Alegeri UK: Boris Johnson/Brexit oține majoritatea în Parlament! Premierul Scoţiei cere un nou referendum privind independenţa

Premierul britanic Boris Johnson a obţinut lejer majoritatea în Parlamentul britanic, după alegerile de joi. Partidul Conservator a trecut pragul de 326 de locuri din cele 650 ale Camerei Comunelor, potrivit rezultatelor oficiale parţiale anunţate vineri. Astfel, conservatorii obţin 363 de locuri, faţă de 317 la votul precedent din 2017. Laburiştii au obţinut, până acum, 203 mandate, în pierdere, conform SMH.

Rezultatul confirmă larga majoritate conservatoare obţinută şi îi deschide calea lui Boris Johnson de a scoate Marea Britanie din Uniunea Europeană la 31 ianuarie. Alegătorii britanici s-au înghesuit, joi, la secţiile de votare, pentru a-şi exprima opţiunea politică în unul dintre cele importante scrutine din Marea Britanie.

Aceste alegeri generale anticipate sunt cruciale pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Cetăţenii sunt surprinşi de cozile uriaşe şi mulţi le-au fotografiat şi publicat pe reţelele sociale, remarcând că mulţi tineri au ales să iasă din case – în ciuda vremii – pentru a vota.

Studenţii au ieşit în număr mare la vot în oraşul Canterbury:

După victoria convingătoare a conservatorilor în alegerile din Marea Britanie, care va elimina blocajul politic ce a afectat pieţele financiare britanice, Lira sterlină a atins maxime multianuale faţă de principalele valute,

Eliminarea acestui „nor major” de incertitudini care umbrea pieţele valutare survine în timp ce există semnale clare referitoare la progresele negocierilor comerciale dintre Statele Unite şi China.

Conservatorii premierului britanic Boris Johnson au obţinut suficiente locuri în Parlamentul de la Londra pentru a deţine o majoritate clară, a relatat postul de televiziune ITV, ceea ce elimină incertitudinile din ultimii patru ani legate de momentul în care va avea loc Brexit-ul.

„Am observat deja o reacţie puternică a lirei, după exit poll”, a declarat Michael McCarthy, analist şef la firma CMC Markets din Sydney.

„De asemenea, am observat şi o creştere a contractelor futures pentru acţiuni, ca reacţie la două informaţii importante pentru piaţă. Acestea ar trebui să susţină creşterea economiei globale. Şi yuanul s-ar putea aprecia, dar depinde cât se va întări dolarul”, a arătat acesta.

Lira s-a apreciat cu circa 2% faţă de euro, la un maxim de 82,80 pence pe unitate, cel mai ridicat nivel atins din iulie 2016, la scurt timp după referendumul pentru Brexit care a dus la deprecierea monedei britanice.

În raport cu moneda americană, lira a avansat cu peste 2%, la 1,3516 dolari pe unitate, cel mai ridicat nivel din mai 2018, revenind ulterior la 1,3469 dolari pe unitate.

Evoluţia lirei contrastează cu deprecierea de peste 10% a lirei care a avut loc imediat după referendumul pro-Brext din iunie 2016, care a şters peste 2.000 de miliarde de dolari de pe pieţele financiare.

Informaţiile ITV legate de o majoritate clară în Parlamentul britanic au venit după ce exit poll-urile şi rezultatele preliminare au sugerat că Johnson va obţine o majoritate de 86 de locuri, cea mai mare după victoria conservatoarei Margaret Thatcher din anii 1980.

O astfel de majoritate îi va permite premierului să finalizeze Brexit-ul pe 31 ianuarie, aşa cum a promis.

Chiar şi aşa vor mai exista incertitudini, pentru că Marea Britanie va intra într-o perioadă de tranziţie, în timpul căreia vă negocia o nouă relaţie cu restul de 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Pe pieţele asiatice, yuanul s-a apreciat, iar yenul a scăzut, după ce surse au declarat că Statele Unite şi China au convenit unele reduceri de tarife şi amânarea tarifelor americane care urmau să intre în vigoare pe 15 decembrie.

Relaxarea tensiunilor ar elimina un factor negativ major din calea creşterii economiei mondiale, ceea ce sugerează o cerere mai scăzută pentru yen, care este considerat o monedă sigură. Evitarea unor noi tarife ar fi un stimulent şi pentru economia Chinei, a cărei creştere încetineşte, ceea ce a atras mai mulţi investitori în yuani.

Reacţie la rezultatul alegerilor

Premierul Scoţiei cere un nou referendum privind independenţa, după victoria lui Boris Johnson

Scoţia trebuie să primească autorizaţia de a organiza un nou referendum privind statutul său în Regatul Unit după victoria naţionaliştilor în alegerile parlamentare desfăşurate joi, a declarat liderul Executivului Nicola Sturgeon.

Sondajele de opinie indică faptul că Partidul Naţional Scoţian (SNP) va câştiga 55 dintre cele 59 de mandate alocate Scoţiei în Parlamentul Regatului Unit, potrivit Reuters.

„Există acum un mandat pentru a le oferi scoţienilor alegerea cu privire la viitorul lor. Este o dorinţă clară şi o confirmare că Scoţia nu trebuie să fie ancorată de un Guvern Boris Johnson şi nu trebuie să fie desprinsă de Europa împotriva voinţei noastre.

Boris Johnson poate are un mandat de a scoate Anglia din Uniunea Europeană, dar el nu are un mandat solid de a scoate Scoţia din Uniunea Europeană. Scoţia trebuie să aibă o opţiune privind propriul nostru viitor”, a subliniat Sturgeon.

Un sondaj de opinie publicat, duminică, de Sunday Times, arata că Scoţia ar vota pentru independenţă, dacă Regatul Unit iese din Uniunea Europeană, dar s-ar opune independenţei, dacă UK ar rămâne în interiorul blocului comunitar.

Sondajul arata că 51% dintre scoţieni ar sprijini independenţa Scoţiei, dacă Regatul Unit părăseşte UE, iar 49% ar vota împotriva independenţei. Totuşi, dacă Regatul Unit ar rămâne în interiorul Uniunii Europene, 58% din scoţieni ar vota contra independenţei Scoţiei, iar 42% în favoarea acestui scenariu.




Ultimatum francez pentru UK: 31 octombrie va fi „ultima data limită” pentru Brexit

Data de 31 octombrie fixată pentru Brexit va fi „ultima, ultima dată limită”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron în fața directorilor marilor bănci internaționale reuniți luni la Palatul Elysee.

„Trebuie să punem în aplicare decizia britanicilor, exceptând situația în care ei înșiși decid altfel”, a spus Macron, adăugând că își asumă „rolul tipului dur”, informează AFP.

„Am fixat sfârșitul lui octombrie drept ultima, ultima dată limită, pentru că nu vreau să văd nouă Comisie Europeană fiind nevoită să rezolve această problemă veche”, a adăugat Macron, reiterând că ar fi „inacceptabil” să fie „redeschise negocieri” asupra acordului deja negociat între Londra și cei 27 de membri ai UE, dar care a fost respins de parlamentarii britanici.

„Ar fi o idee proastă cea de a tot amâna”, a declarat, în engleză, șeful statului francez, întrebat despre viziunea lui asupra Brexitului, „pentru că, în pofida faptului că a vedea Marea Britanie plecând (din UE) este o veste foarte proastă, atunci când liderii încearcă să nu respecte o decizie a poporului, este mai rău”.

„Până în ultimul minut, singurul care poate să oprească Brexitul este guvernul britanic”, a conchis Emmanuel Macron, refuzând ca UE să-și asume responsabilitatea separării.




Guvernul Marii Britanii ia în calcul instituirea legii marțiale în caz că un Brexit fără acord ar genera nesupunere civilă

Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană pe 29 martie. Parlamentarii Britanici se vor aduna din nou pe 29 ianuarie și vor vota moțiunea propusă de May și amendamentele sau alternativele propuse de parlamentari.

Potrivit informației publicate de Sunday Times, oficiali sub protecția anonimatului au dezvăluit că în cazul în care un Brexit fără acord ar genera reacții de nesupunere civilă, guvernul Marii Britanii ia în calcul instituirea legii marțiale, interdicții de circulație sau alte alternative în concordanță cu prerogativele pe care le au la îndemâna, pentru a clama protestele.

Votul din 29 martie nu va însemna o votare a unui acord revizuit privind Brexitul. Deputații vor vota alternativele propuse de membrii parlamentului și vor arăta dacă există vreo cale de a se obţine o majoritate în Camera Comunelor pentru un asemenea acord revizuit.




UE: Noile condiții, mai aspre pentru negocierile post BREXIT cu Londra

Donald Tusk – Preşedintele Consiliului European, celor 27 de lideri europeni care se vor întâlni joi şi vineri cu premierul britanic Theresa May o versiune de lucru nouă a poziţiei UE la summitului privind Brexit-ul. Ca şi în versiunea de săptămâna trecută, şefii de stat şi de guvern urmează să fie de acord cu lansarea unui proces intern pentru definirea relaţiilor cu Regatul Unit după retragerea acestuia din UE, informează romaniabreakingnews.ro

Potrivit Agenției de presă REUTERS, care a consultat atât prima formă a documentului, cât şi cea actuală,  în urma obiecţiilor Franţei şi Germaniei, condiţiile pentru demararea fazei a doua a negocierilor sunt mult mai înăsprite față de poziția UE de la începtul demersurilor BREXIT,

Conform ofertei revizuite, Londra nu mai are siguranţa că în decembrie se vor deschide negocieri privind liberul schimb post-Brexit. Discuţiile pregătitoare interne, care vor avea loc oricum, asigură însă un proces mai rapid, dacă la summitul din decembrie se va da undă verde fazei a doua a negocierilor, afirmă unii oficiali europeni




Parlamentul Britanic autorizează guvernul să declanșeze Brexitul iar premierului scoțian cere un nou referendum privind independența

Deputații din Parlamentul Britanic au votat luni proiectul de lege ce autorizează guvernul să declanșeze Brexitul, la câteva ore după anunțul premierului scoțian privind intenția de a cere un nou referendum privind independența, informează AFP citat de romaniabreakingnews.ro

Aprobarea s-a dat în a doua lectură și trimite textul în fața Camerei Lorzilor care se va pronunța luni seara, deschizând calea declanșării divorțului de Uniunea Europeană de către prim-ministra Theresa May.

Conform votului din Cameră, deputații britanici au respins cu cu 335 de voturi la 287 primul amendament al Camerei Lorzilor ce viza protejarea celor trei milioane de cetățeni europeni care trăiesc în Regatul Unit. Ei au procedat la fel și cu cel de-al doilea amendament, care acorda parlamentului ultimul cuvânt în privința acordului final cu Bruxelles-ul, 331 votând contra față de 286 în favoarea acestuia.

Nicola Sturgeon – premierul scoțian,  a anunțat tot  luni că va cere Parlamentului din Edinburgh să autorizeze organizarea unui nou referendum privind independența față de Marea Britanie, transmit Reuters, DPA și BBC.

Premierul scoțian a afirmat că votul ar urma să aibă loc cel mai devreme în toamna anului 2018 și cel târziu în primăvara anului 2019 și că săptămâna viitoare se va prezenta în fața Parlamentului scoțian pentru a solicita aprobarea legiuitorilor pentru acest demers.

„Apreciez că este important ca Scoția să fie în măsură să-și decidă viitorul (…) înainte să fie prea târziu”, a precizat Sturgeon, citată de AFP, amintind că scoțienii au votat majoritar împotriva Brexitului.

Referitor la o nouă consultare, premierul britanic Theresa May  a reacționat tranșant declarând că ar fi un „factor de diviziune” și ar crea „o enormă incertitudine economică în cel mai rău moment posibil”.

Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro




Karderinis Isidoros

Jurnalistul grec, Isidoros Karderinis, despre Brexit ca „forță eliberatoare”

*Acesta este un editorial trimis redacției RBN Press de jurnalistul grec Karderinis Isidoros. Titlul original -„ FORŢA ELIBERATOARE A BREXITULUI”. Conținutul acestuia nu reflectă poziția redacției România Breaking News – RBN Press.

FORŢA ELIBERATOARE A BREXITULUI

Karderinis Isidoros

Karderinis Isidoros

Referendumul din 23 iunie 2016 referitor la rămânerea sau retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană a şocat fără îndoială cu rezultatul subversiv al Brexitului, care reprezintă prima mare înfrângere dureroasă a Uniunii Europene aflată sub control german, a băncilor şi a firmelor multinaţionale – sistemul economic şi politic dominant, britanic şi european.

Britanicii în asamblu nu sunt poporul unui protectorat cu mentalitate de vasal ci poporul mândru al unei ţări foarte mari ce a existat ca imperiu în secolele trecute iar în prezent se numără printre cele mai puternice economii ale lumii. Britanicii deci, care sunt dealtfel şi învingătorii a două războaie mondiale, şi-au creat o mentalitate şi un comportament extrem de respectabile.

Drept consecinţă, niciodată cetăţenii britanici, care au rezistat cu răbdare şi curaj nemaiîntâlnit în Al Doilea Război Mondial bombardamentelor violente ale înzestratei maşinii aviatice de război naziste, nu ar fi putut să accepte sub presiunea impactului rezultatelor economice de scurtă durată datorate Brexit-ului, dominaţia şi hegemonia germană asupra Uniunii Europene.

Astfel, surpriza de necrezut a liderilor politici germani şi a birocraţilor distanţi de la Bruxelles datorată rezultatului uimitor eliberator în acea dimineaţă însorită şi plină de speranţă pentru oamenii de rând a zilei de 24 iunie 2016, dar şi şocul recentei victorii a lui Donald Trump în SUA, nu se coexistă în nici un caz cu bună cunoaştere a istoriei şi analiza profundă a datelor.

Efortul neobosit al Germaniei de a supune unui control total popoarele europene şi a distruge încă o dată continentul european, nu cu forţe militare ca în trecut ci prin mijloace financiare, prezintă cararacteristici anistorice similare.

Germanii, care nu pot controla sub nici o formă marea lor putere politică şi economică, este evident că ignoră în totalitate istoria şi astfel se află în acest moment cu determinism matematic în pragul unei noi înfrângeri ce va avea loc odată cu dizolvarea sigură a Uniunii Europene ce se prefigurează.

Uniunea Europeană, ce a înlocuit în 1993 în baza tratatului de la Maastricht C.E.E. de până atunci, constituie în principiu o uniune politică şi economică din start nefirească şi defectuasa a unor state cu nivel politic, juridic, financiar, militar şi cultural diferit dar şi o uniune a unor popoare ce se simt străine unele faţă de altele, fără sentimente frăţeşti de intraajutorare şi solidartate. Astfel, declaraţiile bombastice şi viziunile nerealiste despre o Uniune Europeană democratică şi prosperă de la un cap la altul nu au putut decât să fie lamentabil desmintite.

Germania, profitând de consecinţele crizei izbucnite în septembrie 2008 odată cu colapsul răsunător al băncilor (Lehman Brothers) şi invocând desigur Tratatul de stabilitate de la Maastricht precum şi necesitatea promovării pachetului de reforme necesare întâmpinării consecinţelor negative ale crizei, aplică de atunci cu hegemonism excesiv o formă de totalitarim financiar, cu predilecţie în detrimentul celor mai slabe state-membre aflate la periferia Europei.

Planurile financiare antipopulare ale celei mai severe austerităţi neoliberale impuse de Berlin au distrus cu adevărat societăţile ţărilor sudului european. În Grecia, care reprezintă cu siguranţă exemplul cel mai caracteristic al aplicării experimentale a acestor politici absurde şi iraţionale, şomajul a crescut dramatic la o rată de 26,8% din forţa de muncă, iar un procent de 36% din populaţia elenă trăieşte sub limita sărăciei.

În Italia, 24,4% din populaţie se confruntă cu pericolul sărăciei şi al izolării sociale. În Spania, 22,2% din gospodării trăiesc sub limita sărăciei iar mai mult de unul din trei copii – adică 2,6 milioane – se confruntă cu pericololul sărăciei şi al izolării sociale. În Portugalia, unul din patru copii trăieşte sub limita sărăciei şi în total 2 milione de oameni -adica 20% din populaţia portugheză – trăiesc în sărăcie şi mizerie.

În aceeaşi perioda, Germania evident a beneficiat de avantaje financiare. Profiturile cele mai importante ale acesteia au rezultat din transferul banilor investitorilor în obligaţiunile germane cu „risc scăzut” datorită crizei ce afectează zona Euro.

Mai exact, după 2009, randamentele obligaţiunilor germane au ajuns la fundul butoiului, iar în unele cazuri (de exemplu obligaţiunile pe 5 ani) la dobânzi negative. Adică, Germania nu numai că nu plăteşte ca să se împrumute, ci datorită nesiguranţei existente în Zona Euro este plătită pe deasupra de investitori pentru a-şi asigura banii.

Astfel, în perioda 2010-2015, Germania a reuşit să economisească în total suma de 100 de miliarde de euro ce reprezintă 3% PNB german, şi asta exact datorită micşorării dramatice a costului de creditare.

Astfel, este mai mult decât evident pentru orice observator bine intenţionat că Uniunea Europeană şi bineînţeles zona extrem de neoliberală a Euro, funcţionează în favoarea Germaniei hegemonice şi dominante şi în detrimentul celorlate ţări membre, mai ales în defavoarea ţărilor sudului european.

Excedentele comerciale foarte înalte realizate de Germania – de exemplu în 2013 excedentul comercial a fost de 200 de miliarde de euro – ce o menţin pe poziţia unui stat deosebit de competitiv, se datorează cu siguranţă economiei puternice germane, sunt însă revoltător amplificate şi de sistemul numismatic nedrept al zonei Euro.

Germania, pentru prima dată după mulţi ani, în afara înfloririi economice, a evoluat într-un jucător internaţional de primă talie, dat fiind faptul că conducerea ei politică se află pe poziţia cheie de a reprezenta restul ţărilor europene fără a întreba pe vreuna dintre ele.

Astfel, retragerea din Uniunea Europeană a Marii Britanii, care este prima forţă militară, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU şi a treia ţară din punct de vedere al contribuţiei la bugetul comunitar, aduce o lovitură iremediabilă statutului internaţional al Uniunii Europene şi în primul rând statutului Germaniei.

În acelaşi timp, organele instituţionale ale Uniunii Europene şi procedurile de adoptare a hotărârilor sunt lipsite de legimitate democratică fiind distanţe şi inaccesibile pentru simplul cetăţean european.

Se observă cu uşurinţă deci un deficit democratic profund ce cotravine direct tratatelor fondatoare ale Uniunii Europene şi încălca brutal nucleul valoric iniţial declarat al acesteia.

Popoarele europene nu exercită nici cea mai mică influenţă directă asupra instituţiilor importante de adoptare a deciziilor Uniunii Europene – adică a Consiliului European cu rol puternic centralizant şi Comisiei Europene cu caracter intens birocratic şi tehnocratic – iar instituţiile respective nu au absolut nici o obligaţie de a răspunde în faţa cetăţenilor acesteia.

Pe de altă parte, Parlamentul ales direct al Uniunii Europene, cu sediul la Strasbourg, nu are nici pe departe atribuţii suficiente continuând să fie o verigă slabă.

În concluzie, Uniunea Europeană ce a decăzut într-o formă de colonie germană, în ciuda iluziilor cultivate de unele cercuri politice, nici nu se va shimba, nici nu se va îmbunătăţi, nici nu va prezenta vreodată o faţă democratică şi socială.

Prin urmare, a venit momentul ca ţările înrobite în Uniunea Europeană şi zona Euro să urmeze exemplul luminos al Marii Britanii şi poporului britanic falnic, să rupă lanţurile de fier şi să se elibereze, privind astfel cu speranta şi optimism viitorul.

Isidoros Karderinis s-a născut la Atena în 1967. Este romancier, poet şi economist cu studii postuniverstare în economia turismului. Articole ale acestuia au fost republicate în ziare, reviste şi site-uri din întrega lume. Poezii ale sale au fost traduse în engleză, franceză şi spaniolă şi au fost publicate în reviste literare şi în paginile literare ale ziarelor. A editat şapte cărţi cu poezii şi două romane. Cele două romane şi trei cărţi cu poezii au fost editate în UŞĂ şi Marea Britanie.

Karderinis Isidoros

RBN Press /București / 19.02.2017




România va mai plăti cel puțin 2 miliarde de lei la bugetul UE pentru rabatul acordat Marii Britanii

Până la Brexit, România va mai plăti cel puțin 2 miliarde de lei la bugetul UE pentru rabatul acordat Marii Britanii.

Statul român contribuie anual la bugetul UE cu sume de ordinul sutelor de milioane de lei pentru a finanța rabatul acordat Marii Britanii, țară care a votat în vara anului trecut să părăsească blocul european, menționează Economica citata de romaniabreakingnews.ro

Ministerul Finanțelor estimează, într-un raport, că România va continua să contribuie în contul rabatului pentru Marea Britanie, într-un ritm de aproximativ 500 de milioane de lei anual, în următorii patru ani. România va contribui în acest an la bugetul Uniunii Europene pentru finanțarea la rabatul acordat Marii Britanii cu suma de 468,75 milioane de lei (104 milioane de euro), după ce a virat, pentru anul trecut, 461,6 milioane de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor cuprinse în raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția pe anii 2018-2020, menționează .




Efectul pervers al Brexit! UK la mila Poloniei, Slovaciei, Ungariei și Cehiei…

În timp ce negocierile vor ținti un compromis, Polonia nu va susține o afacere care nu este echilibrată în termenii celor patru principii ale pieței comune a Uniunii Europene – libera circulație a oamenilor, capitalului, bunurilor și serviciilor, se arată într-un material ZF.

Alături de alte state membre UE din fostul bloc comunist, Polonia a pus libera circulație a oamenilor ca o condiție cheie pentru a permite Marii Britanii accesul la piața comună.

„Este clar că negocierile unei noi relații se desfășoară sub presiunea unui veto”, a spus Szymanski când a fost întrebat despre posibilitatea blocării negocierilor de către Polonia. „Negocierile sunt menite să evite un veto, dar noi nu vrem un compromis cu orice preț”, a adăugat ministrul.

Slovacia, Ungaria, Polonia și Cehia sunt pregătite să își folosească dreptul de veto în orice negociere a Brexitului care ar afecta libera circulație a cetățenilor, potrivit declarațiilor premierului slovac Roberto Fico, după întâlnirea liderilor UE din Bratislava.

romaniabreakingnews.ro




Cealaltă față a BREXIT-ului! Lituania crede că Europa se va arăta mai puțin fermă față de Moscova!

Vladimir Putin

„După Brexit Europa se va arăta mai puțin fermă față de Moscova și dorește ca Uniunea Europeană și Marea Britanie să își păstreze pe cât posibil relațiile”, a afirmat luni seară șeful diplomației de la Vilnius, citat de AFP, trasmite Agerpres.

El și-a exprimat temerea că, în cadrul Uniunii Europene, „vocile celor care au luat poziții mai ferme (față de Rusia) vor slăbi” odată cu plecarea Londrei, considerată „un aliat strategic”.

Marea Britanie este un susținător fervent al menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza Ucrainei, în timp ce Franța și Germania se arată mai flexibile.

Ministrul lituanian a criticat această abordare „mai pragmatică și flexibilă” care, în opinia sa, este „complet contraproductivă” și a cerut „sancțiuni suplimentare”.

Linas Linkevicius a făcut cunoscut că a avut consultări cu omologii săi din țările baltice și scandinavi care, la rândul lor, s-au pronunțat pentru „un proces civilizat” de definire a noilor relații dintre Londra și UE.

„Ne-ar plăcea să salvăm ce încă nu a fost distrus, ce este posibil de salvat”, a declarat presei Linas Linkevicius.

romaniabreakingnews.ro




Klaus Iohannis la primul Consiliu European după BREXIT …„Recâștigarea încrederii populației în viabilitatea UE este esențială”

Președintele Klaus Iohannis va reprezenta România la cel mai important Consiliul European al anului, summit al cărui principal subiect de pe agendă va fi rezultatul referendumului din Marea Britanie din 23 iunie, în care 51.9% dintre cetățenii britanici prezenți la urne au votat ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Șeful statului urmează să transmită la reuniunea șefilor de stat sau de guvern din 28-29 iunie ”un mesaj clar privind necesitatea unității și solidarității Uniunii Europene, precum și convingerea că numai printr-o acțiune comună și în spiritul valorilor europene, Uniunea va putea depăși și răspunde cel mai bine provocărilor actuale”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

În același timp, Iohannis subliniază că România va rămâne atașată proiectului european și deplin angajată în ceea ce privește consolidarea și adâncirea acestuia pe mai departe. 

Președintele României se va pronunța pentru necesitatea regândirii proiectului european. Astfel, va sublinia cărecâștigarea încrederii populației în viabilitatea Uniunii Europene este absolut esențială, precum și contracararea oricăror curente naționaliste, extremiste, anti-europene, pentru a evita repetarea unui astfel de proces și în cazul altor state membre ale Uniunii. 

Referitor la procesul de negociere pe care îl va implica ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, și la care România va lua parte, șeful statului va sublinia că România va apăra cu fermitate menținerea egalității de drepturi între toți cetățenii Uniunii, inclusiv în ceea ce privește drepturile românilor care locuiesc și lucrează în Marea Britanie.