celtii

Dacă mergi pe drumul județean care leagă municipiul Sighisoara de orașul Agnita (DJ 106), undeva la limita imaginară între județele Mures si Sibiu, vei avea surpriza să descoperi un ansamblu de formațiuni geologice care nu par a fi naturale.

Dupa ce treci de comuna Apold (cândva Trapold – germ.) din județul Mures, la aproximativ un kilometru, urcând panta ușoară a șoselei spre comuna Brădeni din județul Sibiu, vei avea în dreapta o mică depresiune semicirculară, în mijlocul căreia se află o movilă mare, alungită, înaltă de aproximativ 10-12 metri, înconjurată de mai multe movile conice, cu înăltimi cuprinse între 3-6 metri. Relieful deluros te-ar putea face sa treci cu vederea asemenea formațiuni geologice. Totusi, poziția ordonată a acestor tumuli te trimite cu gândul la o construcție creată de mână omenească, la un complex funerar de înhumație de tip celtic. Poziția întregului ansamblu s-ar înscrie în categoria de necropolă tumulară nucleală, în care un tumul principal este înconjurat de alți tumuli mai mici.

Se știe ca celții, făuritori ai civilizației La Tène, au dominat această zonă a Daciei timp de mai bine de două secole (IV-II î.Chr.). Invazia lor a marcat de fapt trecerea spațiului carpatic la cea de-a doua etapă a fierului. Ritualul de înmormântare a războinicului cu carul său de luptă era un simbol al prestigiului, ritual rezervat doar căpeteniilor celtice. Astfel de morminte de înhumație cu car, au fost descoperite in satul Toarcla (jud. Brasov), câțiva kilometri mai la sud, cât si în satul Vurpăr (jud. Sibiu), din aceeasi zona. Există mai multe astfel de descoperiri pe teritoriul vechii Dacii: de la Cristuru Secuiesc (jud. Harghita), Curtuiușeni (jud.Bihor), Dezmir (jud. Cluj) și de la Pișcolț (jud. Satu-Mare). Acest obicei de înhumație cu car dispare în jurul anului 130 î.Chr., ceea ce semnifică o încetare bruscă a dominației celtice în podișul transilvan. O ipoteză agreată de unii cercetători este creșterea puterii dacilor după primul sfert al secolului al II lea î.Chr. și continuată apoi în deceniile următoare.

Această grupare de tumuli de la Apold ar putea adăposti rămăsitele pământesti ale unor războinici celți căzuți poate chiar în luptele cu triburile dacice în timpul invaziei podisului transilvan sau două secole mai tarziu, la momentul retragerii spre vest. Nu am găsit informații despre un eventual interes arheologic privind acest sit. Un ansamblu similar, din cate știu încă neexplorat, îl constituie „piramidele” de la Șona, in apropiere de municipiul Făgăraș (jud. Brasov).

Am aflat ca așezarea Apold exista cu mult timp înainte de venirea coloniștilor sași în sec XII. De asemenea o așezare veche, localitatea Brădeni, fostă Henndorf, este atestată documentar sub denumirea de „terra Heen” încă din anul 1297. Este lucru cert ca așezările omenesti de pe aceste meleaguri au o vechime cu mult mai mare, locuite fiind fie de daci, celți, huni, goți, gepizi, avari, pecenegi sau cumani. Ar putea fi o surpriză, cine stie ?

Locatia vizata, văzută din satelit – cu ajutorul Google Maps, marcată prin cercul rosu-mare, are următoarele coordonate:

Latitudine °N, Longitudine °E (în centrul hărtii)

(46.10879672474893, 24.832234382629394)

La aproximativ 300 de metri distanță, pe partea stângăa soselei, aproape de culmea dealului, se mai aflăo movilăconica, un tumul singular, marcat cu cercul rosu-mic:

Latitudine °N, Longitudine °E (încentrul hărtii)

(46.109347149359124, 24.841675758361816) De Nicolae Sabin Dordea – Historia 

sursa: