,
Exclusiv! Cum a fost posibilă, în plin proces de ofensivă ateistă, constituirea grupului de meditație creștină „Rugul aprins”?
Radu Găină
Radu Gaina: În anul 1943, în săptămâna praznicului împărătesc al Transfigurării a avut loc la Cernăuți, oraș eliberat în vara anului 1941 de către trupele române de sub prima ocupație sovietică, o retragere spirituală sub binecuvântarea vrednicului de pomenire mitropolit, Tit Simedrea, în care intelectuali laici și clerici au cuminecat în Duh, inspirați de lumina taborică, un posibil răspuns la frămăntările și angoasele de dintotdeauna ale omului modern. În fiecare zi din aceasta săptămână harică s-au ținut conferințe, după ce dimineața grupul de mărturisitori ai lui Hristos participau la rugăciune. De pildă, Anton Dumitriu le-a propus celor prezenți o reflecție despre „Cunoaștere și (sau) asceză”, iar Constantin Noica a sușținut o conferință intitulată, „Patos și Patmos. Printre participanții la această retragere spirituală erau și poetul și jurnalistul Sandu Tudor, omul de știință, jurnalistul si scriitorul Alexandru Codin Mironescu, precum și monahul Benedict Ghiuș, care în anii 30 se închinoviase la mănăstirea Noul Neamț de lângă limanul Nistrului. Aceștia din urmă au făcut parte între 1945-1948 din grupul Rugul Aprins de la mănăstirea Antim, mișcare de reînnoire isihastă sub semnul rugăciunii lui Iisus, al cărei punct de pornire s-a înfiripat aici și s-a coagulat ulterior la mănăstirea Cernica, după întâlnirea lui Sandu Tudor și Benedict Ghiuș cu preotul monah, Ioan Kulâghin, retras împreună cu mitropolitul Nicolae Amasusțchi al Rostovului în acest lăcaș, datorită înaintării trupelor sovietice spre Vest.
RBN Press: Care este mostenirea lasată de „Rugul aprins” în gândirea contemporană și mai ales în eforturile romînesti de intemeiere teologică ?
Radu Gaină: Sunt pagini de istorie și fapte de credință de care am luat aminte în câteva filme documentare realizate la TVR2 în anii de urmă. Destinele celor prezenți la Cernăuți în 1943, s-au intersectat, apoi s-au despărțit în funcție de contextualitatea istorică rânduită de cugetarea Celui Prea Înalt. Noica nu a participat la întrunirile de la Antim, dar spre sfârșitul vieții a întemeiat o scoală informală de gândirre la Păltiniș în care primele cărți indicate pentru un studiu temeinic discipolilor săi, erau Biblia și Patristica. Era un legato pe care Noica îl primise de la profesorul său, Nae Ionescu. Părintele Dumitru Stăniloae nu a fost la Cernăuți în 1943,deși își susținuse doctoratul acolo în anii 30, dar a participat la câteva întruniri ale Rugului Aprins deși nu făcuse parte efectivă din grup.A tradus corpusul filocalic și este deocamdată cel mai important teolog roman.
RBN Press: Cum au reacționat „consilierii” sovietici și „cominternistii” locali ?
Radu Gaina: Dumitru Staniloaie, parintele Benedict Ghiuș,Alexandru , Codin Mironescu,Sandu Tudor,Constantin Noica au fost „răsplătiți” de regimul comunist cu ani grei de închisoare în penitenciarele Gulagului. Nae Ionescu a scapat de temnita fiindca a incetat din viata mai devreme.
RBN Press: Andrei Scrima ?
Radu Gaina: Părintele Andrei Scrima, membru al Rugului Aprins a fost exonerat prin hotărârea proniei de experiența carcerei, dar a fost mărturisitorul acestui tezaur spiritual și duhovnicesc pe care a încercat să-l translateze la o mănăstire în munții Libanului.
RBN Press: De ce aceasta manifestare , dar mai ales , de ce acum ?
Radu Gaina: Consider că este potrivit să rememorăm această moștenire spirituală la Muzeul Național al Tăranului Român,în studioul Horia Bernea, în intervalul dintre Praznicul Schimbării la Față a Mântuitorului și cel a Adormirii Născătoarei de Dumnezeu.
Învăluiți de lumina taborică și sub semnul speranței în mai bine…
RBN Press: Domnule Radu Gaina, va multumim dumneavoastra ca si intregii echipe de profesionisti de la TVR 2 .
*Prezentul material a fost publicat prin amabilitatea domnului Dr. Mihai Nicolae, președintele Institutului „Frații Golescu” – pentru românii de pretutindeni.
Citește și :
…Sub titlul „Cinci seri TVR 2 în lumina Taborului”, vor fi proiectate în fiecare seară filmele documentare pe care Radu GĂINĂ le-a dedicat câte unei personalități de primă mărime a culturii și spiritualitătii românești. Cei șase intelectuali au în comun profunzimea operei, întelegerea rostului înalt propus societății romanești, precum și credința în valorilor creștinismului ortodox…
***
Video: Radu Gaină – Despre filmul documentar „Rugul Aprins” (2015.04.02, FTOUB)
Joi, 2 aprilie 2015, ora 18.30, în amfiteatrul „Dumitru Stăniloae” al Facultății de Teologie Ortodoxă ”Justinian Patriarhul” din București, a avut loc simpozionul cu tema „Rugul Aprins”. Evenimentul a fost organizat de Pr. Conf. Dr. Gheorghe Holbea, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București.Printre vorbitori: Gheorghe Holbea, Marius Vasileanu, Andrei Găitănaru, Daniel Suceavă, Radu Găină.
Au recitat: Afrodita Androne și Cerasela Popescu. https://www.youtube.com/watch?v=pBO-4xM9Qqc, Mai jos, imagini și video de la eveniment.
http://olivian.ro/rugul-aprins/
Mai multe despre „Rugul Aprins” (http://manastireaantim.ro/rugul-aprins) – In această obște a mănăstirii Antim s-a înfiripat, începând din anul 1945, mișcarea isihastă numită „Rugul Aprins”, pe unde au trecut multe personalități de seamă ale vieții duhovnicești din țara noastră, al cărei inițiator și animator a fost gazetarul și scriitorul Alexandru Teodorescu, cu numele literar Sandu Tudor.
Pictură – Mănăstirea Antim
Acesta s-a născut la 24 decembrie 1896, în București, ca fiu al lui Alexandru și Sofia Teodorescu, și a avut doi frați, Ovidiu si Mircea, cel din urma pictor. A cunoscut de mic lipsurile materiale, tatăl său fiind un modest consilier la Curtea de Conturi. A urmat liceul la Ploiești, întreținându-se din meditații. Chemat pe front în 1916, cu gradul de sublocotenent, a fost demobilizat în 1920 și a revinit la București, pentru a-și continua studiile universitare. Incearcă și pictura, urmând o vreme cursurile Academiei de Arte Frumoase, la care renunță curând, din lipsă de mijloace materiale. In 1922 a pleacat la Constanța, unde se mutase familia, și, ca fost ofiter de front, a intrat în Serviciul Maritim Român, în calitate de ofițer asistent.
Atras de activitatea literară și dornic a-și desăvârși studiile, în 1924 a revenit la București și a fost numit profesor secundar la liceul rural din Pogoanele. A intrat în publicistică în 1925, cu numele de Sandu Tudor – cu care va semna de acum înainte tot ce va scrie – în calitate de colaborator la revistele Convorbiri literare, Cuvântul literar artistic, Gândul neamului, și îndeosebi la Gândirea, de sub direcția lui Nichifor Crainic, ce cultiva tradiționalismul ortodox în literatură, numărându-se între membrii comitetului de redacție.
Debutul editorial și-l face în 1925, cu volumul de versuri Comornic, menționat și de George Călinescu în a sa Istorie a literaturii. In 1927 a scris poemul religios Acatistul Sfantului Dimitrie Basarabov, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. In același an a răspuns chemării scriitorului Gala Galaction (preotul Grigore Pișculescu) și a pleacat la Chișinau, ca subdirector al Internatului Teologic, dar n-a rămas acolo decât câteva luni, după care s-a angajat la Universitatea din București, în postul de secretar al Oficiului universitar de ajutorare a studenților. In tot acest timp și-a continuat studiile universitare la Facultatea de Filosofie.
Ca om de cultură, știa multe lucruri, din vaste domenii. Citea tot timpul și, în anumite privințe, avea o informație de savant, dar și scria mereu, oriunde se afla – chiar și în altar – făcându-i pe unii să-l includă în categoria celor care nu pot gândi decât cu creionul în mână. Totodată, era stăpânit de o nepotolită poftă de a vorbi. In discuții era, însă, un partener incomod și dificil, care-și apăra cu înverșunare opiniile. Temperamentul lui excesiv era greu de suportat de către interlocutori, din pricina felului său de a vorbi, fără menajamente și ipocrizie, fapt pentru care a fost mereu controversat și chiar defăimat. Altminteri, era un om original, cu suflet delicat, inteligent, dar tăios, încântând pe unii și iritând pe alții… integral pe http://manastireaantim.ro/rugul-aprins/
,
„Cinci seri TVR 2 în lumina Taborului” – Eveniment cultural de excepție la Muzeul Național al Țăranului Român
Muzeul National al Țăranului Român și TVR 2 ne invită între 10-14 august , ora 18:00 la Studioul Horia Bernea la un eveniment de exceptie.
Sub titlul „Cinci seri TVR 2 în lumina Taborului”, vor fi proiectate în fiecare seară filmele documentare pe care Radu GĂINĂ le-a dedicat câte unei personalități de primă mărime a culturii și spiritualitătii românești. Cei șase intelectuali au în comun profunzimea operei, întelegerea rostului înalt propus societății romanești, precum și credința în valorilor creștinismului ortodox.
Filozofii NAE IONESCU si CONSTANTIN NOICA sunt cunoscuti atit prin opera lor, dar si prin increderea in valentele poporului caruia apartin. Parintele DUMITRU STANILOAIE , profesor de teologie dogmatica si simbolica este recunoscut ca unul din marii teologi ai secolului XX. Arhimandritul BENEDICT VASILE GHIUS e , alaturi de SANDU TUDOR, PAUL STERIAN s.a. unul din initiatorii Grupului de la Mănăstirea Antim, Bucuresti sau „Gruparea Rugului Aprins”, cum a fost cunoscut.
Omul de stiinta ALEXANDRU MIRONESCU, participant si el la discutiile „Rugului aprins” a fost profesor de fizica la Academia Militara Bucuresti, autor al studiilor ” Spiritul stiintific’ ( 1934) si „Limitele cunosterii stiintifice” ( 1945). Convingerile sale crestine l-au indemnat sa marturiseasca : „Nu exista cultura decit înlauntrul unei viziuni religioase a lumii”. Spre deosebire de acestia, ANDREI SCRIMA a scapat de represaliile comunistilor ateisti reusind sa elaboreze departe de tara, in Liban, elementele unui ecumenism cuprinzator. A fost desemnat de patriarhul Athenagoras I al Constantinopolului ca reprezentant personal al sau la Conciliul Vatican II. A scris o elaborata „Antropologie apofatica”, lucrare de referinta in teologia contemporana.
Radu Găină
Fiecaruia dintre cei amintiti, RADU GAINA le-a inchinat un eseu cinematografic : vizionate impreuna la Studioul Horia Bernea, intr-un mini- serial filmele contribuie la cunoasterea personalitatilor acestor intelectuali de marca , odata cu intelegerea servitutilor vremii in care au fost destinati sa traiasca . Fiecare vizionare va fi urmata de discutii libere- dezbateri alaturi de invitatii regizorului RADU GAINA.
RADU GAINA a absolvit facultatea de istorie/Universitate Iasi si facultatea de film /U.N.A.T.C. Bucuresti. Doctor „Summa cum laude” in cinematografie si media/ U.N.A.T.C. Bucuresti. Membru ACIN . Realizator de documentare si docu-drama, Radu Gaina are o impresionanta filmografie mentionind – pentru a exemplifica orizontul abordarilor sale -doar citeva titluri : Dostoievki , Elena Cuza, Iancu de hunedoara si San Juan Capistrano, Romance in politica, Serviciile secrete romanesti, Mihai Viteazul si Transilvania, Octavian Goga, Tinerii basarabiei, Ana Pauker, Alexandru Ioan Cuza, Constantin Noica (Premiul APTR 2008), Deportatii, Anul Brancoveanu (proiect colectiv, Marele Premiu APTR 2014 )
Citește și:
Exclusiv! Cum a fost posibilă, în plin proces de ofensivă ateistă, constituirea grupului de meditație creștină „Rugul aprins” ?
*Prezentul material a fost publicat prin amabilitatea domnului Dr. Mihai Nicolae, președintele Institutului „Frații Golescu” – pentru românii de pretutindeni.
