirând interiorul Palatului Culturii (Iași)

Monumentul Unirii  din Iași

În  CHIȘINĂU  vizităm Muzeul de Artă (grație domnului  Florin Sicoe, scriitor, director al Muzeului de Artă din Ploiești), Arcul de Triumf,  Grădina publică.

În inima orașului – Monumentul lui Ștefan cel Mare. Cu mâna dreaptă, voievodul sprijină sabia. Cu cea stângă, înalță crucea.Fără paloșul lui, altfel ne-am fi dus   crucea…

În  Muzeul de Arta din Chișinău

La monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău

Chișinău. Teatrul Național

Cladirea Muzeului de Artă din Chișinau

La CERNĂUȚI  am trecut prin  parcul sfințit de pașii lui Mihai Eminescu, am făcut fotografii la statuia marelui poet, potopită de florile de tei, am văzut clădirea gimnaziului unde a învățat „Luceafărul”, am vizitat impunătoarea clădire a Universitații (fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei și Dalmației), Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi, Casa Națională a Românilor  (aici, elevii au avut prilejul să-l întâlnească  pe cunoscutul  poet Vasile Tărâțeanu – un simbol al românismului din aceste locuri și de pretutindeni).

În centrul orașului Cernăuți

În centrul orașului Cernăuți

Cernăuți, Casa Națională a Românilor (întalnire cu poetul Vasile Tarâțeanu- centru)

Cernăuți, Casa Națională a Românilor (întâlnire cu poetul Vasile Tărâțeanu- centru)

Universitatea din Cernăuți ( fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei)

Universitatea din Cernăuți ( fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei)

La  Centrul Cultural Român din Cernăuți

Ne-ar fi plăcut să le oferim elevilor, dacă timpul ne permitea,  și posibilitatea de a-i cunoaște  personal pe Eugen Patraș  (avocat, o personalitate căreia românii din Ucraina îi datorează înființarea Centrului Cultural Român), Vasile Răuț și Iurie Levcic (animatori ai vieții culturale românești din Cernăuți – și nu numai), pe scriitorul Ștefan Hostiuc  (conduce revista Mesager Bucovinean și poartă în minte și suflet  o adevărată arhivă istorică), Elena Nandriș, primar  de câteva mandate bune în Mahala (localitatea arată ca o stațiune și este locuită în proporție de 99%  de români). Poate, cu un alt prilej, poate  vom vizita și Cimitirul românesc, redacțiile publicațiilor Zorile Bucovinei (ziarul românilor din Ucraina) și Analele Bucovinei.

În a cincea zi de excursie am ajuns în ALBA IULIA, orașul-simbol al României Mari. istoria ne aduce în memorie intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în cetate (noiembrie 1600), intrarea triumfală a cetății Alba Iulia în inima românilor ( 1 Decembrie 1918), jerfa eroilor  Horea, Cloșca și Crișan,  încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria ca regi ai României Mari, 15 octombrie 1922 (emoționanta ceremonie a avut loc la Catedrala Reîntregirii Neamului, un edificiu impunător, construit în 1921 – 1922 pe latura de apus a Cetății, după planurile arhitectului Victor Gh. Ștefănescu)

În cetatea Alba Carolina am fost întâmpinați cu multă căldură de Daniel Claudiu Chindriș. O simplă vizită  în orașul nostru, ne spune cunoscutul ghid, înseamnă o adevărată incursiune în timp în cei peste 2000 de ani de istorie neîntreruptă a acestor   meleaguri.  Relicvele istorice din epoci diferite, istoria celor trei fortificații, sistemul de apărare Vauban  de tipul III , istoria unirii și formării statului român și peste 26 obiective turistice din cetate – toate pot fi descoperite aici.”

Tot Daniel Claudiu Chindriș ne-a  vorbit despre cetatea dacică din apropiere, Apulon  (după distrugerea ei, a împrumutat numele pentru castrul roman Apulum) și rolul pe care Legiunea a XIII-a Gemina l-a avut în cucerirea Daciei.

Elevii și profesorii au făcut apoi cunoștință cu unul dintre soldații castrului roman Apulum, soldatul Tiberius T. Aelius Lupus (Alexandru Cacior). El ne-a prezentat armura romană, armamentul și aspecte din viața de soldat… Poate , la întâlnirea viitoare, alături de soldatul roman vom vedea și un soldat dac.

 

Alba-Iulia. Catedrala Reîntregirii  Neamului

Alba-Iulia. Catedrala Reîntregirii  Neamului

Cetatea Alba Carolina, Poarta 3

Cetatea Alba Iulia a fost construită în timpul împăratului Carol al VI-lea (1711-1740). Avea șapte porți, a șaptea fiind secretă. În poarta a III-a, spune legenda locală,   a fost închis Horea , conducător al Răscoalei de la 1784-1785. Unii istorici  cred că este vorba de poarta a IV-a.

Catedrala catolică din Alba Iulia (cea mai veche din România) a fost înălțată în perioada 1247-1291. Are la bază stilul romanic. Întrucât construcția a avut mai multe etape de-a lungul secolelor, a rezultat o îmbinare armonioasă de stiluri.

*Cei care doreau să vadă aici locul de veci al lui Iancu de Hunedoara, n-au avut nici o șansă. Sarcofagul voievodului era acoperit de o mulțime de coronițe cu steag maghiar. La sesizarea  vizitatorilor, doamna  ghid ne-a surprins cu răspunsul :

„Ne  aflăm într-o biserică de rit catolic, nu în muzeu!” Și în Cartea de impresii mulți turiști și-au manifestat nemulțumirea.

A urmat vizitarea  monumentului din apropierea catedralei. Realizată de sculptorul Oscar Han, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a fost inaugurată la 28 noiembrie 1968, cu ocazia semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România).

Elevii ploieșteni la statuia lui Mihai Viteazul, Alba- Iulia

Pe calul său, pogorât parcă din poveste, Mihai Viteazul privește mândru și încrezător înainte. Are „armuri”  de bronz, nicio lance străină nu-l mai poate străpunge, nicio trădare nu-l mai poate atinge…

În fața porții a III-a ne întâmpină impunătorul obelisc al lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicat în 1937 de sculptorul Iosif Fekete Negrulea și arhitectul Octavian Mihălțan.

Obelisc închinat memoriei lui Horea, Cloșca si Crișan

Din ceruri, Horia și Cloșca par a ne șopti: Oasele noastre nu-s bețe în roata istoriei!… Iar Crișan: Cu opinca-mi veche, măsurat-am distanța de la bordei la castel;  cu nojițele opincii – drumul  de la pământ la cer.

Am ieșit din Alba Iulia ca dintr-un vis spumos. După câțiva kilometri parcurși, deja aveam impresia că ni se face dor de aceste locuri. În final, câteva impresii lăsate de această excursie care încununează un proiect cu mari valențe educative.

Alba Iulia. De la stanga la dreapta- Daniel Claudiu Chindriș ( ghid), Nicolae Petrescu Redi si Alexandru  Cacior (ghid)

Mă bucur că am avut prilejul să vizitez orașe și monumente de referință, atât de la noi, cât și din Basarabia și Bucovina de nord –  teritorii care , în urma Marii Unirii din 1918  au  făcut  parte din România Mare. În această excursie am reusit să acumulez cunostințe noi și să leg prietenii frumoase. Cel mai mult m-a impresionat primirea călduroasă de care am avut parte în Cernauți. (Alexa Tudose, elev – Colegiul Național I.L.Caragiale (profesor îndrumător – Carmen Băjenaru)

Această excursie a reprezentat pentru mine una dintre cele mai frumoase experiențe de până acum. Deși toți am manifestat la început o ușoară reticență, am reușit ca până la finalul acestei „aventuri” să închegăm frumoase prietenii. Consider că datorită eroilor din famiiile noastre, noi am avut oportunitatea de a vizita locuri extraordinare, de a întâlni oameni minunați și de a pune temelia unor amintiri aproape imposibil de uitat.  (Dungă Andreea Veronica, elevă, clasa a XI-a B, Colegiul de Artă  Carmen Sylva (profesor îndrumător – Dragoș Lipan)

În ultima zi a acestei excursii duc o tolbă plină cu amintiri  și impresii frumoase, cu multe cunoștințe interesante pe care doresc să le împărtășesc cu cei de acasă.  Sunt plăcut surprinsă de idea acestei excursii și de adevăratele performanțe pe care le-am realizat împreună.Sunt cinci zile în care fiecare dintre noi a lăsat celorlalți câte o părticică din felul lor de a fi, din cunoștințe, suport, încredere, prețuire și sunt recunoscătoare pentru că am participat. (Oana Cozea, profesor – Colegiul Național Nichita Stănescu, Ploiești)

Redactor Nicolae Petrescu Rediromaniabreakingnews.ro

,

1903-Constituirea-Centrale-REVISTA-ECONOMICĂ

Marți, în 10 martie 1903, frații noștri din Bucovina au pus fundamentul la o operă nouă, menită să consolideze poporul de acolo, făcându-l capabil de un nou avânt și o nouă energie de viață, anume au înființat Centrala însoțirilor economice române din Bucovina. Astfel titra ziarul Revista Economică din 4 aprilie 1903, care apărea la Sibiu.

Conform celor relatate în ziarul de atunci, adunarea a fost prezidată de dl baron Eudoxiu Hurmuzachi, care, în cuvântul de deschidere, a zis, între altele: „Însoțirile noastre, dacă vor fi bine conduse și grijite, pot să fie de mare folos pentru poporul român, dacă însă vor fi rău alcătuite, pot să devină și un năcaz, și un pericol”.

Urmă la cuvânt dl Mihail Bendevschi, întemeietorul primelor însoțiri Raiffeisene române (și-a însuțit meritele lui Grigore Filimon – n. n.), care a accentuat însemnătatea ce o va avea Centrala, pentru regenerarea economică a poporului român din Bucovina. Apoi, a raportat asupra proiectului de statute, prezentat adunării, citind și explicând dispozițiunile principale ale statutelor.

La discuțiunea asupra proiectului de statute, au participat mai mulți oratori, între care și Dr. Trubrig, directorul Centralei germane din Bucovina. Discuțiunea a fost mai vie în jurul chestiei părtășiilor și garanției. După clarificarea, în toate direcțiunile, statutele au fost votate în bloc. Au fost prezentate 69 declarații de intrare, din partea a tot atâtor însoțiri române în sistem Raiffeisen, și 16 declarații de intrare, de la oameni distinși din Bucovina.

Director a fost ales dl Nicu Balmoș, iar în direcțiune și în consiliul de control, tot fruntași. Noul director a rostit, apoi, o frumoasă cuvântare, din care, după „Deșteptarea”, cităm următoarele: „Pentru delăturarea cămătăritului și pentru îmbunătățirea și ridicarea stării economice a poporului muncitor, de la țară, s-au dovedit, până astăzi, ca cel mai puternic mijloc însoțirile de păstrare și credit, după sistemul lui Raiffeisen, pentru că aceste însoțiri lucrează cu dobândă cât se poate de ieftină, se acomodează referințelor materiale ale agricultorilor și, pe lângă asigurarea financiara a împrumutului, caută ele, mai ales, ca un împrumut dat să aducă efectiv și un folos material.

Însoțirile de păstrare și credit, după sistemul Raiffeisen, sunt baza tuturor celorlalte acțiuni, ce le va întreprinde Centrala, pentru a ușora soarta agricultorilor”.  (Revista economică, Anul V, Nr. 14, 4 aprilie 1903 -apărut in dragusanul.ro)

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Primarul orașului Cluj, Emil Boc, a anunțat pe contul său de Facebook că urmează să inițieze procedurile de înfrățire cu alte două orașe, respectiv Cernăuți (Ucraina) și Bottrop (Germania). Boc a scris această postare în contextul unei întâlniri pe care a avut-o recent cu oficiali din Bottrop și Cernăuți, informează romaniabreakingnews.ro citând o declarație a primarului orașului Cluj Napoca.

“Am convenit să demarăm procedurile de colaborare în vederea înfrățirii dintre orașele noastre” – a menționat primarul Clujului.

Întâlnirea dintre Boc și reprezentanții oficiali ai orașelor Bottrop și Cernăuți a a avut loc cu ocazia unei conferințe organizate la Cluj pe tema legăturii dintre Universitate și mediul de afaceri.

Cluj-Napoca este înfrățit cu următoarele orașe: Dijon (Franta), Nantes (Franta), Zagreb (Croatia), Koln (Germania), Pécs (Ungaria), Columbia (Carolina de Sud, SUA), Be’er Sheva (Israel) , Zhengzhou (Republica Populară Chineză) , Suwon (Republica Coreea), Makati (Filipine), Chacao-Caracas (Venezuela), Sao Paulo (Brazilia), Korçë (Albania), Provincia Parma (Italia), Rockford (Illinois, SUA), East Lansig (Michigan, SUA), Rotherham (Marea Britanie), Namur (Belgia), Viterbo (Italia), Ningbo (Republica Populară Chineză).

Cernăuțiul este înfrățit cu orașele Salt Lake City (Utah, SUA), Saskatoon (Canada), Konin (Polonia), Suceava, Timișoara, Iaș (România), Nazareth Illit (Israel), Klagenfurt (Austria), Bălți (Republica Moldova).

,

Duminică, 26 februarie 2017, la Horbova, în raionul Herţa, comunitatea de români s-a adunat în centrul localităţii, la Casa de cultură, pentru a participa la un important spectacol artistic cu caracter popular românesc, informează romaniabreakingnews.ro citând o relatare de pe pagina de facebook a unui localnic român din părțile Herței – Ionel Marin Ivan.  

„Aici a avut loc un spectacol artistic, cum nu mi-a fost dat să văd până acum. Încă de la intrarea în edificiul cultural, te fermeca o mare de oameni care aşteptau liniştiţi, în picioare, începerea manifestării. În sala nu mai erau demult locuri. Practic, numărul celor prezenţi la spectacol a fost dublu faţă de capacitatea sălii. Horbovenii ascultau muzică din sală, până şi din curtea Casei de cultură. L-am văzut pe scenă, în costum popular şi evoluând în echipa de dansatori, pe domnul Valentin Iacoban, preşedintele Consiliului Raional Herţa. Mai mulţi reprezentanţi ai „dinastiilor artistice horbovene”, cum bine spunea cineva, ne-au demonstrat că portul popular, cântecul şi dansul românesc, reprezintă cea mai de preţ comoară a neamului românesc. Ne mândrim cu voi, dragi horboveni! La manifestare au participat şi reprezentanţi ai conducerii Consiliului regional Cernăuţi, ai Administraţiei regionale de stat, Administraţiei raionale, primarul Horbovei, distinsul domn Iurie Levcic, preşedintele Şcolii populare de artă din Cernăuţi, reprezentanţi ai mass-media ucrainene şi române, mai mulţi invitaţi.” – Ionel Marin Ivan

Video Hora din străbuni – la Horbova

Foaie verde-a bobului,

Ardă vatra jocului,

A venit şi mic şi mare

La această sărbătoare –

Şi cei tineri şi bătrâni,

Jucau hora din străbuni,

Ca să vadă lumea roată,

Cum în Horbova se joacă.

Astfel s-a cântat şi s-a dansat duminică la Horbova. Lucian Blaga spunea: „Veşnicia s-a născut la sat”. Parafrazându-l pe scriitorul român,  putem afirma că veşnicia s-a născut în Horbova, Ţinutul Herţei, acolo, unde cresc feţi-frumoşi şi Elene Cosânzene de viţă românească, cu floarea iubirii de neam înflorită în inimi şi cu scântei în călcâi, învârtind horele din străbuni de arde vatra jocului, care îşi iubesc graiul, portul şi dansul, ştiu să doinească cu glas dulce  de priveghetori, a scris Diana TOMA în ziarul local al românilor din Ucraina zorilebucovinei.com citat de romaniabreakingnews.ro

I-am admirat pe viu, în timp ce în cununa românităţii din Bucovina istorică îşi anunţa sosirea Mărţişorul – simbolul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri Ștefane, participând la o frumoasă şi emoţionantă sărbătoare aniversară,  „La vatra jocului”, moderată cu eleganţă de Rodica Andrieş, – Ansamblul de dansuri populare „Alunelul”  şi-a sărbătorit 40 de ani de activitate artistică,  însoţindu-i pe distinşii diplomaţi români, ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice române la Cernăuţi, şi pe simpatica sa soţie Mioara.

Horbovenii îşi păstrează din moşi-strămoşi valorile cultural-spirituale, etalate şi de data aceasta, prin veritabile talente, prin portul autentic, prin mărgăritarele coregrafice ale dansului popular românesc,  prezentate de dansatori cu o deosebită măiestrie artistică.

romaniabreakingnews.ro

,

Material video filmat de jurnalistul Nicolae Hăucă / EURO MEDIA la Centrul Cultural Român - „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți /25.02.2017

În incinta Cafenelei literare „Bucureşti” a Centrului Cultural  Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți s-a desfășurat cea de-a V-a ședință a cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți – Suceava) – informează corespondentul BucPress, citat de romaniabreakingnews.ro

Din partea gazdelor invitat de onoare a fost remarcabilul poet şi traducător Mircea Lutic, personalitate proeminentă a vieţii culturale din Bucovina, scriitor binecunoscut în întreg spaţiul românesc. Din partea Sucevei invitat de onoare a fost poetul şi eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor şef al revistei „Bucovina literară”.

Moderatorii ședinței cenaclului literar au fost – în mod tradițional – poetul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, și Gina Puică,  şefa Lectoratului român al Universităţii sucevene „Ştefan cel Mare” din cadrul Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi.

Conform organizatorilor, „Mașina cu poeți” reprezintă o suită de evenimente, inițiată și organizată de Lectoratul de limbă română al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava din cadrul Universității din Cernăuți, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți şi Clubul de Inițiativă Literară. Întâlnirile Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” sunt lunare, organizându-se la Cernăuți și la Suceava. Prima întrunire, de lansare, a avut loc la Cernăuți în 26 septembrie 2016 și i-a avut ca invitați speciali pe Constantin Severin (Suceava) și pe Marin Gherman (Cernăuți). Precedentele întruniri i-au mai avut ca invitați speciali pe Florin Haidamac, Doru Mihai Mateiciuc, Cezar Straton (de la Suceava), respectiv pe Vasile Tărâțeanu, Constantin Ungureanu, Vasile Bâcu (de la Cernăuți).

Video: cuvântul de deschidere al Academicianului Vasile Tărâțeanu – președintele  Centrul Cultural Român – „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți

Video: Invitați și participanți la Cenaclul literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” la Cernăuţi

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN press -27.02.2017

 

,

În regiunea Cernăuți are loc un nou val de proteste al proprietarilor autovehiculelor cu numere de înmatriculare UE. Protestatarii au blocat drumul european E85, care uneşte Ucraina cu porţile europene prin vama Porubne-Siret. Dacă va fi necesar traficul rutier va fi blocat timp de mai multe zile, susțin participanții la acțiunea de protest, potrivit agenției ACC, citată de Radio Cernăuți informează Bucpress citat de romaniabreakingnews.ro

Acțiunea de protest este o încercare de a atrage atenția organelor puterii de stat asupra problemelor proprietarilor mașinilor cu numere străine de înmatriculare, fiind solicitată adoptarea unei legi care ar reduce taxele și accizul de înmatriculare al mașinilor aduse din UE. Inițiatorii protestelor au declarat că proprietarii mașinilor cu numere de înmatriculare UE achită taxele în Bulgaria, Polonia, Lituania ș.a. Ei solicită reducerea taxelor și accizelor în Ucraina, astfel încât banii să fie direcționați în bugetul de stat.

Protestatarii susțin că drumul va fi blocat până când Parlamentul de la Kiev nu va adopta o legislație „umană” referitoare la mașinile cu numere de înmatriculare UE.

Video:

Conform BucPress, acțiuni de protest similare au mai avut loc în noiembrie 2016, când proprietarii mașinilor au declarat că nu sunt de acord cu „inovaţiile legislative”, care, potrivit lor, nu le-au ajutat la nimic. Proprietarii maşinilor au cerut statului ucrainean să le permită să circule liber în ţară, fără a fi obligaţi să părăsească Ucraina o dată la cinci zile. Ca și în anul 2016, protestatarii afirmă că nu vor debloca drumul european E85 până când cerinţele lor nu vor fi luate în calcul, iar problemele soluţionate de autorităţile statului ucrainean.

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN Press – 24.02.2017

,

Consilierii locali Cernăuți au refuzat să aprobe numele „Alexandru cel Bun” Gimnaziului nr. 6 cu limba română de predare din orașul Cernăuți – informează BucPress citat de romaniabreakingnews.ro

Propunerea a venit din partea cadrelor didactice din instituția de învățământ, dar și a Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, fiind susținută de comitetul părintesc.

Contactat de BucPress, Vasile Bâcu, preșdintele Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi a comunicat că societatea culturală pe care o conduce a înaintat o scrisoare oficială primăriei orașului Cernăuți întru susținerea inițiativei conducerii Gimnaziului și a comitetului părintesc de а acorda numele „Alexandru cel Bun” gimnaziului românesc. Domnul Vasile Bâcu a menționat că speră să fie până la urmă adoptată deiciza respectivă, or, prima atestare documentară a Cernăuțiului a avut loc în hrisovul emis de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun.

Unul dintre motivele neaprobării numelui „Alexandru del  Bun” este declarația deputatului din fracțiunea „Ridne misto” (Orașul natal), Volodymyr Beșlei, care a comunicat că primăria Cernăuți în ultima vreme acordă prea multă atenție românilor, adăugând că nu a fost aprobată recent nici propunerea Casei Ucrainene de a marca aniversarea revoluției ucrainene din 1917-1921. Așadar, potrivit lui Beșlei problemele ucrainene trebuie să fie prioritare.

Potrivit surselor de încredere ale BucPress, în data de 21 februarie 2017 va avea loc o altă ședință a consiliului local Cernăuți, unde va fi din nou pusă la vot propunerea de aprobare a numelui „Alexandru cel Bun” gimnaziului  românesc nr. 6 din oraşul Cernăuţi. Liderii asociaţiilor naţional-culturale din regiunea Cernăuţi, reprezentanţi ai intelectualităţii româneşti din nordul Bucovinei, profesori şi jurnalişti, scriitori, studenţi, oameni de cultură din regiunea Cernăuţi după ce au urmărit cu mult interes sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi transmisă On-line de televiziunea locală, s-au arătat a fi nemulţumiţi de declaraţia deputatului Beşlei de a „îngrădi” drepturile şi priorităţile comunităţii româneşti din Cernăuţi, provocând astfel vrajbă în mijlocul bucovinenilor şi cernăuţenilor de diferite etnii.

Comunitatea românească din Cernăuţi va participa marţi, 21 februarie 2017 la sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi pentru a insista şi a cere cu fermitate deputaţilor locali să-i respecte pe românii cernăuţeni, care sunt cetăţeni loiali ai acestui stat şi cărora legislaţia ucraineană le acordă drepturi depline, aşa precum e şi firesc să se întâmple într-un stat civilizat şi democratic, într-un oraş multicultural, care se află la porţile Europei. Or, atitudinea deputatului Volodymyr Beşlei faţă de comunitatea românească nu este nici pe departe agreată de românii nordbucovineni, acesta demonstrând public prin declaraţia sa cât de mult îi stimează şi îi iubeşte pe românii cernăuţeni.

Totuşi, Gimnaziul  nr. 6 cu limba română de predare din centrul regional merită să poarte numele lui Alexandru cel Bun. Comunitatea românească va face tot posibilul să-i convingă pe cei câţiva deputaţi aldea Beşlei să nu ignore doleanţele alegătorilor săi români, care vor ca numele domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun, în hrisovul căruia găsim prima atestare documentară a oraşului Cernăuţi, să-l poarte Gimnaziul românesc nr. 6.

.Dorian Theodor CLENCIU / RBN Press / 17.02.2017

,

Consulul General al României la Cernăuți, Excelența Sa Eleonora Moldovan, a precedat suita manifestărilor festive dedicate Zilei Naționale a României cu o conferință de presă, la care a ținut un sincer și substanțial dialog cu reprezentanți ai mass-media din ținut. La întâlnire a fost prezent întreg corpul diplomatic – ministrul-consilier Ionel Ivan, consulii Aurelian Rugină și Edmond Neagoe. Semnificativ faptul că în ajunul marcării celui mai măreț eveniment din istoria românilor, în România s-a sărbătorit de către Biserica Ortodoxă și la nivel de stat Sfântul Andrei, care este ocrotitorul Țării. Astfel, întâlnirea cu jurnaliștii a fost inaugurată în cadrul solemn a două mari sărbători pentru neamul românesc de pretutindeni. Consemnează jurnalista Maria TOACĂ în ziarul românesc Zorile Bucovinei.

Având în vedere încărcătura simbolică extraordinară a acestora, doamna Consul General a ținut să ne transmită cele mai bune gânduri și profunde sentimente legate de manifestările organizate la Cernăuți, dedicate Zilei Naționale, valorilor poporului român, care se cer promovate într-o formă corectă, cu respectarea tradiției istorice. Or, după cum a menționat Excelența Sa: „1 decembrie, Ziua Națională a României, reflectă îndeplinirea dezideratului de libertate și demnitate națională a mai multor generații. Evenimentul istoric prin care s-a înfăptuit Marea Unire de la 1918 este aniversat de românii din întreaga lume, ca simbol al actului de voință al poporului român. Conștienți fiind de adevăratele valori ce ne revin ca națiune, avem îndatorirea de a le păstra, a le prețui și promova așa cum se cuvine”. Doamna Eleonora Moldovan s-a referit la semnificația încă a unui marcant eveniment istoric: „În 2016, sărbătorim Ziua Națională sub imboldul unei date istorice – 100 de ani de la intrarea României în primul război mondial. E un moment de vârf în programul diplomației publice, inițiat în 2014 și care se va finaliza în 2018, prin sărbătorirea centenarului Marii Uniri. Participarea la primul război mondial n-a reprezentat pentru români un act de agresiune, ci împlinirea dezideratului național de secole. Diplomația română depune eforturi și-i revine obligația și responsabilitatea de a se implica activ, în consonanță cu celelalte structuri de stat, la promovarea diversității culturale, a toleranței în spirit european, la nivel individual și colectiv, implicit buna conviețuire și respectul reciproc – vectori esențiali ai relațiilor culturale, pe care țara noastră le susține și le promovează în mod constant pe plan extern. Un exemplu de bune practici în ceea ce privește oferta cultură a României și deschiderea în spirit european și internațional este conferirea, la 16 septembrie 2016, orașului Timișoara a statutului de capitală europeană. Vom promova Timișoara și ca oraș care a declanșat în decembrie 1989 evenimentele ce aveau să pună capăt unui regim totalitar”.

Laitmotivul mesajului șefei misiunii consulare române la Cernăuți, după cum se evidențiază proeminent și în activitatea-i de zi cu zi, îl constituie relațiile bilaterale, dialogul constructiv, pragmatic, dintre statele vecine și popoarele noastre – românii și ucrainenii. Contribuția dnei Eleonora Moldovan și a corpului diplomatic ce-l conduce la consolidarea prieteniei româno-ucrainene, la apropierea dintre români și ucraineni prin cunoașterea personalităților ce ne reprezintă pe unii și pe alții este evidentă și nu necesită dovezi. Dar, pornind de la faptul că marile sărbători sunt, mai întâi de toate, un prilej de bilanț, ne vom opri la cele mai importante momente punctate de dna Consul General, referitor la relația bilaterală româno-ucraineană și la minoritățile naționale ca poduri de legătură între cele două state, îndeosebi la nivel regional, între Suceava și Cernăuți: „Vreau să notez că relația României cu statul vecin Ucraina este foarte pragmatică. În ultimii trei ani o cunoaștem într-un format foarte practic și în interesul celor două popoare. Iată doar câteva rezultate foarte bune ale dialogului interstatal român-ucrainean, care vizează semnarea unor acte bilaterale, deschiderea la Slatina, regiunea Transcarpatică, a unui Consulat al României, zeci de întâlniri la nivel regional, dar și de rang înalt, între Președinții țărilor noastre, Miniștrii de Externe, reprezentanți ai Ministerelor Apărării etc. Toate acestea dau sens pragmatic relației noastre. Ne exprimăm acordul, sprijinul și asistența poporului român pentru demersul european al statului vecin”.

În acest context se impune să menționăm eforturile Consulatului General al României la Cernăuți la promovarea legăturilor interstatale și spiritului de bună vecinătate, astfel ca relațiile între regiunile de frontieră (Cernăuți, Transcarpatia și celelalte care aparțin circumscripției consulare) să întrețină un dialog dinamic, util, care ar consfinți și valorile asumate de poporul ucrainean pe Maidan, la Kyiv, în timpul revoluției Demnității. Îndeosebi, dna Eleonora Moldovan a reușit cu brio, într-o formă exemplară, să implementeze proiectele proprii de promovare a unor remarcabile personalități românești în rândul comunității ucrainene. Ne-a asigurat că va promova și în continuare valorile istorice comune: „Am încercat în decursul acestui an să aduc în discuție publică personalități române care au dezvoltat dialogul între popoarele noastre. Mă refer la Mitropolitul Petru Movilă, cunoscut și recunoscut mai mult în România decât în Ucraina. Îl voi promova pe Mitropolitul Dosoftei, care are un loc aparte în ceea ce privește relația dintre biserici și popoarele noastre, îl voi promova pe Brâncuși, pentru ca poporul vecin ucrainean să ne cunoască valorile, iar acest dialog trebuie dinamizat pe ambele părți”.

Excelența sa a menționat rolul primordial al comunității românești din Ucraina, în special al societăților naționale din regiunea Cernăuți la consolidarea acestui dialogul cultural. Cu finețe diplomatică a răspuns la întrebarea care activități ale comunității noastre au bucurat-o cel mai mult: „Mulțumesc tuturor instituțiilor implicate în promovarea, dezvoltarea, cultivarea și dinamizarea dialogului nostru pe plan regional, precum și comunității românești din Ucraina, care ne ajută în promovarea acestui dialog bilateral. Referitor la multitudinea proiectelor culturale pe care comunitatea românească de aici, în colaborare cu Consulatul General al României, le-a implementat, toate, absolut toate au fost foarte bine organizate și sunt foarte importante pentru noi. Având în vedere că toate societățile naționale promovează valorile românești în acest cadru ucrainean, considerăm că este un demers european de a ne apropia, a consolida și evidenția valorile comune ale celor două popoare. Vom continua în spiritul acestor valori, a acestei experiențe să depunem eforturi ca popoarele noastre să se cunoască mai bine, și comunitatea românească să fie implicată cât mai activ în dialogul bilateral. Doresc să adresez comunității românești din regiunea Cernăuți gândurile noastre de apreciere și mândrie pentru poziția activă și coerența acțiunilor desfășurate”.

Dna Consul General a relatat și despre cooperarea economică, activizarea relațiilor între oameni de afaceri, firme turistice, Camerele de Comerț din România și Ucraina, despre micul trafic de frontieră și disponibilitatea României de a deschide cât mai curând cele două puncte de trecere – la Probotești și Crasnoilsc. Tot ce ni s-a comunicat în preajma Zilei Naționale a României e foarte important pentru parcursul european al Ucrainei, pentru comunitatea românească din Cernăuți, pentru fiecare conațional, în care bate o inimă de român și nu uită să fie demn de numele ce-l poartă.

,

Echipa Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani va evolua, din nou, pe scena Teatrului Academic Muzical-Dramatic “Olga Kobileanska” din Cernăuți, la data de 28 octombrie 2016 informează TOCpress citat de romaniabreakingnews.ro

Actorii botoșăneni vor fi prezenți la Cernăuți cu piesa “Tu ești Dumnezeul meu”, pe care o vor juca, la ora 18:30, în cadrul celei de-a XI-a ediții a Festivalului International de Comedie “Aplauzele de aur ale Bucovinei”.

Astfel, comunitatea românească din Cernăuți va avea astfel ocazia să vadă o piesă de teatru în limba română la ei acasă, în superba sală a teatrului cernăuțean.

Festivalul International de Comedie “Aplauzele de aur ale Bucovinei” din Cernăuți va avea loc în perioada 22 octombrie – 1 noiembrie 2016

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press