,
Ziua Dobrogei. 137 ani de la reintegrarea Dobrogei la Statul Român
O zi importantă pentru istoria țării noastre este 14 noiembrie 1878. Ziua în care Dobrogea revenea la patria-mamă.
Azi, 14 Noiembrie, dată memorabilă în istoria națiunii și a Statului nostru, un gând de recunoștință și încredere și pentru dobrogeni, pentru vechiul areal al etnogenezei românilor, reîntrupat la Țară în urmă cu 137 de ani!
Vivat, Crescat, Floreat
Dobrogea și dobrogenii!
dr. Constantin Corneanu
Proclamația către dobrogeni, a viitorului rege Carol I :
“Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un Stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și o cârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii.
Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră.”
Carol I
Publicat de Constantin Corneanu – romaniabreakingnews.ro
,
Pe urmele vitejilor dorobanți români, pe câmpurile de luptă de la Plevna și Grivița, Bulgaria (2)
În continuarea articolului… 30 august 1877 – Dorobanții au ridicat tricolorul românesc deasupra redutei otomane Grivița! Video-RBNpress pe urmele gloriei dorobanților români (1)
Plecat-am nouă din Vaslui,
Și cu sergentul, zece,
Și nu-i era, zău, nimănui
În piept inima rece.
Voioși ca șoimul cel ușor
Ce zboară de pe munte,
Aveam chiar pene la picior,
Ș-aveam și pene-n frunte.
Toți dorobanți, toți căciulari,
Români de viță veche,
Purtând opinci, suman, ițari
Și cușma pe-o ureche.
Ne dase nume de Curcani
Un hâtru bun de glume,
Noi am schimbat lângă Balcani
Porecla în renume!
Din câmp, de-acasă, de la plug
Plecat-am astă-vară
Ca să scăpăm de turci, de jug
Sărmana, scumpa țară.
Așa ne spuse-n graiul său
Sergentul Mătrăgună,
Și noi ne-am dus cu Dumnezeu,
Ne-am dus cu voie bună….
1877 – „Peneș Curcanu” de Vasile Alecsandri
2014, luna mai …Așa plecata-am și noi, dupa urma bravilor eroi, să dăm onor la dorobanți,
…pe câmpurile de luptă de la Grivița și Plevna.
Din grupul care a plecat pe urmele Dorobantilor, au facut parte Cristian Sarlat – Președintele Asociației Stindard, inițiator și organizator al evenimentului; d-nul. Valentin Spătaru; d-na. Margarita Goranova – ghidul bulgar, o admirtabilă femeie care a secondat grupul cu explicați inedite în limba română pas cu pas; Arh. Constantin Costache, d-na. Daniela Soros – Fundația Românilor de Pretutindeni /Romanian Global News; Av. Mihai Nicolae – Președinte al Institutului Frații Golescu; Arh. Dan Ionescu, G-ral.(r) Iosif Rus, fost Comandant al Aviației Militare; d-nul. Mircea Constantinescu; d-nul. Viorel Lungu M.Ap.N.; G-ral.(r) Oprea; d-nul. Vulpoiu; Prof. Marcel Vlădescu; Preot Militar Ion Ilinca – M.Ap.N., primul preot militar român care a reușit să ajungă sa săvărșescă o slujba de pomenire pentru soldații morți la Stalingard, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o dată cu dezvelirea unei plăci comemorative la data de 24 iulie 2003; Ing. Dragoș Coadă; Col.(r) Ilie Truica; G-ral.(r) Ene Aurel, Președintele Asociației Naționale a Foștilor Diplomați și Atașați Militari; Col.Ing. Adrian Dăescu; d-nul. Marian Clenciu, Președintele Asociției Culturale Pro Basarabia și Bucovina; Istoric Constantin Corneanu – Președintele Fundației „Gheorghe Brătianu”, specialist în probleme răsăritene, însoțit de d-nul. Sebastian Rusu; d-na. Angela Cățău și România Breaking News prin Dorian Theodor Redactor Șef, și Dacian Dumitrescu Redactor de Investigații și Documentare Istorică.
Video „Tribut eroismului și sacrificiului dorobanților români (1877-2014)”. (Exclusiv R.B.N. Press)
*În materialul video sunt prezentate aspecte din Războiul de Independență (1877-1878), procesiunea de depunere a coroanelor de flori la Capela Osuar a soldaților români de la Grivița (pe locul fostului complex de redute Grivița) și slujba de pomenire a eroilor români din incinta capelei, slujbă realizată de preotul militar Ion Ilinca. (mai 2014), imagini din împrejurimile Redutei Grivița cu monumentele inchinate soldaților români.
(1)
Imagini – Casa Muzeu „Carol I”, locul unde își avea Cartierul General, Armata Română (Bulgaria)
(2)
Un tun folosit de armata română, strajuieste intrarea in Muzeul „Carol I”, în dreapta căruia stă falnic un copac care a fost plantat de însăși Domnitorul Carol I după terminarea războiului. O mărturie românească vie peste acele locuri încărcate de istorie.
(3)
Pe urmele dorobanților romani… o parte dintre participanți.
(4)
Curtea interioară a Muzeului, loc de campanie pentru brava Armată Română (1877)
(5)
Gardul format din unelte și arme folosite în războiul româno-ruso-turc, baionete, săbii, etc (conform ghidului, sunt chiar autentice)
(6)
Participanți ținând să se imortalizeze în locul de unde Domnitorul Carol I, a comandat magistral Armata Română până la Victorie
(7)
Interiorul încăperii destinate Domnitorului Carol I, loc de odihnă și reflectare la deciziile militare ce trebuiau luate.
(8)
(9)
Patul de campanie pe care se odihnea Carol I și biroul său (acesta din urmă este o reproducere )
(10)
(11)
Aspecte despre participarea Armatei Române la război în vitrinele din încăperile Muzeului „Carol I”
(12)
Raniță din dotarea unui dorobanț la 1877 (parte originală, parte reprodusă)
(13)
(14)
(15)
(16)
Uniforme originale ale armatei române expuse in vitrinele Muzeului „Carol I”
(17)
Ofițeri români și planuri de operații pe frontul ruso-româno-turc
(18)
(19)
Fotografii cu „Capela Osuar” a soldaților români de la Grivița (loc de odihna pentru aprox. 1300 de soldați) Capela a fost construita pe locul Redutei Grivița.
(20)
(21)
Alte uniforme ale armatei romane
(22)
(23)
O copie dintr-un ziar românesc al vremii
(24)
Componente și unelte de artilerie folosita de Armata Română pe câmpul de luptă (1877)
(25)
(26)
(27)
(28)
(29)
Placa comemorativă de pe exteriorul încăperii destinate Domnitorului Carol I
Va urma…
Dorian Theodor
Redactor Șef
R.B.N. Press
,
30 august 1877 – Dorobanții au ridicat tricolorul românesc deasupra redutei otomane Grivița! Video-RBNpress pe urmele gloriei dorobanților români (1)
ISTORIA ROMÂNIEI 30 august 1877 Dorobanții au ridicat tricolorul românesc deasupra redutei otomane Grivița.
Bătălia de la Grivița I a fost prima operațiune militară inițiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independență. Cucerirea redutei Grivița și deschiderea drumului către Plevna (Bulgaria) a fost plătită cu prețul a 2.565 de morți și răniți, printre care s-au aflat și eroii maiorul George Sonțu și capitanul Valter Mărăcineanu.
Atacul concertat ruso-român asupra cetății Plevna a eșuat în fața puternicului sistem defensiv otoman. Astfel, în strategia convenită de părțile rusă și română, la 29 august/10 septembrie 1877, armatei române îi revenea sarcina de a cuceri reduta Grivița, considerată elementul de rezistență al aliniamentului de la Plevna.
În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Sonțu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acțiuni ofensive. Lipsa hărților și a referințelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din fața Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Situația din teren arăta cu totul diferit față de informațiile existente, Divizia 3 Infanterie acționând împotriva unei alte redute, despre existența căreia nu se știa și care va fi numită ulterior Grivița 2.
Combatanții au fost nevoiți să se deplaseze spre baza văii largi de mai bine de 500 m, sub focul continuu al soldaților otomani și în condiții meteorologice nefavorabile. Situația neprevăzută a influențat și acțiunile Diviziei 4, care, teoretic, urma aceeași țintă, dar înainta dintr-o direcție diferită. Atacul acesteia se va îndrepta către reduta Grivița, numită ulterior Grivița 1.
Trupele române au efectuat trei atacuri nereușite asupra redutei, soldate cu pierderi importante și cu retragerea pe poziții mai sigure. Abia un al patrulea asalt, realizat prin învăluire și din două părți, care a beneficiat și de sprijin rusesc a reușit să-i alunge pe turci din dispozitiv și să-și adjudece victoria. Rămășițele garnizoanei otomane au părăsit locația și s-au îndreptat către Grivița 2, abandonând în mâinile armatei române drapelul, echipamentele militare, răniții și hrana.
„Sub focul cel mai viu al inamicului ați înfruntat moartea cu bărbăție, ați luat o redută, un drapel și trei tunuri. Țara vă va fi recunoscătoare de devotamentul și abnegația voastră […]; deși am avut simțitoare pierderi, deși deplâng cu voi bravii camarazi căzuți pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea și independența patriei.”, ordinul de zi nr. 58, din 5/17 septembrie 1877 al principelului Carol I.
La Grivița a fost prima victorie pentru obținerea independenței de stat de sub suzeranitatea otomană. Aveau să urmeze și cele de la Rahova, Smârdan, Opanez, Plevna și Vidin, care au dus la înfrângerea finală a turcilor. România a reușit să-și obțină independența, plătită cu sânge, la Congresul de pace de la Berlin, din anul următor.
Video – RBNpress pe urmele gloriei dorobanților români (1) :
Plevna – Casa „Carol I ”
Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (III) Copacul sădit de Carol I
Muzeul Participarii Armatei Romane la razboi 1877 (Plevna)
Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (II)
Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (partea I)
Va urma…
Material Video: DTh /R.B.N. Press
