ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Cernăuți"

Cernăuți

,

1903-Constituirea-Centrale-REVISTA-ECONOMICĂ

Marți, în 10 martie 1903, frații noștri din Bucovina au pus fundamentul la o operă nouă, menită să consolideze poporul de acolo, făcându-l capabil de un nou avânt și o nouă energie de viață, anume au înființat Centrala însoțirilor economice române din Bucovina. Astfel titra ziarul Revista Economică din 4 aprilie 1903, care apărea la Sibiu.

Conform celor relatate în ziarul de atunci, adunarea a fost prezidată de dl baron Eudoxiu Hurmuzachi, care, în cuvântul de deschidere, a zis, între altele: „Însoțirile noastre, dacă vor fi bine conduse și grijite, pot să fie de mare folos pentru poporul român, dacă însă vor fi rău alcătuite, pot să devină și un năcaz, și un pericol”.

Urmă la cuvânt dl Mihail Bendevschi, întemeietorul primelor însoțiri Raiffeisene române (și-a însuțit meritele lui Grigore Filimon – n. n.), care a accentuat însemnătatea ce o va avea Centrala, pentru regenerarea economică a poporului român din Bucovina. Apoi, a raportat asupra proiectului de statute, prezentat adunării, citind și explicând dispozițiunile principale ale statutelor.

La discuțiunea asupra proiectului de statute, au participat mai mulți oratori, între care și Dr. Trubrig, directorul Centralei germane din Bucovina. Discuțiunea a fost mai vie în jurul chestiei părtășiilor și garanției. După clarificarea, în toate direcțiunile, statutele au fost votate în bloc. Au fost prezentate 69 declarații de intrare, din partea a tot atâtor însoțiri române în sistem Raiffeisen, și 16 declarații de intrare, de la oameni distinși din Bucovina.

Director a fost ales dl Nicu Balmoș, iar în direcțiune și în consiliul de control, tot fruntași. Noul director a rostit, apoi, o frumoasă cuvântare, din care, după „Deșteptarea”, cităm următoarele: „Pentru delăturarea cămătăritului și pentru îmbunătățirea și ridicarea stării economice a poporului muncitor, de la țară, s-au dovedit, până astăzi, ca cel mai puternic mijloc însoțirile de păstrare și credit, după sistemul lui Raiffeisen, pentru că aceste însoțiri lucrează cu dobândă cât se poate de ieftină, se acomodează referințelor materiale ale agricultorilor și, pe lângă asigurarea financiara a împrumutului, caută ele, mai ales, ca un împrumut dat să aducă efectiv și un folos material.

Însoțirile de păstrare și credit, după sistemul Raiffeisen, sunt baza tuturor celorlalte acțiuni, ce le va întreprinde Centrala, pentru a ușora soarta agricultorilor”.  (Revista economică, Anul V, Nr. 14, 4 aprilie 1903 -apărut in dragusanul.ro)

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Primarul orașului Cluj, Emil Boc, a anunțat pe contul său de Facebook că urmează să inițieze procedurile de înfrățire cu alte două orașe, respectiv Cernăuți (Ucraina) și Bottrop (Germania). Boc a scris această postare în contextul unei întâlniri pe care a avut-o recent cu oficiali din Bottrop și Cernăuți, informează romaniabreakingnews.ro citând o declarație a primarului orașului Cluj Napoca.

“Am convenit să demarăm procedurile de colaborare în vederea înfrățirii dintre orașele noastre” – a menționat primarul Clujului.

Întâlnirea dintre Boc și reprezentanții oficiali ai orașelor Bottrop și Cernăuți a a avut loc cu ocazia unei conferințe organizate la Cluj pe tema legăturii dintre Universitate și mediul de afaceri.

Cluj-Napoca este înfrățit cu următoarele orașe: Dijon (Franta), Nantes (Franta), Zagreb (Croatia), Koln (Germania), Pécs (Ungaria), Columbia (Carolina de Sud, SUA), Be’er Sheva (Israel) , Zhengzhou (Republica Populară Chineză) , Suwon (Republica Coreea), Makati (Filipine), Chacao-Caracas (Venezuela), Sao Paulo (Brazilia), Korçë (Albania), Provincia Parma (Italia), Rockford (Illinois, SUA), East Lansig (Michigan, SUA), Rotherham (Marea Britanie), Namur (Belgia), Viterbo (Italia), Ningbo (Republica Populară Chineză).

Cernăuțiul este înfrățit cu orașele Salt Lake City (Utah, SUA), Saskatoon (Canada), Konin (Polonia), Suceava, Timișoara, Iaș (România), Nazareth Illit (Israel), Klagenfurt (Austria), Bălți (Republica Moldova).

,

Duminică, 26 februarie 2017, la Horbova, în raionul Herţa, comunitatea de români s-a adunat în centrul localităţii, la Casa de cultură, pentru a participa la un important spectacol artistic cu caracter popular românesc, informează romaniabreakingnews.ro citând o relatare de pe pagina de facebook a unui localnic român din părțile Herței – Ionel Marin Ivan.  

„Aici a avut loc un spectacol artistic, cum nu mi-a fost dat să văd până acum. Încă de la intrarea în edificiul cultural, te fermeca o mare de oameni care aşteptau liniştiţi, în picioare, începerea manifestării. În sala nu mai erau demult locuri. Practic, numărul celor prezenţi la spectacol a fost dublu faţă de capacitatea sălii. Horbovenii ascultau muzică din sală, până şi din curtea Casei de cultură. L-am văzut pe scenă, în costum popular şi evoluând în echipa de dansatori, pe domnul Valentin Iacoban, preşedintele Consiliului Raional Herţa. Mai mulţi reprezentanţi ai „dinastiilor artistice horbovene”, cum bine spunea cineva, ne-au demonstrat că portul popular, cântecul şi dansul românesc, reprezintă cea mai de preţ comoară a neamului românesc. Ne mândrim cu voi, dragi horboveni! La manifestare au participat şi reprezentanţi ai conducerii Consiliului regional Cernăuţi, ai Administraţiei regionale de stat, Administraţiei raionale, primarul Horbovei, distinsul domn Iurie Levcic, preşedintele Şcolii populare de artă din Cernăuţi, reprezentanţi ai mass-media ucrainene şi române, mai mulţi invitaţi.” – Ionel Marin Ivan

Video Hora din străbuni – la Horbova

Foaie verde-a bobului,

Ardă vatra jocului,

A venit şi mic şi mare

La această sărbătoare –

Şi cei tineri şi bătrâni,

Jucau hora din străbuni,

Ca să vadă lumea roată,

Cum în Horbova se joacă.

Astfel s-a cântat şi s-a dansat duminică la Horbova. Lucian Blaga spunea: „Veşnicia s-a născut la sat”. Parafrazându-l pe scriitorul român,  putem afirma că veşnicia s-a născut în Horbova, Ţinutul Herţei, acolo, unde cresc feţi-frumoşi şi Elene Cosânzene de viţă românească, cu floarea iubirii de neam înflorită în inimi şi cu scântei în călcâi, învârtind horele din străbuni de arde vatra jocului, care îşi iubesc graiul, portul şi dansul, ştiu să doinească cu glas dulce  de priveghetori, a scris Diana TOMA în ziarul local al românilor din Ucraina zorilebucovinei.com citat de romaniabreakingnews.ro

I-am admirat pe viu, în timp ce în cununa românităţii din Bucovina istorică îşi anunţa sosirea Mărţişorul – simbolul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri Ștefane, participând la o frumoasă şi emoţionantă sărbătoare aniversară,  „La vatra jocului”, moderată cu eleganţă de Rodica Andrieş, – Ansamblul de dansuri populare „Alunelul”  şi-a sărbătorit 40 de ani de activitate artistică,  însoţindu-i pe distinşii diplomaţi români, ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice române la Cernăuţi, şi pe simpatica sa soţie Mioara.

Horbovenii îşi păstrează din moşi-strămoşi valorile cultural-spirituale, etalate şi de data aceasta, prin veritabile talente, prin portul autentic, prin mărgăritarele coregrafice ale dansului popular românesc,  prezentate de dansatori cu o deosebită măiestrie artistică.

romaniabreakingnews.ro

,

Material video filmat de jurnalistul Nicolae Hăucă / EURO MEDIA la Centrul Cultural Român - „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți /25.02.2017

În incinta Cafenelei literare „Bucureşti” a Centrului Cultural  Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți s-a desfășurat cea de-a V-a ședință a cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți – Suceava) – informează corespondentul BucPress, citat de romaniabreakingnews.ro

Din partea gazdelor invitat de onoare a fost remarcabilul poet şi traducător Mircea Lutic, personalitate proeminentă a vieţii culturale din Bucovina, scriitor binecunoscut în întreg spaţiul românesc. Din partea Sucevei invitat de onoare a fost poetul şi eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor şef al revistei „Bucovina literară”.

Moderatorii ședinței cenaclului literar au fost – în mod tradițional – poetul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, și Gina Puică,  şefa Lectoratului român al Universităţii sucevene „Ştefan cel Mare” din cadrul Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi.

Conform organizatorilor, „Mașina cu poeți” reprezintă o suită de evenimente, inițiată și organizată de Lectoratul de limbă română al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava din cadrul Universității din Cernăuți, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți şi Clubul de Inițiativă Literară. Întâlnirile Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” sunt lunare, organizându-se la Cernăuți și la Suceava. Prima întrunire, de lansare, a avut loc la Cernăuți în 26 septembrie 2016 și i-a avut ca invitați speciali pe Constantin Severin (Suceava) și pe Marin Gherman (Cernăuți). Precedentele întruniri i-au mai avut ca invitați speciali pe Florin Haidamac, Doru Mihai Mateiciuc, Cezar Straton (de la Suceava), respectiv pe Vasile Tărâțeanu, Constantin Ungureanu, Vasile Bâcu (de la Cernăuți).

Video: cuvântul de deschidere al Academicianului Vasile Tărâțeanu – președintele  Centrul Cultural Român – „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți

Video: Invitați și participanți la Cenaclul literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” la Cernăuţi

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN press -27.02.2017

 

,

În regiunea Cernăuți are loc un nou val de proteste al proprietarilor autovehiculelor cu numere de înmatriculare UE. Protestatarii au blocat drumul european E85, care uneşte Ucraina cu porţile europene prin vama Porubne-Siret. Dacă va fi necesar traficul rutier va fi blocat timp de mai multe zile, susțin participanții la acțiunea de protest, potrivit agenției ACC, citată de Radio Cernăuți informează Bucpress citat de romaniabreakingnews.ro

Acțiunea de protest este o încercare de a atrage atenția organelor puterii de stat asupra problemelor proprietarilor mașinilor cu numere străine de înmatriculare, fiind solicitată adoptarea unei legi care ar reduce taxele și accizul de înmatriculare al mașinilor aduse din UE. Inițiatorii protestelor au declarat că proprietarii mașinilor cu numere de înmatriculare UE achită taxele în Bulgaria, Polonia, Lituania ș.a. Ei solicită reducerea taxelor și accizelor în Ucraina, astfel încât banii să fie direcționați în bugetul de stat.

Protestatarii susțin că drumul va fi blocat până când Parlamentul de la Kiev nu va adopta o legislație „umană” referitoare la mașinile cu numere de înmatriculare UE.

Video:

Conform BucPress, acțiuni de protest similare au mai avut loc în noiembrie 2016, când proprietarii mașinilor au declarat că nu sunt de acord cu „inovaţiile legislative”, care, potrivit lor, nu le-au ajutat la nimic. Proprietarii maşinilor au cerut statului ucrainean să le permită să circule liber în ţară, fără a fi obligaţi să părăsească Ucraina o dată la cinci zile. Ca și în anul 2016, protestatarii afirmă că nu vor debloca drumul european E85 până când cerinţele lor nu vor fi luate în calcul, iar problemele soluţionate de autorităţile statului ucrainean.

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN Press – 24.02.2017

,

Consilierii locali Cernăuți au refuzat să aprobe numele „Alexandru cel Bun” Gimnaziului nr. 6 cu limba română de predare din orașul Cernăuți – informează BucPress citat de romaniabreakingnews.ro

Propunerea a venit din partea cadrelor didactice din instituția de învățământ, dar și a Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, fiind susținută de comitetul părintesc.

Contactat de BucPress, Vasile Bâcu, preșdintele Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi a comunicat că societatea culturală pe care o conduce a înaintat o scrisoare oficială primăriei orașului Cernăuți întru susținerea inițiativei conducerii Gimnaziului și a comitetului părintesc de а acorda numele „Alexandru cel Bun” gimnaziului românesc. Domnul Vasile Bâcu a menționat că speră să fie până la urmă adoptată deiciza respectivă, or, prima atestare documentară a Cernăuțiului a avut loc în hrisovul emis de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun.

Unul dintre motivele neaprobării numelui „Alexandru del  Bun” este declarația deputatului din fracțiunea „Ridne misto” (Orașul natal), Volodymyr Beșlei, care a comunicat că primăria Cernăuți în ultima vreme acordă prea multă atenție românilor, adăugând că nu a fost aprobată recent nici propunerea Casei Ucrainene de a marca aniversarea revoluției ucrainene din 1917-1921. Așadar, potrivit lui Beșlei problemele ucrainene trebuie să fie prioritare.

Potrivit surselor de încredere ale BucPress, în data de 21 februarie 2017 va avea loc o altă ședință a consiliului local Cernăuți, unde va fi din nou pusă la vot propunerea de aprobare a numelui „Alexandru cel Bun” gimnaziului  românesc nr. 6 din oraşul Cernăuţi. Liderii asociaţiilor naţional-culturale din regiunea Cernăuţi, reprezentanţi ai intelectualităţii româneşti din nordul Bucovinei, profesori şi jurnalişti, scriitori, studenţi, oameni de cultură din regiunea Cernăuţi după ce au urmărit cu mult interes sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi transmisă On-line de televiziunea locală, s-au arătat a fi nemulţumiţi de declaraţia deputatului Beşlei de a „îngrădi” drepturile şi priorităţile comunităţii româneşti din Cernăuţi, provocând astfel vrajbă în mijlocul bucovinenilor şi cernăuţenilor de diferite etnii.

Comunitatea românească din Cernăuţi va participa marţi, 21 februarie 2017 la sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi pentru a insista şi a cere cu fermitate deputaţilor locali să-i respecte pe românii cernăuţeni, care sunt cetăţeni loiali ai acestui stat şi cărora legislaţia ucraineană le acordă drepturi depline, aşa precum e şi firesc să se întâmple într-un stat civilizat şi democratic, într-un oraş multicultural, care se află la porţile Europei. Or, atitudinea deputatului Volodymyr Beşlei faţă de comunitatea românească nu este nici pe departe agreată de românii nordbucovineni, acesta demonstrând public prin declaraţia sa cât de mult îi stimează şi îi iubeşte pe românii cernăuţeni.

Totuşi, Gimnaziul  nr. 6 cu limba română de predare din centrul regional merită să poarte numele lui Alexandru cel Bun. Comunitatea românească va face tot posibilul să-i convingă pe cei câţiva deputaţi aldea Beşlei să nu ignore doleanţele alegătorilor săi români, care vor ca numele domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun, în hrisovul căruia găsim prima atestare documentară a oraşului Cernăuţi, să-l poarte Gimnaziul românesc nr. 6.

.Dorian Theodor CLENCIU / RBN Press / 17.02.2017

,

Consulul General al României la Cernăuți, Excelența Sa Eleonora Moldovan, a precedat suita manifestărilor festive dedicate Zilei Naționale a României cu o conferință de presă, la care a ținut un sincer și substanțial dialog cu reprezentanți ai mass-media din ținut. La întâlnire a fost prezent întreg corpul diplomatic – ministrul-consilier Ionel Ivan, consulii Aurelian Rugină și Edmond Neagoe. Semnificativ faptul că în ajunul marcării celui mai măreț eveniment din istoria românilor, în România s-a sărbătorit de către Biserica Ortodoxă și la nivel de stat Sfântul Andrei, care este ocrotitorul Țării. Astfel, întâlnirea cu jurnaliștii a fost inaugurată în cadrul solemn a două mari sărbători pentru neamul românesc de pretutindeni. Consemnează jurnalista Maria TOACĂ în ziarul românesc Zorile Bucovinei.

Având în vedere încărcătura simbolică extraordinară a acestora, doamna Consul General a ținut să ne transmită cele mai bune gânduri și profunde sentimente legate de manifestările organizate la Cernăuți, dedicate Zilei Naționale, valorilor poporului român, care se cer promovate într-o formă corectă, cu respectarea tradiției istorice. Or, după cum a menționat Excelența Sa: „1 decembrie, Ziua Națională a României, reflectă îndeplinirea dezideratului de libertate și demnitate națională a mai multor generații. Evenimentul istoric prin care s-a înfăptuit Marea Unire de la 1918 este aniversat de românii din întreaga lume, ca simbol al actului de voință al poporului român. Conștienți fiind de adevăratele valori ce ne revin ca națiune, avem îndatorirea de a le păstra, a le prețui și promova așa cum se cuvine”. Doamna Eleonora Moldovan s-a referit la semnificația încă a unui marcant eveniment istoric: „În 2016, sărbătorim Ziua Națională sub imboldul unei date istorice – 100 de ani de la intrarea României în primul război mondial. E un moment de vârf în programul diplomației publice, inițiat în 2014 și care se va finaliza în 2018, prin sărbătorirea centenarului Marii Uniri. Participarea la primul război mondial n-a reprezentat pentru români un act de agresiune, ci împlinirea dezideratului național de secole. Diplomația română depune eforturi și-i revine obligația și responsabilitatea de a se implica activ, în consonanță cu celelalte structuri de stat, la promovarea diversității culturale, a toleranței în spirit european, la nivel individual și colectiv, implicit buna conviețuire și respectul reciproc – vectori esențiali ai relațiilor culturale, pe care țara noastră le susține și le promovează în mod constant pe plan extern. Un exemplu de bune practici în ceea ce privește oferta cultură a României și deschiderea în spirit european și internațional este conferirea, la 16 septembrie 2016, orașului Timișoara a statutului de capitală europeană. Vom promova Timișoara și ca oraș care a declanșat în decembrie 1989 evenimentele ce aveau să pună capăt unui regim totalitar”.

Laitmotivul mesajului șefei misiunii consulare române la Cernăuți, după cum se evidențiază proeminent și în activitatea-i de zi cu zi, îl constituie relațiile bilaterale, dialogul constructiv, pragmatic, dintre statele vecine și popoarele noastre – românii și ucrainenii. Contribuția dnei Eleonora Moldovan și a corpului diplomatic ce-l conduce la consolidarea prieteniei româno-ucrainene, la apropierea dintre români și ucraineni prin cunoașterea personalităților ce ne reprezintă pe unii și pe alții este evidentă și nu necesită dovezi. Dar, pornind de la faptul că marile sărbători sunt, mai întâi de toate, un prilej de bilanț, ne vom opri la cele mai importante momente punctate de dna Consul General, referitor la relația bilaterală româno-ucraineană și la minoritățile naționale ca poduri de legătură între cele două state, îndeosebi la nivel regional, între Suceava și Cernăuți: „Vreau să notez că relația României cu statul vecin Ucraina este foarte pragmatică. În ultimii trei ani o cunoaștem într-un format foarte practic și în interesul celor două popoare. Iată doar câteva rezultate foarte bune ale dialogului interstatal român-ucrainean, care vizează semnarea unor acte bilaterale, deschiderea la Slatina, regiunea Transcarpatică, a unui Consulat al României, zeci de întâlniri la nivel regional, dar și de rang înalt, între Președinții țărilor noastre, Miniștrii de Externe, reprezentanți ai Ministerelor Apărării etc. Toate acestea dau sens pragmatic relației noastre. Ne exprimăm acordul, sprijinul și asistența poporului român pentru demersul european al statului vecin”.

În acest context se impune să menționăm eforturile Consulatului General al României la Cernăuți la promovarea legăturilor interstatale și spiritului de bună vecinătate, astfel ca relațiile între regiunile de frontieră (Cernăuți, Transcarpatia și celelalte care aparțin circumscripției consulare) să întrețină un dialog dinamic, util, care ar consfinți și valorile asumate de poporul ucrainean pe Maidan, la Kyiv, în timpul revoluției Demnității. Îndeosebi, dna Eleonora Moldovan a reușit cu brio, într-o formă exemplară, să implementeze proiectele proprii de promovare a unor remarcabile personalități românești în rândul comunității ucrainene. Ne-a asigurat că va promova și în continuare valorile istorice comune: „Am încercat în decursul acestui an să aduc în discuție publică personalități române care au dezvoltat dialogul între popoarele noastre. Mă refer la Mitropolitul Petru Movilă, cunoscut și recunoscut mai mult în România decât în Ucraina. Îl voi promova pe Mitropolitul Dosoftei, care are un loc aparte în ceea ce privește relația dintre biserici și popoarele noastre, îl voi promova pe Brâncuși, pentru ca poporul vecin ucrainean să ne cunoască valorile, iar acest dialog trebuie dinamizat pe ambele părți”.

Excelența sa a menționat rolul primordial al comunității românești din Ucraina, în special al societăților naționale din regiunea Cernăuți la consolidarea acestui dialogul cultural. Cu finețe diplomatică a răspuns la întrebarea care activități ale comunității noastre au bucurat-o cel mai mult: „Mulțumesc tuturor instituțiilor implicate în promovarea, dezvoltarea, cultivarea și dinamizarea dialogului nostru pe plan regional, precum și comunității românești din Ucraina, care ne ajută în promovarea acestui dialog bilateral. Referitor la multitudinea proiectelor culturale pe care comunitatea românească de aici, în colaborare cu Consulatul General al României, le-a implementat, toate, absolut toate au fost foarte bine organizate și sunt foarte importante pentru noi. Având în vedere că toate societățile naționale promovează valorile românești în acest cadru ucrainean, considerăm că este un demers european de a ne apropia, a consolida și evidenția valorile comune ale celor două popoare. Vom continua în spiritul acestor valori, a acestei experiențe să depunem eforturi ca popoarele noastre să se cunoască mai bine, și comunitatea românească să fie implicată cât mai activ în dialogul bilateral. Doresc să adresez comunității românești din regiunea Cernăuți gândurile noastre de apreciere și mândrie pentru poziția activă și coerența acțiunilor desfășurate”.

Dna Consul General a relatat și despre cooperarea economică, activizarea relațiilor între oameni de afaceri, firme turistice, Camerele de Comerț din România și Ucraina, despre micul trafic de frontieră și disponibilitatea României de a deschide cât mai curând cele două puncte de trecere – la Probotești și Crasnoilsc. Tot ce ni s-a comunicat în preajma Zilei Naționale a României e foarte important pentru parcursul european al Ucrainei, pentru comunitatea românească din Cernăuți, pentru fiecare conațional, în care bate o inimă de român și nu uită să fie demn de numele ce-l poartă.

,

Echipa Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani va evolua, din nou, pe scena Teatrului Academic Muzical-Dramatic “Olga Kobileanska” din Cernăuți, la data de 28 octombrie 2016 informează TOCpress citat de romaniabreakingnews.ro

Actorii botoșăneni vor fi prezenți la Cernăuți cu piesa “Tu ești Dumnezeul meu”, pe care o vor juca, la ora 18:30, în cadrul celei de-a XI-a ediții a Festivalului International de Comedie “Aplauzele de aur ale Bucovinei”.

Astfel, comunitatea românească din Cernăuți va avea astfel ocazia să vadă o piesă de teatru în limba română la ei acasă, în superba sală a teatrului cernăuțean.

Festivalul International de Comedie “Aplauzele de aur ale Bucovinei” din Cernăuți va avea loc în perioada 22 octombrie – 1 noiembrie 2016

,

ROMÂNII, au făcut prima atestare documentară acum 608 ani, a orașului românesc Cernăuți, oraș aflat acum în granițele statului Ucraina.

Cernăuți, ca și alte târguri moldovenești, Iași, Bacău, Tighina, Târgu Neamț, Bârlad, Dorohoi, au fost atestate documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu comercial (hrisov – vezi foto jos) acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400–1432), „sfetnicilor și orășenilor din târgul Liovului” și negustorilor din Galiția. Așadar, La mulți ani, Cernăuți, Iași, Bacău, Tighina, Târgu Neamț, Bârlad, Dorohoi!

uric_de_la_alexandru_cel_bun_8-10-1408-1

Hrisov de la Alexandru cel Bun 8.10.1408

Foto Hrisovul de la Alexandru cel Bun 8.10.1408

Iată o impresionantă listă cu personalități care s-au născut, sau au locuit în Cernăuți:

Sofia Vicoveanca (n. 23 septembrie 1941, comună Toporăuți, Cernăuți) este o renumită interpretă română de muzică populară, poetă și actriță de film;

Isidor Bodea (1866-1938) primul medic șef al Spitalului de Copii din Cernăuți;

Aharon Appelfeld (n. 1932), evreu-israelian, scriitor de limbă ebraică;

Roșe Ausländer (Rosalie Beatrice Ruth Scherzer, n. 11 mai 1901, Cernăuți – d. 3 ianuarie 1988, Düsseldorf), poetă evreică, a scris în limbile germană și engleză. A trăit în Statele Unite, România și Germania;

Edward Bibring (1895–1959), medic și psihanalist austriac, colaborator al lui Freud, a emigrat în Anglia, apoi în Statele Unite;

Hermann Poras (1835–1899), medic și politician evreu, fondator și director (1876-1899) al Sanatoriului și Institutului de Hidroterapie “Dr. Poras” din Solca;

Charles K. Bliss, (1897–1985), evreu-austriac-australian, inginer chimist și semiotician, inventator al limbii simbolice universale Bliss;

Octav Botnar (1913–1998), om de afaceri român;

Paul Celan (Paul Antschel, 1920, Cernăuți – 1970, Paris), scriitor evreu de limba germană;
Erwin Chargaff (1905–2002), biochimist evreu-american;

Eugen Ehrlich (Elias Ehrlich, 1862–1922), romanist, jurist și sociolog al dreptului, evreu-austriac, convertit la catolicism, profesor la Universitatea Cernăuți;

Moisei Fișbein (n. 1947), poet, prozator și traducător evreu-ucrainean. A trăit un timp în Israel, SUA și Germania;

Tudor Flondor, cavaler de Flondor (1862–1908), compozitor român, a compus, printre altele, și cântecul „Somnoroase păsărele”, pe textul lui Eminescu;

Maria Forescu (Maria Füllermann)(1875–1943), cântăreață de operă și actriță de film evreică-austriacă-germană;

Alfred Gong (născut Alfred Liquornik) (1920–1981), poet evreu-austriac-american de limbă germană;

Joseph Gregor (1888–1960), dramaturg, istoric al teatrului și libretist austriac, german din Cernăuți;

Radu Grigorovici (1911–2008), fizician român, membru al Academiei Române;

Ilasievici Ilie, (1918–2001), profesor de matematică;

Raimund Friedrich Kaindl (1866–1930) istoric și folclorist austriac originar din Cernăuți, a fost profesor la Universitatea locală;

Frederick (John) Kiesler (1890–1965), desenator de teatru, artist, teoretician și arhitect evreu-austriac-american;

Alfred Kittner (1906–1991), poet evreu-român de limbă germană, în ultimii ani ai vieții a emigrat în Germania;

Zvi Laron (1927), medic și cercetător evreu-israelian, specialist în endocrinologie infantilă. A descris sindromul Laron;

Eusebius Mandyczewski (1857–1929), muzicolog și pedagog austriac, român din Bucovina, compozitor, între altele, de muzică bisericească ortodoxă;

Itzik Manger (1901–1969), scriitor și poet evreu de limbă idiș, a trăit în România, Polonia, Franța și Israel;

Georg Marco (1863–1923), jucător de șah și autor austriac, de origine română;

Selma Meerbaum-Eisinger (1924–1942), poetă și traducătoare evreică-română de limbă germană, din Cernăuți, a pierit în lagărul Mihailovka, în timpul Holocaustului;

Carol Miculi (1821, Lemberg – 1892), pianist și compozitor român, elev al lui Frédéric Chopin, având origini românești, poloneze, ucrainene și armene;

Jan Mikulicz-Radecki (Johann-Anton von Mikulicz-Radecki) (1850–1905), chirurg polonez cu rădăcini germane, unul din pionierii gastroscopiei și din părinții chirurgiei moderne;

Valentin Bartholomaeus Ritter von Mikulicz-Radecki (1855–1910), militar austriac de origine polonă, feldmareșal-locotenent;

Dan Pagis (1930–1986), poet evreu-israelian de limbă ebraică;

Anton Pawlowski (20 iunie, 1830 – 28 aprilie, 1901), înalt ofițer imperial și regal, membru al guvernului; Comandant al ordinului regal al coroanei românești; Maestru onorific al corpului militar de elevi Alemannia, etc;

Traian Popovici (1892–1946), avocat român, primar al orașului Cernăuți în anul 1941, decorat de Statul Israel cu titlul și medalia „Drept între popoare” (ebraică Hasid umot olam) și cu Cetățenia de Onoare a Israelului datorită actelor sale umanitare și de mare eroism – el a contribuit la salvarea a douăzeci de mii de evrei în timpul Holocaustului;

Michail Prodan (1912–2002), silvicultor german, de origine român din Cernăuți, fondatorul biometriei silvice în spațiul vorbitor de germană, profesor la Freiburg;

Gregor von Rezzori (născut d’Arezzo; 1914–1998), scriitor de limbă germană de origine siciliano-austriacă;

Walther Rode (1876–1934), scriitor, avocat;

Ludwig Rottenberg (1864–1932), dirijor și compozitor evreu-german. A activat la Opera din Frankfurt am Main;

Maximilien Rubel (1905–1996), evreu-francez, sociolog și istoric al marxismului, apropiat de anarhism, veteran al războiului civil din Spania;

Joseph Schmidt (1904–1942), tenor evreu-austriac-german;

Sidy Thal, născută Sorale (Sara) Birkental (1912–1983), actriță și cântăreață evreică în limba idiș din România și Ucraina;

Ștefănie von Turetzki (1868–1929), fondatoare a primului liceu de fete din Austro-Ungaria, la Cernăuți;

Viorica Ursuleac (1894–1985), cântăreață de operă din Austria și Germania, de origine română;

Isidor Vorobchievici (1836–1903), compozitor, muzicolog și preot ucrainean din Bucovina;

James Immanuel Weissglas, cunoscut și ca Ion Iordan, (1920–1979), traducător și poet evreu-român de limbă germană, ziarist;

Tzvi Yavetz, (născut Hary Zucker)(1925- 8 inuarie 2013), istoric evreu-israelian specializat în istoria Romei antice, unul dintre întemeietorii Universității Tel-Aviv, laureat al Premiului de Stat israelian;

Frederic Zelnik, (1885–1950), regizor și producător evreu-german de filme mute. S-a refugiat din Germania nazistă în Anglia;

Avigdor Arikha (născut Dlugacz, la Rădăuți, 1929), pictor și desenator evreu-israelian-francez;

Hermann Bahr (1863-1934) – scriitor, dramaturg și critic austriac, fiind îndepărtat din alte universități din cauza activității extremiste pangermaniste, a studiat o vreme la Universitatea din Cernăuți, de unde a fost, până la urmă, de asemenea, exmatriculat;

Grigore Vasiliu Birlic (1905 – 1970), actor român de teatru și de cinema, originar din Fălticeni, a studiat dreptul și artele dramatice la Cernăuți, unde a și debutat la Teatrul Național din localitate;

Nathan Birnbaum (1864 – 1937), gânditor evreu austriac – german, de limbă idiș și ebraică, unul din promotorii sionismul, iar, mai apoi, trecut în tabăra ultrareligioasă; a patronat în anul 1908, la Cernăuți, conferința pentru promovarea limbii idiș;

Antonin Borovec, cunoscut și ca Anton Borowetz (1870–1925), diplomat cehoslovac în Cernăuți, fondator al Conceptului social-inovativ pentru văduve și orfani;

Josef Burg, (*1912), poet ucrainean evreu de limbă idiș, născut la Vijnița, în Bucovina, locuitor al Cernăuțiului;

Mihai Eminescu, născut Eminovici (1850-1889), poetul național al României, a învățat la școala elementară, precum și la liceul german din Cernăuți;

George Löwendal (1897-1964), pictor, poet, scenograf, actor, maestru de balet;

Osip Iuri Adalbertovici Fedkovici (1834- 1888), scriitor din Ucraina, a activat și publicat și la Cernăuți, unde, în prezent, Universitatea îi poartă numele;

Robert Flinker (1906 – 1945), scriitor român de limbă germană și medic, evreu din Vijnița, a trăit la Cernăuți;

Iancu Flondor (cavaler de Flondor) (1865 – 1924), om politic român, conducătorul mișcării naționale a românilor din Bucovina pentru autodeterminare și unire cu Regatul României, originar din Storojineț, a studiat la liceul german din Cernăuți, a activat în acest oraș ca parlamentar în Dieta Bucovinei și, în 1918, a prezidat Consiliul Național Român al Bucovinei;

Jacob Frank (Yakov ben Yehuda Leib sau Leibowicz) (1726 – 1791), predicator mesianic evreu din Galiția, întemeietorul unei secte religioase evreiești, apoi apostat, a trăit în tinerețe la Cernăuți, în Imperiul Austriac;

Ivan Franko (1856-1916), scriitor clasic ucrainean, cu rădăcini germane, a studiat un semestru la Universitatea din Cernăuți;

Karl Emil Franzos (1848–1904), scriitor și publicist austriac, evreu crescut în Cernăuți, a scris, între altele, amintiri literare despre ghetoul evreiesc: Evreii din Barnow;

Gala Galaction, născut Grigore Pișculescu (1879–1961), scriitor și preot ortodox român, originar din Muntenia, a terminat doctoratul în teologie la Universitatea din Cernăuți, în 1909;

Avram Goldfaden (1840-1908), dramaturg, actor, regizor, compozitor și producător de teatru în limba idiș, evreu din Ucraina, și-a desfășurat o parte din activitatea artistică la Cernăuți și în Regatul României;

Zygmunt Gorgolewski (1845-1903), arhitect polonez, a proiectat edificiul Băncii din Cernăuți;
Eugenie Hacman (probabil la origine Hatman (1793-1873), prelat creștin ortodox român, episcop al Bucovinei (1835-73), a inițiat întemeierea mitropoliei Cernăuțiului și Bucovinei (1873);

Josef Hlávka (1831-1908), arhitect ceh, a proiectat complexul mitropoliei din Cernăuți, azi sediu al Universității, și biserica catolică armeană din oraș;

Eudoxiu Hurmuzachi (1812-1874), jurist, istoric, activist revoluționar și al mișcării de emancipare a românilor din Bucovina, baron al Imperiului Austro-Ungar, membru al Academiei Române, a activat și a murit la Cernăuți;

Joseph Kalmer, născut Joseph Kalmus (1898-1959), scriitor și ziarist austriac, evreu originar din Galiția, a învățat la liceul din Cernăuți;

Friedrich Kleinwächter (1877–1959), economist, a studiat la Cernăuți;

Ruth Klieger Aliav (născută Polishuk; 1914–1979), activistă în domeniul umanitar, româno-israeliană, de origine evreică din Ucraina;

Olga Kobyleanska (1863-1942) – scriitoare ucraineană, cu rădăcini germane, devenită clasică și activistă feministă, cu rădăcini germano-polone, născută la Gura Humorului, a trăit la Cernăuți;

Anton Kochanowski von Stawczan, baron de Stawczan (1817-1906) – Politician și moșier polonez, primar al Cernăuțiului între anii 1866-1874 și 1886-1906, născut la Tarnopol, în perioada cârmuirii sale orașul a cunoscut o dezvoltare fără precedent;

Leibu Levin (n.1914 – Câmpulung Moldovenesc, d. 1988 Hezelia-Israel)- declamator în limbile română, idiș și ebraică, poet și compozitor;

Alfred Margul-Sperber (născut Alfred Sperber) (1898–1967), poet român de limbă germană și traducător, evreu din Storojineț, Bucovina;

Andreas Mikulicz (1804-1881) – arhitect austriac cu origini polone din Galiția, a proiectat clădirea primăriei orașului Cernăuți, unde s-a stabilit;

Ion Nistor (1876-1962), istoric și om politic român, originar din Vicovul de Sus, lângă Rădăuți, unul din conducătorii luptei românilor din Bucovina pentru autodeterminare și unire la România; a fost profesor la Universitatea Cernăuți și ministru, a dat profil românesc universității din Cernăuți, a fost victimă a represiunii comuniste;

Aurel Onciul, (cavaler de Onciul), om politic român, liderul partidului democrat al românilor din Bucovina, inițiator al „Tovărășiei țărănești” cu rutenii;

Israel Polak (1909/1910-1993) – industriaș chilian – israelian, originar din Maramureș, a învățat la o școală textilă din Cernăuți, unde a înființat, ulterior, o înteprindere textilă;

Ciprian Porumbescu, născut Golembiowski (1853 – 1883), compozitor român, a făcut studii muzicale la Cernăuți, unde a compus unele din creațiile sale muzicale, inclusiv muzică la Imnul Albaniei (sau în versiunea inițială românească „Pe-al nostru steag”);

Sextil Pușcariu (1877 – 1948), lingvist și filolog român, născut la Brașov, profesor extraordinar începând cu anul 1906, a fost titularul catedrei de limbă și literatură română timp de zece ani (începând cu anul 1908) și decanul Facultății de Filosofie de la Universitatea din Cernăuți în 1918, om politic, fruntaș al luptei pentru unirea Bucovinei cu România;

Aron Pumnul (1818 – 1866), filolog și pedagog român originar din Cuciulata, județul Brașov, a activat în timpul regimului austriac în Ardeal și Bucovina, profesor al lui Mihai Eminescu, la gimnaziul german din Cernăuți; a murit la Cernăuți;

Wilhelm Reich (1897–1957), psihanalist, psihiatru și sexolog austriac și american, evreu, născut la Dobzau, a învățat la școală în Cernăuți;

Eric Roll, Lord Roll of Ipsden, născut Erich Roll (1907 – 2005), economist, administrator, diplomat și bancher britanic, născut la Noua Suliță (Sulița), fiul bancherului evreu Mathias Roll din Cernăuți, oraș în care a învățat, în 1918-1925, la o școală privată românească, a fost guvernator al Băncii Angliei și director al societății Times Newspapers. Ltd, președinte al Băncii Warburg SA;

Moses Rosenkranz născut Edmund Rosenkranz și cunoscut și că Martin Brant (1904–2003), poet de limbă germană, evreu, din Berhomet, Bucovina, a trăit în România, URSS și Germania;

Isaac Schreyer, sau Herbert Urfahr (1890 – 1948), poet și traducător austriac-german și apoi american, de limbă germană, originar din Vijnița, a învățat la liceu în Cernăuți;

Joseph Schumpeter (1883–1950), economist austriac-american, originar din Cehia, fost ministru de finanțe al Austriei, între 1909–1911 a fost profesor la Universitatea din Cernăuți;

Eliezer Steinbarg (1880–1932), scriitor, poet, fabulist evreu de limbă idiș, originar din Lipcani, Basarabia, a activat în timpul regimului țarist, austro-ungar și românesc, a devenit mentorul vieții literare idiș la Cernăuți, unde a și murit;

Wilhelm Stekel (1868–1940), medic, psihanalist și sexolog austriac, evreu, născut la Boian, Bucovina, a crescut la Cernăuți, unde a frecventat liceul, a murit în exil, în Anglia;

Leo Stern, născut Jonas Leib Stern (1901-1982), istoric, sociolog și militant comunist austriac, evreu originar din Voloca, lângă Cernăuți, a urmat liceul la Cernăuți, a activat în Austria, Cehia, în războiul civil din Spania și în URSS, apoi s-a stabilit în Germania de Est, unde a fost rectorul Universității Martin Luther din Halle;

Manfred Stern (1896-1954), militant comunist austriac, evreu din Bucovina, fratele lui Leo Stern, comandant al Armatei Roșii chineze și al Brigăzii a 11 -a republicane (sub numele Emilio Kléber) în Războiul civil din Spania, a murit în Gulagul stalinist;

Wolf Stern (1897-1960), militant comunist, ziarist și istoric militar, evreu, fratele lui Leo și Manfred Stern, a activat în România, Austria, URSS și, apoi, s-a stabilit în Germania de Est;

Alexander Supan (1847-1920), geograf și geopolitician austro-german, originar din Tirol, a fost profesor de gimnaziu și apoi universitar la Cernăuți;

Constantin Tomaszczuk (1840-1889), jurist și om politic român din Bucovina, cu rădăcini ucrainene, deputat din partea Partidului Liberal German în Parlamentul de la Viena, inițiatorul și primul rector al Universității din Cernăuți cu limbă de predare germană (1875);

Vladimir de Repta (1842-1926) prelat și teolog creștin ortodox român, originar din Bănila pe Ceremuș, mitropolit al Bucovinei între anii 1902-1924, profesor și rector al Universității din Cernăuți, președinte al Senatului României;

Ilasievici Artemie (1886-1938), învățător;

Luca Gheorghe, (1943-) inginer;

Ion G. Sbiera (n. 1 noiembrie 1836, Horodnicu de Jos, Suceava – d. 22 octombrie 1916, Cernăuți) a fost un folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române. A fost profesor de limba și literatura română la Cernăuți. Una dintre personalitățile proeminențe ale culturii românești din Bucovina;

Dumitru Plesca, (1904-1939) luptător pentru unificarea Basarabiei cu România mama, a efectuat stagiul militar la Cernăuți, în perioada 1924-1927, la Cazarmă 4 Jandarmi și a fost lăsat la vatră cu gradul de sergent;

Florin Piersic (1936) este un actor român de teatru și film;

Anastasiya Markovich (1979), pictoriță ucraineană;

Hermann Scharf;

Fritz von Scholz;

Nazariy Yaremchuk;

Anna Berezovskaya;

Volodymyr Ivasiuk (1949 – 1979), compozitor ucrainean de muzică ușoară, născut în regiunea Cernăuți (Coțmani = Kitsman);
Sofia Rotaru (1947), cântăreață ruso-ucraineană de muzică ușoară, cu rădăcini românești, născută în zona Cernăuți;
Arseni Iațeniuk (1974), om politic ucrainean, a fost ministrul de externe și președintele Radei Supreme a Ucrainei;
Mila Kunis (n. 1983), actriță americană. Născută într-o familie de intelectuali evrei, a emigrat în Statele Unite, în anul 1991;
Nikolai Vavilov, sau Nikolai Ivanovici Vavilov (1887-1943) Genetician și botanist rus, a fost arestat în 1940, în perioada terorii staliniste, în timpul unei misiuni științifice la Cernăuți.

In decursul istoriei Nordul Bucovinei si Ținutul Herța (Regiunea Cernăuți) a aparținut:

 Principatul Moldovei 1346-1774
Imperiul Habsburgic 1774-1918
Romania 1918-1940
URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) 1940-1941
Romania 1941-1945
URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) 1945-1991
 Ucraina 1991–prezent

Pentru generațiile prezente și viitoare, câteva date și informații despre provincia noastră românească – BUCOVINA și capitala ei istorică orașul Cernăuți

În evul mediu timpuriu, pe partea opusă a Prutului față de actualul oraș a existat o mică cetate, Țețina, distrusă de tătari. Se pare că locuitorii rămași în viață au decis reconstruirea localității pe partea sudică a râului, considerată mai ușor de apărat. Atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400–1432), negustorilor din Lemberg (azi Lvov).

Țara Fagilor, cum mai era denumită Bucovina, a fost trup din trupul Moldovei. Ea a fost ruptă din hotarele Moldovei și cotropită de austrieci în anul 1775 în urma primei împărțiri a Poloniei. Atunci Galiția împreună cu Pocuția lui Ștefan cel Mare ajung în stăpânirea Austriei. Pentru austrieci, Bucovina era necesară să lege direct Galiția cu Transilvania, care atunci făcea parte din Imperiul austro-ungar.  La recensământul din 1775 au fost numărate în oraș 338 de familii.

Cum au anexat Austriecii Bucovina?

Profitând de ocazie că Moldova era ocupată de trupe rusești și că pacea de la Kuciuk – Kainargi era pe cale de a se încheia, Kaunitz, ministru (austriac) al Mariei Tereza, a reușit ca printr-o înțelegere tâlhărească cu mareșalul rus Rumiantzov, comandantul armatei ruse, contra unui cadou de 5000 de galbeni și o tabacheră în aur, împodobită cu briliante, să-și retragă trupele din Bucovina pe care au ocupat-o austriecii, la l octombrie 1074. Așa a fost, așa se joacă și acum soarta unor țari și popoare. Amintim că la Kuciuk- Kainargi în 1774 a fost semnat tratatul de pace dintre Rusia și Turcia, prin care Rusia a dobândit libertatea de navigație pe Marea Neagră, în Bosfor și Dardanele și pe Dunăre.

Desnaționalizare prin colonizare

După cotropirea Bucovinei, cea mai importantă și statornică grijă a stăpânirii austriece a fost deznaționalizarea elemntului românesc al Bucovinei, manifestată în mod deosebit prin colonizarea masivă cu elemente străine, ruteni și evrei, care au invadat Bucovina stabilindu-se aici și beneficiind de încurajarea și protecția autorităților.

Autoritățile imperiale au colonizat la Cernăuți populație de limbă germană, atât germani, cât și evrei vorbitori de idiș care au adoptat cu timpul limba germană înrudită.

Astfel, încet și sigur s-a schimbat caracterul etnic al provinciei.

În 1774 populația Bucovinei număra 75 000 locuitori, din care 63 700 români, 8400 ruteni și 526 evrei.

În 1778, conform statisticilor habsburgice în Bucovina românii reprezentau mai mult de 75 la sută din populație, restul fiind ruteni, huțani, armeni, germani și evrei.

În anul 1849 Cernăuțiul a devenit capitala Ducatului Bucovinei, instituit prin Constituția Austriei din 4 martie 1849.

Cei șase primari pe care i-a avut orașul între 1864 și 1914 au fost: un polonez, un armean, doi germani și doi evrei. În anul 1875 a fost înființată Universitatea Cernăuți, o instituție de învățământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar.

Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat, în 1918, Cernăuțiul a devenit parte din România.

Astfel, a doua provincie neaoș românească, după Basarabia care întregește ROMÂNIA MARE în istoricul an 1918, la 27 martie, a fost Bucovina. După prăbușirea monarhiei austro-ungare, la 28 noiembrie, într-o atmosferă sărbătorească, Congresul ținut în marea sală a sinodului din Palatul Mitropolitan de la Cernăuți sub președinția lui Iancu Flondor, dă citire actului unirii care avea următorul conținut: „Drept aceea, noi Congresul General al Bucovinei întreprind suprema putere a țării și fiind învestit singur cu putere legiuitoare, în numele suveranității naționale.

Hotărâm:

Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”.

În iunie 1940 a fost ocupat deArmata Roșie a URSS, împreună cu Bucovina de Nord, în urma pactului Molotov-Ribbentrop și alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În iulie 1941 a fost recucerit de România, pe atunci în alianță cu Germania național-socialistă. La 30 martie 1944 Armata Sovietică l-a reocupat, fiind reanexat la Uniunea Sovietică, în cadrul aceleiași Republici Sovietice Socialiste Ucrainiene. În luptele ce s-au dat pentru oraș (25-30 martie 1944) au murit 1.500 de soldați și ofițeri români și germani.

Evenimentele dramatice din vara anului 1940 în urma ultimatumului imperialist sovietic din 28 iunie, au întrerupt brusc viața pașnică a locuitorilor Bucovinei, Basarabiei și ținutului Herța. România a fost somată și forțată să cedeze Uniunii Sovietice o suprafață de 50 762 kmp din care 6262 kmp din Bucovina, aparținând teritoriului său cu o populație de aproximativ 3 776 000 locuitori.

După cel de al Doilea Război Mondial, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei au fost încorporate, de către Stalin în RSS Ucraina. La 7 august 1940, a fost creată Regiunea Cernăuți, cu o suprafață de 8100 kmp și o populație de 919 000 de locuitori aproape un milion, realizată prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia.

După destrămarea URSS, Cernăuți a devenit parte a Ucrainei independente.

România a deschis în mai 1999 un Consulat General la Cernăuți.

Text preluat și adaptat din surse: dacoromania-alba.ro, Alexandru Ursu Bucovina, Wikipedia

romaniabreakingnews.ro

,

Germania și URSS amenință Bucureștiul după ce autoritățile poloneze se retrag în România

Drama Poloniei din anul 1939, când a fost atacată de cele două puteri totalitare cu care se învecina, nu a trecut fără ecou în România. Ca răspuns la solicitarea guvernului polonez din 13 septembrie 1939, Președinția Consiliului de Miniștri român a dat un comunicat, la 15 septembrie, în care preciza măsurile ce urmau a fi luate pentru primirea refugiaților polonezi.

polonezi_la_cernauti

Refugiați polonezi la Cernăuți, așteptând deschiderea unei banci pentru a schimba moneda poloneză cu lei românești Sursa: Gettymages

În noaptea de 17/18 septembrie, președintele Poloniei, Ignasy Mościcki, premierul Felicjan Skladkowski și alți membri ai guvernului au trecut granița în România, fiind primiți cu ospitalitate la Cernăuți, urmați de un mare număr de militari și civili, vehicule și materiale de război. Conform statisticilor, numărul total al refugiaților polonezi în România a fost de circa 100.000, dintre care aproximativ 60.000 de militari, aflux de refugiați care a ridicat mari probleme din punct de vedere umanitar.

refugiati_polonezi

Reprezentanții Germaniei și ai Uniunii Sovietice au protestat vehement, Fabricius declarând că autoritățile germane vor privi asistența acordată Poloniei drept un act ostil față de cel de-Al Treilea Reich, în timp ce ministrul de Externe sovietic Molotov a cerut explicații ministrului român la Moscova cu privire la prezența „hoardelor înarmate” ale fostei armate poloneze pe teritoriul românesc. În pofida acestor presiuni și a pericolelor iminente, România a acceptat cererea guvernului polonez și a asigurat în condiții bune tranzitul pe teritoriul său a rezervei de aur a Băncii Poloniei. La 12 septembrie 1939, tezaurul polonez (82.403 kg aur, valorând 45 de milioane de dolari) a fost îmbarcat în portul Constanța pe un vas britanic. Pe parcursul lunii septembrie au sosit în România numeroase transporturi valoroase, inclusiv opere de artă, transferate inițial în Franța și apoi în Canada. …povestea integral pe Historia.

romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press