cel mai bun vals al secolului XX

Pentru tineri, numele lui Eugen Doga nu spune prea multe. Cunoscătorii știu însă faptul că acesta este unul dintre cei mai buni compozitori pe care i-a oferit Transnistria.

Maestrul are la activ mai multe cantate, printre care: “Curcubeul alb”; “Primăvara omenirii”; “Vocea omenească”, dar și poeme simfonice, cum ar fi: “Inima veacului”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic “Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă “Ritmuri citadine”, ciclul coral “Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece de estradă (“Codrii mei frumoși”, “Cântec despre orașul meu”, “Cred în ochii tăi”, “Florile dragostei”, “Iubește, iubește”, “Am visat ploaia” etc.), cântece pentru copii (“Imn soarelui”, “Fie soare întruna”, “Moș Crăciun” și multe altele.

Maestrul a realizat coloana soronă a filmelor „Maria Mirabela”, „Șatra” și „Gingașa și tandra fiară”, pentru ultima dintre ele compunând și celebrul vals cu care a cucerit tot mapamondul, iar după căderea comunismului, s-a mutat în Moscova.

Celebrul vals din filmul “Gingașa și tandra mea fiară” este una dintre cele mai faimoase compoziții muzicale ale secolului XX. În conformitate cu o decizie specială a UNESCO, acest vals este recunoscut ca fiind unul dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX, Ronald Reagan considerându-l drept cel mai bun vals al secolului respectiv”, se arată într-un comunicat trimis de Centrul de Promovare și Comunicare a FIE Iași, informează jurnalul.ro.

Eugen Doga s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria, stânga Nistrului ( pe atunci în URSS, astăzi în raionul Rîbnița, Republica Moldova). A studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1951-1955), apoi la Conservatorul de stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov și la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel. A fost membru al PCUS.

Și-a început cariera de muzician ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune și Radiodifuziune, încă din perioada studenției (1957-1962). A predat apoi ca profesor la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972).

Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocații și disponibilități. Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet).

Are la activ mai multe cantate, printre care: „Curcubeul alb”; „Primăvara omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, cum ar fi: „Inima veacului”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral „Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece de estradă („Codrii mei frumoși”, „Cântec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia” etc.), cântece pentru copii („Imn soarelui”, „Fie soare întruna”, „Moș Crăciun” ș.a.).

Eugen Doga lucrează și în domeniul muzicii de film devenind unul dintre cei mai renumiți compozitori de cinematograf și filme TV din spațiul post-sovietic. El a debutat la studioul cinematografic Moldova-film în anul 1967, semnând muzica pentru comedia Se caută un paznic. A scris muzică la peste 200 de filme: „Nunta la palat”, „Singur în fața dragostei”, „Zece ierni pe o vară”, „Explozie cu efect întârziat”, „Durata zilei”, „Casă pentru Serafim”, „Lăutarii”, „Șatra”, „Gingașa și tandra mea fiară”, „Anna Pavlova”, „Patul lui Procust” etc.

Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela” , serialul „Guguță” ș.a. A semnat muzica pentru spectacolele: „Radu Ștefan, întâiul și ultimul”; „Pe un picior de plai”; „Ce frumoasă este viața”; „Păsările tinereții noastre”; „Sfânta sfintelor”; baletele „Luceafărul” și „Venancia” ș.a.

Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stilistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, antrenantă, vibrantă și sinceră, ea cucerește ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică.

„Am învățat de la marele Enescu să caut muzica pretutindeni, în folclor, în natură, fără prejudecățile snobilor. Degeaba râvnești să atingi înălțimile, să experimentezi o modernitate rece, chinuită, dacă nu ai scris nici o piesă miniaturală, ca un diamant mai valoros decât orice taluz zgomotos de zgură. Am descoperit că oamenii n-au uitat să viseze la muzica muzicală, să se bucure, să se vindece prin ea. ” —Eugen Doga

Vă invităm să acultați acest vals extrem de emoționant, care ne face să fim mândri că suntem contemporani cu acest compozitor:

emigrantul.eu,ro.yahoo.com, ro.wikipedia.org