ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "cercetare"

cercetare

,

România are cel mai puternic laser din Europa și al doilea laser din lume, de un petawat, inaugurat la Institutului Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației de la Măgurele.

Finanțat integral de statul român
Avem astăzi deosebita satisfacție să asistăm la finalizarea și operaționalizarea unei infrastructuri de cercetare de vârf la nivel mondial: Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laser (CETAL), o infrastructură la cel mai înalt nivel mondial. Institutul găzduiește cel mai puternic laser din Europa, al doilea laser al lumii capabil să producă pulsuri laser de un petawat cu o durată de 25 femtosecunde„, a declarat ministrul delegat pentru Învățământ Superior și Cercetare, Mihnea Costoiu.

Potrivit acestuia, infrastructura CETAL este rezultatul unui proiect finanțat integral de la bugetul de stat cu 72 de milioane de lei în cadrul Programului național de cercetare-dezvoltare în perioada 2007-2013.

Este unic în Europa prin gama echipamentelor și nivelul tehnologic de ultimă oră. Constituie o etapă esențială în realizarea infrastructurii ELI -NP, mai celebrul proiect care va cuprinde două lasere de 10 petawați„, a spus ministrul. El a susținut că, odată cu inaugurarea CETAL, se vor deschide noi perspective pentru cercetări de vârf, cum ar fi aplicații în fizică, chimie, biologie, medicină, energie, știința materialelor, tehnologii ultra avansate de producție care vor avea un impact important pentru economia românească.

„Chiar dacă menționăm doar uriașul potențial în domeniul accelerării de particule pentru testarea componentelor folosite în industria spațială, generarea razelor X dure pentru aplicații industriale sau protonanoterapia în medicină, se conturează o paletă spectaculoasă de direcții în care cercetarea românească va străpunge cu siguranță barierele actuale. Noua generație de cercetători din România și generațiile următoare vor avea posibilitatea să deruleze în țară proiecte de cercetare ce presupun resurse care până acum erau apanajul a doar câtorva laboratoare din SUA, Germania, Marea Britanie, Coreea de Sud. CETAL va atrage, deja a realizat acest lucru, echipe de cercetători din străinătate, inclusiv diaspora științifică românească”, a mai declarat Costoiu.

La eveniment au fost prezenți premierul Victor Ponta, președintele Academiei Române, acad. Ionel Valentin Vlad, ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, ministrul Apărării, Mircea Dușa, secretarul de stat în Ministerul Educației Tudor Prisecaru.

Surse foto: adevarul.ro, gandul.info, realitatea.net, timetv.ro, dcnews.ro, agerpres.ro, stirileprotv.ro, economica.net, rfi.ro

R.B.N. Press 19 iunie 2014 : România pe harta mondială a înaltei tehnologii și a cercetării. Cele mai mari lasere prind contur la Măgurele

România va inaugura  primul laser de un petawatt (PW), cel mai puternic din Europa și al doilea din lume după cel din Statele Unite, care are 1,7 PW Un proiect cu care Romania se mandreste , pentru ca ilustreaza capacitatea noastra pentru cercetare si inovare, dar si impactul atragerii fondurilor europene. Proiectul face parte din Programul  CETAL

Audio: preluare de la Radio Romania Actualiăți 

Tot ca parte integranta proiectelor dezvoltate pe platforma de la Măgurele  se dezvoltă și Proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) care este un proiect al Uniunii Europene ce are drept  scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. Proiectul va fi găzduit de România, Ungaria și Cehia. În România, proiectul va fi amplasat la Măgurele, lângă Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN) și urmează a fi construit până la sfârșitul lui 2015. Este cel mai important proiect științific pe care România a avut ocazia să-l găzduiască vreodată.


Cunoscută pentru reactorul nuclear, Platforma de la Măgurele se pregătește pentru construcția unuia dintre cele mai puternice lasere din lume și crearea unui centru de cercetare paneuropeană în România.


Proiectul “European Light Infrastructure” -ELI- este primul de asemenea proporții din Europa, iar rezultatele tehnologiei dezvoltate vor avea aplicații în medicină, electronică, produse farmaceutice sau fizică nucleară.


“Medicina este unul dintre domeniile pe care le vom spijini în perioada următoare și la Măgurele cu sume extrem de generoase. De altfel, primele aplicații vor începe foarte curând, când, probabil în luna iunie (2014), vom inaugura primul laser de mare putere din Europa, de un PW, cel mai mare laser de mare putere din Europa, al doilea din lume după cel de la Barclay-Livermore, de 1,7 PW, și care va avea prime aplicații în zona medicală. Probabil în luna iunie vom avea inaugurarea oficială cu o aplicație la acest laser”, a spus ministrul delegat pentru învățământ superior, Mihnea Costoiu.

Proiectul științific amintit de ministrul delegat Mihnea Costoiu nu are legătură cu Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele. Laserul de un petawat este realizat de Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL) .

Proiectul CETAL a început prin programul IMPACT, în 2007, parte a Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, conform informațiilor publicate pe site-ul proiectului – cetal.inflpr.ro


Pe platforma Măgurele, se vor vor face și experimente atomice, folosind energii atât de înalte, încât este de așteptat ca rezultatele să depășească legile relativității. Proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure), comparabil cu celebrul CERN de la Geneva, va reprezenta cea mai mare infrastructură de cercetare din spațiul ex-comunist, punând, practic, România pe harta lumii științifice.
Experimentele de la Măgurele se vor cupla cu cele ce vor avea loc în alte două instalații cuprinse în proiectul ELI. Astfel, în timp ce lângă București se vor testa energiile de cea mai mare putere, la Szeget, în Ungaria, experimentele vor viza fizica attosecundelor (attosecunda reprezintă a miliarda parte dintr-o miliardime de secundă), iar la Praga se va încerca descoperirea unor surse de noi radiații. Consorțiul ELI este format din 12 țări: Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Spania și Ungaria, la care se adaugă Statele Unite și Japonia, ce au statut de observator. Costul întregului proiect se ridică la suma de 500 de milioane de euro, bani ce vor fi obținuți prin fonduri structurale. Construcția instalației de la Măgurele va începe în anul 2011 și va costa 280 de milioane de euro.
Specialiștii români speră ca descoperirile care vor fi făcute aici să aducă râvnitul premiu pentru prima dată în țara noastră. Firme precum IBM și Siemens și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.


Povestea laserului gigantic de la Măgurele a început în 2009, când România și-a depus candidatura la Comisia Europeană pentru a fi implicată într-un experiment științific de amploare. Un an mai târziu a fost aleasă, împreună cu Ungaria și Cehia, să găzduiasă proiectul Extreme Light Infrastructure, pe scurt ELI, care are ca scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. „În fiecare dintre cele trei țări vor fi studiate aspecte diferite ale laserelor. În Cehia se urmărește dezvoltarea tehnologiei Beamline, iar în Ungaria va fi studiată fizica attosecundelor. La Măgurele vor fi organizate experimente care vizează interacțiunea laserelor cu materia”, a explicat Nicolae Zamfir. Practic, la Măgurele vor fi construiți nu unul, ci două lasere care vor fi capabile să genereze fiecare o putere de 10 petawați (10 la puterea a 15-a wați) pentru a se studia, printre altele, sincronizarea lor. „Aceste valori sunt atât de mari încât nimeni nu știe îm prezent cum să facă acest lucru. Aici, la Măgurele, va fi construită o parte importantă din fizica viitorului”, a adăugat directorul IFIN. Pe lângă cele două lasere, viitorul laborator de lângă București va găzdui și un dispozitiv care va emite un fascicul de raze gamma de un milion de ori mai puternic decât cel mai puternic disponibil azi. Acest tip de tehnologie, denumită X-Band, va fi pusă la dispoziție de reprezentanții SUA.

Rezumand, în luna iunie a.c. vom avea finalizat un laser care va fi ca marime al doilea din lume si cel mai mare din Europa, iar în anul 2015 laserul de 1000 x 1,7 PW !

Aplicațiile care vor putea fi dezvoltate în urma experimentelor ce se vor desfășura la Măgurele sunt pe cât de variate, pe atât de valoroase. În primul rând, laserele vor putea asigura un management mult mai eficient al deșeurilor nucleare.

Acestea vor putea fi distruse în intervale de timp foarte mici, și nu în milioane de ani, așa cum ar fi normal dacă ar fi depozitate în starea lor naturală în locuri speciale. Mai mult, experimentele țintesc dezvoltarea unei tehnologii care să ajute la depistarea rapidă în aeroporturi a materialelor care pot fi folosite la construirea bombelor nucleare, asemănătoare scanerelor cu raze X.

Ambele tehnologii prezintă un interes enorm de mare.

O altă zonă de cercetare este domeniul medical, laserele putând fi folosite cu succes în terapia anti-cancer. Astfel, acestea vor putea fi folosite pentru distruge celulele canceroase fără a distruge tot țesutul sănătos din jurul lor.

Potențialele viitoare descoperiri au atras deja atenția unor firme de renume mondial, precum IBM și Siemens, care și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.

Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a vizitat, platforma laserului de la Măgurele, în luna aprilie,  declarând că este impresionat și că Uniunea Europeană a investit mulți bani „în locul potrivit”.

Schulz a spus la finalul vizitei că, în opinia sa, platforma „este un loc unic” și s-a declarat impresionat de calitatea a ceea ce a văzut.

Shultz-Magurele„Ce am văzut aici este un exemplu minunat că investițiile naționale și cele ale Uniunii Europene duc împreună la o calitate înaltă a cercetării, cu efecte în ecomomie, investiții și dezvoltare. Ceea ce am văzut aici este, dați-mi voie să spun, neașteptat și m-a impresionat mult. (…) Cred că Uniunea Europeană a investit mulți bani în locul potrivit. (…) Pentru că vreau să fiu mereu onest, trebuie să recunosc că nu am înțeles tot”, a spus președintele PE.

Martin Schulz a adăugat că platforma de la Măgurele este un exemplu despre cum cooperarea națională și europeană, la nivel politic și administrativ, construiește cadrul necesar pentru cercetare.

 Surse de documentare – adevarul.ro, ziuaveche.ro, gandul.info, mediafax.ro
,

România va inaugura cel mai probabil în luna iunie primul laser de un petawatt (PW), cel mai puternic din Europa și al doilea din lume după cel din Statele Unite, care are 1,7 PW Un proiect cu care Romania se mandreste , pentru ca ilustreaza capacitatea noastra pentru cercetare si inovare, dar si impactul atragerii fondurilor europene. Proiectul face parte din Programul  CETAL
Audio: preluare de la Radio Romania Actualiăți 

Tot ca parte integranta proiectelor dezvoltate pe platforma de la Măgurele  se dezvoltă și Proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) care este un proiect al Uniunii Europene ce are drept  scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. Proiectul va fi găzduit de România, Ungaria și Cehia. În România, proiectul va fi amplasat la Măgurele, lângă Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN) și urmează a fi construit până la sfârșitul lui 2015. Este cel mai important proiect științific pe care România a avut ocazia să-l găzduiască vreodată.


Cunoscută pentru reactorul nuclear, Platforma de la Măgurele se pregătește pentru construcția unuia dintre cele mai puternice lasere din lume și crearea unui centru de cercetare paneuropeană în România.


Proiectul “European Light Infrastructure” -ELI- este primul de asemenea proporții din Europa, iar rezultatele tehnologiei dezvoltate vor avea aplicații în medicină, electronică, produse farmaceutice sau fizică nucleară.


“Medicina este unul dintre domeniile pe care le vom spijini în perioada următoare și la Măgurele cu sume extrem de generoase. De altfel, primele aplicații vor începe foarte curând, când, probabil în luna iunie (2014), vom inaugura primul laser de mare putere din Europa, de un PW, cel mai mare laser de mare putere din Europa, al doilea din lume după cel de la Barclay-Livermore, de 1,7 PW, și care va avea prime aplicații în zona medicală. Probabil în luna iunie vom avea inaugurarea oficială cu o aplicație la acest laser”, a spus ministrul delegat pentru învățământ superior, Mihnea Costoiu.

Proiectul științific amintit de ministrul delegat Mihnea Costoiu nu are legătură cu Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele. Laserul de un petawat este realizat de Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL) .

Proiectul CETAL a început prin programul IMPACT, în 2007, parte a Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, conform informațiilor publicate pe site-ul proiectului – cetal.inflpr.ro


Pe platforma Măgurele, se vor vor face și experimente atomice, folosind energii atât de înalte, încât este de așteptat ca rezultatele să depășească legile relativității. Proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure), comparabil cu celebrul CERN de la Geneva, va reprezenta cea mai mare infrastructură de cercetare din spațiul ex-comunist, punând, practic, România pe harta lumii științifice.
Experimentele de la Măgurele se vor cupla cu cele ce vor avea loc în alte două instalații cuprinse în proiectul ELI. Astfel, în timp ce lângă București se vor testa energiile de cea mai mare putere, la Szeget, în Ungaria, experimentele vor viza fizica attosecundelor (attosecunda reprezintă a miliarda parte dintr-o miliardime de secundă), iar la Praga se va încerca descoperirea unor surse de noi radiații. Consorțiul ELI este format din 12 țări: Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Spania și Ungaria, la care se adaugă Statele Unite și Japonia, ce au statut de observator. Costul întregului proiect se ridică la suma de 500 de milioane de euro, bani ce vor fi obținuți prin fonduri structurale. Construcția instalației de la Măgurele va începe în anul 2011 și va costa 280 de milioane de euro.
Specialiștii români speră ca descoperirile care vor fi făcute aici să aducă râvnitul premiu pentru prima dată în țara noastră. Firme precum IBM și Siemens și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.


Povestea laserului gigantic de la Măgurele a început în 2009, când România și-a depus candidatura la Comisia Europeană pentru a fi implicată într-un experiment științific de amploare. Un an mai târziu a fost aleasă, împreună cu Ungaria și Cehia, să găzduiasă proiectul Extreme Light Infrastructure, pe scurt ELI, care are ca scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. „În fiecare dintre cele trei țări vor fi studiate aspecte diferite ale laserelor. În Cehia se urmărește dezvoltarea tehnologiei Beamline, iar în Ungaria va fi studiată fizica attosecundelor. La Măgurele vor fi organizate experimente care vizează interacțiunea laserelor cu materia”, a explicat Nicolae Zamfir. Practic, la Măgurele vor fi construiți nu unul, ci două lasere care vor fi capabile să genereze fiecare o putere de 10 petawați (10 la puterea a 15-a wați) pentru a se studia, printre altele, sincronizarea lor. „Aceste valori sunt atât de mari încât nimeni nu știe îm prezent cum să facă acest lucru. Aici, la Măgurele, va fi construită o parte importantă din fizica viitorului”, a adăugat directorul IFIN. Pe lângă cele două lasere, viitorul laborator de lângă București va găzdui și un dispozitiv care va emite un fascicul de raze gamma de un milion de ori mai puternic decât cel mai puternic disponibil azi. Acest tip de tehnologie, denumită X-Band, va fi pusă la dispoziție de reprezentanții SUA.

Rezumand, în luna iunie a.c. vom avea finalizat un laser care va fi ca marime al doilea din lume si cel mai mare din Europa, iar în anul 2015 laserul de 1000 x 1,7 PW !

Aplicațiile care vor putea fi dezvoltate în urma experimentelor ce se vor desfășura la Măgurele sunt pe cât de variate, pe atât de valoroase. În primul rând, laserele vor putea asigura un management mult mai eficient al deșeurilor nucleare.

Acestea vor putea fi distruse în intervale de timp foarte mici, și nu în milioane de ani, așa cum ar fi normal dacă ar fi depozitate în starea lor naturală în locuri speciale. Mai mult, experimentele țintesc dezvoltarea unei tehnologii care să ajute la depistarea rapidă în aeroporturi a materialelor care pot fi folosite la construirea bombelor nucleare, asemănătoare scanerelor cu raze X.

Ambele tehnologii prezintă un interes enorm de mare.

O altă zonă de cercetare este domeniul medical, laserele putând fi folosite cu succes în terapia anti-cancer. Astfel, acestea vor putea fi folosite pentru distruge celulele canceroase fără a distruge tot țesutul sănătos din jurul lor.

Potențialele viitoare descoperiri au atras deja atenția unor firme de renume mondial, precum IBM și Siemens, care și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.

Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a vizitat, platforma laserului de la Măgurele, în luna aprilie,  declarând că este impresionat și că Uniunea Europeană a investit mulți bani „în locul potrivit”.

Schulz a spus la finalul vizitei că, în opinia sa, platforma „este un loc unic” și s-a declarat impresionat de calitatea a ceea ce a văzut.

„Ce am văzut aici este un exemplu minunat că investițiile naționale și cele ale Uniunii Europene duc împreună la o calitate înaltă a cercetării, cu efecte în ecomomie, investiții și dezvoltare. Ceea ce am văzut aici este, dați-mi voie să spun, neașteptat și m-a impresionat mult. (…) Cred că Uniunea Europeană a investit mulți bani în locul potrivit. (…) Pentru că vreau să fiu mereu onest, trebuie să recunosc că nu am înțeles tot”, a spus președintele PE.

Martin Schulz a adăugat că platforma de la Măgurele este un exemplu despre cum cooperarea națională și europeană, la nivel politic și administrativ, construiește cadrul necesar pentru cercetare.

 Surse de documentare – adevarul.ro, ziuaveche.ro, gandul.info, mediafax.ro
,

În contextul actual agitat și controversat privind originea și evoluția neamului românesc, va sugerez să citiți și cartea ”Genomul uman” ai cărei autori sunt distinșii dr. Georgeta Cardoș și prof. dr. Alexander Rodewald, care vă propune o călătorie genetică inedită și care demonstrează – de data aceasta cu puterea de netăgăduit a științei biologice – că noi, românii de pretutindeni, suntem un neam unic, că noi nu suntem urmașii Romei și, ca atare, avem dreptul inalienabil de a fi considerați ceea ce, de fapt, suntem: urmași ai neamului daco-getic. Azi, oamenii de știintă pot stabili traseul parcurs de strămoșii noștri, care, acum 60.000 de ani, s-au aventurat afară din Africa pentru a coloniza Europa.

Paleogenetica și paleoantropologia moleculară, două științe noi, reprezintă o adevărată fereastră spre trecutul omenirii, așa cum de altfel susține, cu îndreptătire, prof. dr. Alexander Rodewald.

Paleo-antropologia, antropologia populațională și fizică, genetica umană și moleculară, citogenetica, genetica biochimică, imunogenetica, genetica populaționară, paleogenetica, biologia evoluționistă, se constituie toate într-o nouă și importantă sursă de evaluare științifică a trecutului uman de pe teritoriul vechii Dacii, actuala Românie. Concluzia cercetătorilor este clară: înaintașii noștri au fost și sunt străvechii daco-geți. Această concluzie nu are arbitrariul opiniei, ci este bazată pe rigorile de netăgăduit ale științei genetice.

Progresele din ultimii ani ai biologiei genetice au făcut posibilă analiza aprofundată și corectă a specimenelor umane care au trăit în vremuri devenite încețoșate în memoria noastră, aducând date importante despre acești strămoși îndepărtați, astfel încât mitul originii noastre latine nu se mai reflectă nici în realitatea genetică prezentă.

Cu toate că au avut loc și unele mutații provocate de migrațiile din Epoca Fierului sau ca urmare a venirii pe teritoriul nostru a unor popoare migratoare, elementele genetice dominante au rămas cele de origine daco-getică.

Densitatea genetică rară a invadatorilor în cadrul populației țării desigur că a dus la un semn de întrebare în rândul geneticienilor, probabil pentru că, așa cum ne sugerează Adina Mutar(http://www.enational.ro/romania-mea/istoria-nestiuta-a-getilor-si-genomul-european-35248.html/), probabil pentru că ei n-au luat în calcul două aspecte: că femeile fugeau în păduri din calea invadatorilor, iar cele violate își ucideau pruncii născuți din siluire.

Populația autohtonă europeană apartine haplogrupului I, descendenți din Cro Magnon, socotită ca aparținând Culturii Cucuteni-Tripolie.

În urmă cu câțiva ani, am avut și eu curiozitatea de a vedea cărui grup genetic îi aparțin; surpriza a fost una plăcută: patern I1b, matern T.

Dar lucrurile devin mult mai serioase fiindcă multe studii științifice de paleogenetică strică istorii elaborate fără susținere arheologică.

Acest lucru s-a întâmplat când cercetările genetice ale doamnei Georgeta Cardo­ -cercetător ­științific în biologie la Institutul Național de Cercetare „Victor Babeș­”- au investigat mormintele domnitorilor moldoveni de la Rădăuți. S-a demonstrat astfel, fără posibilitatea de contrazicere, că urmașii lui Bogdan I nu erau cumani, așa cum susțineau unii istorici din țara noastră, ci erau autohtoni.

Rezultatele preliminare privind genomul Europei au stârnit și continuă să stârnească vii controverse, pentru că ele contrazic, de multe ori, afirmatiile oficiale gresite privind originea popoarelor!

Conform geneticienilor Belledi, Richards, Owens și Malyarchuk, care și-au publicat studiile în 2000, 2002 si 2003, ADN-ul mitocondrial găsit la populatia românilor aromâni, a românilor din Maramures si Vrancea, face parte din haplogrupul care a fondat neoliticul în Europa.

Haplogrupurile din Carpati – I1, I2a, I2a2a-L69.2 sunt nativ-europene, pontice și balcanice, descendente din oamenii paleoliticului, a căror concentrație se regăsește astăzi și în Bosnia Hertegovina, Croatia, Serbia, Moldova, dar cea mai mare diversitate a haplotipului se găsește numai în România.

Așa cum am prezentat și în cărțile mele ”Noi nu suntem urmașii Romei” și ”Noi, dacii”( www.dacia.org), istoria adevărată de început a poporului român, istoria daco-geților, își trimite, prin timp, dovezile concludente reieșite din studii științifice care nu pot fi negate.

Pe lângă descoperirile arheologice uluitoare și revelatoare asupra originii noastre – cum sunt cele de la Tărtăria (cu prima scriere din istoria lumii) și Tăblițele de la Sinaia – biologia genetică moleculară aduce o contribuție însemnată la descoperirea identității unui popor, în comparație cu alte neamuri mai apropiate sau mai îndepărtate teritorial.

Tratatul distinșilor cercetători științifici și doctori în genetică Georgeta Cardoș și Alexander Rodewald este mai mult decât o pledoarie pentru adevăr, este adevărul însuși. În ultimii 20 – 25 de ani, tehnicile de excepție din laboratoare, analizele sofisticate, comparațiile edificatoare cu alte genomuri umane, toate metodele noi, inimaginabile acum 50 sau 100 de ani, fac posibile acum descifrări genetice din mumii umane cu o vechime de peste 35.000 de ani, cum sunt resturile umane din Peștera Cioclovina. Mai mult decât atât, în ultimii zece ani, paleogenetica moleculară este domeniul cu înregistrări de succese remarcabile care confirmă multe dintre ideile care, înainte, erau simple ipoteze.

În tratat sunt prezentate cercetările și concluziile de paleogenetică moleculară făcute la populații vechi din Epoca Bronzului și din Epoca Fierului și care au trăit pe teritoriul actual al României. De asemenea, sunt scoase în evidență relațiile surprinzătoare din punct de vedere genetic ale altor neamuri europene, în comparație cu neamul românesc.

Meritul fundamental al autorilor cărții este acela de a fi demonstrat științific structura genetică, originea, evoluția și răspândirea geografică a omului contemporan. De asemenea, dânșii au scos în evidență structura socială a populațiilor vechi și a celor actuale, combinațiile genetice ale diferitelor popoare de-a lungul timpului și importanța pe care aceste descoperiri o are în medicina legală, în analiza și diagnosticarea bolilor genetice, precum și în modul prin care pot fi tratate. Ca urmare, descoperirile genetice au semnificații de importanță vitală pentru viața oamenilor și, de asemenea, ele contribuie fundamental la cunoașterea și evaluarea originii unui neam de pe pământ.

Cartea ”Genomul uman” este un veritabil și demn de prețuit document, pentru că are știința ca structură și ca fundament. Ideile care se desprind din paginile cărții coincid cu ceea ce societatea pe care am onoarea să o conduc, ”Reînvierea Daciei” (”Dacia Revival”), afirmă răspicat de aproape două decenii: noi suntem urmașii daco-geților și nu ai romanilor, noi nu suntem urmașii Romei!

Adresez cele mai calde felicitări autorilor pentru uriașa și migăloasa pregătire științifică și tehnică, pentru munca asiduă de laborator, pentru observațiile pe care le-au prezentat într-o formă care să poată fi înțeleasă de un public mai larg, pentru sistematizarea materialelor, pentru fotografiile inspirate, pentru tabelele și schemele revelatoare dar, mai ales, pentru superba lor pasiune ca oameni de știință pentru care adevărul nu are nicio legătură cu politica și nici cu opinia altora.

Recomand călduros această carte tuturor românilor care vor să știe de unde se trag ca neam și care vor să afle adevărul pe calea științei genetice. Vor putea constata pe baze științifice că, într-adevăr,

Noi nu suntem urmașii Romei!

Dr.Napoleon Săvescu

Președintele Societății Internaționale

” Reînvierea Daciei”

Sursa foto www.uni-tuebingen.de

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press