Wess Mitchell candidat la postul de adjunct al secretarului de Stat al SUA: „Aveţi nevoie ca atât cât se poate influenţa rusă să nu treacă la vest de Nistru” 
Eveniment în spiritul celui de-al 11-lea vers al Imnului de stat al României la Centrul Cultural al Bisericii Mărcuța din București 
Donald Trump va semna legea care înăspreşte sancţiunile împotriva Rusiei 
Prmăria București în linie dreaptă cu organizarea manifestațiilor prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. 
„Mormântul” Marii Uniri la ARAD! Care e groparul centenarului, sculptorul Codre, Guvernul PSD sau Administrația Falcă? 
Să nu uităm! Un secol de la bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Video: Turul aerian al Mausoleului de la Mărăşeşti 
Un ajutor pentru Rusia. Ungaria vrea să oprească la graniță gazele românești din Marea Negră! 
,
Video / Experți: „Sectorul cercetării agricole din România, se confrunta în prezent cu un razboi informațional”
În cadrul emisiunii SINTEZA AGRO STRATEGICĂ, coproducţie Agrointelligence Sisa, Vlad Gheorghe, preşedinte CATAR (Confederatia Asociatiilor Taranesti din Romania ), a făcut dezvăluiri despre războiul informaţional cu care se confruntă în prezent sectorul cercetării agricole din România, având în vedere lupta pentru hrană şi apă, dar şi pentru supremaţie economică, în noul context al globalizării.
Video -AGRO TV RĂZBOI INFORMAȚIONAL ȘI ÎN CERCETAREA AGRICOLĂ
,
România se bate cu SUA pe piaţa globală a produselor bio
„România se bate cu SUA pe piaţa globală a produselor bioChiar dacă faţă de alte state europene România are o producţie redusă de produse vegetale ecologice, lipsa unităţilor de procesare o face un jucător important pe piaţa globală. Fermierii români rulează anual 250-270 de milioane de dolari, ţara noastră fiind „atât o piaţă de desfacere cât şi un competitor pentru SUA”, arată un raport al USDA citat de romaniabreakingnews.ro
Cererea de pe pieţele externe rămâne principalul motor al dezvoltării agriculturii economice din România, sector în care se rulează între 250 şi 270 de milioane de euro anual, potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), informează Economica.
În contextul unui consum local în creştere, dar încă insuficient, dar şi a lipsei produselor bio procesate fabricate în România, fermierii noşti sunt nevoiţi să exporte şi se întâlnesc astfel pe marile pieţe europene cu competiţia americană.
Piața produselor agricole ecologice cunoaște o creștere accentuată, deși rămâne la niveluri destul de mici față de potențialul României, este concluzia participanților la conferința „Agricultura biologică în România: un mare viitor?”, organizată de Camera de Comerţ Italiană pentru România, în colaborare cu Ambasada Italiei la Bucureşti, în cadrul Indagra. Pe de altă parte, consumatorii români asociază produsele alimentare bio cu prețuri mai mari, susțin jucătorii de pe piața de profil.
,
Video SISA: o agenda agrostrategică din perspectiva SECURITĂȚII și SIGURANȚEI AGROALIMENTARE pentru actualul Guvern
CORNELIA BILTIU DANCUS, fost director ANSVSA, a fost invitată pe 22 ianuarie 2017, de Madalina Neacsu, fondator SISA și realizatoare a emisiunii Sinteza Agrostrategică, să analizeze și să propună o agendă agrostrategică din perspectiva SECURITĂȚII ȘI SIGURANȚEI AGROALIMENTARE pentru actualul Guvern. Redacția Romania Breaking News vă invită să urmăriți acest material axat pe un subiect de mare interes în domeniul agriculturii și alimentației din România.
Video PARTEA I / Sinteza Agrostrategică 22 ian.2017 :
Video PARTEA a II-a / Sinteza Agrostrategică 22 ian.2017 :
,
Vin americanii: O delegatie oficiala a agricultorilor din SUA vine in Romania in iunie. Dar sa vanda
O delegatie de americani cu afaceri in agricultura va veni in luna iunie in Romania pentru a cauta oportunitati de export in tara noastra. Ar vrea sa ne vanda de la tehnologii de ultima generatie, la echipamente agricole, lactate, fructe proaspete, produse cu valoare adaugata mare sau mici.
O delegatie de oameni de afaceri americani cu activitati in domeniul agricol vor ajunge in perioada 11-18 iunie in Romania si Ucraina pentru a cauta oportunitati de a-si vinde produsele si serviciile pe plan local. Misiunea, ce face parte dintr-un program menit sa sprjine exporturile SUA in tarile emergente, va fi condusa de unul dintre oficialii Agentiei pentru Agricultura a Statelor Unite ale Americii.
„Participantii vor avea o oportunitate unica de a stabili relatii cu potentiali clienti si intermediari, de a interactiona cu oficiali guvernamentali si de a aduna informatii care sa ii ajute sa demareze sau sa isi extinda vanzarile in aceste doua piete importante din Europa de Est”, se arata intr-un anunt prin care Serviciul de Agricultura Straina (FAS) din cadrul USDA cauta potentiali participanti la misiune, anunta Economica.net citată de romaniabreakingnews.ro
,
Români care uimesc! Un combinat agroindustrial de succes. Nu îi interesează de secetă, fac profit, iar tractoriștii căștigă 2200 Euro
Cei de la Combinatul Agroindustrial Curtici din județul Arad, pe scurt CAI, nu au probleme cu seceta și fac profit an după an, lăudându-se cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro, arată un reportaj realizat de EVZ cu sprijinul Agrointel și preluat de romaniabreakingnews.ro
Vara aceasta, când toată România se plânge de culturi compromise, agricultorii din Curtici au obținut cea mai mare producție de grâu la hectar din toată țara. Unii nu cred în minuni, așa că au mai pus la îndoială producția stahanovistă.
Pe lângă calitățile solului, profitul se datorează, în mare parte, managementului. Inginerul Dimitrie Muscă știe cu ce e mai bine să populeze miile de hectare, pe baza unei prospecțiuni a pieței și, de mai bine de 20 de ani, nu a dat greș niciodată.
Mai știe ceva: mizează pe soiurile autohtone. Acum, CAI Curtici are terenuri, ferme de animale, livezi și magazine de desfacere. CAP-ul capitalist a devenit un exemplu de afacere de succes. Are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plătește asociaților anual câte 1.500 de kilograme de grâu la hectar – un record național – iar tractoriștii au ajuns să câștige și 2.300 de euro pe lună în sezon.
În curtea sediului administrativ al holdingului, la oră fixă, sună în difuzoare „Noi suntem Români”. Se întâmplă de fix 24 de ori într-o zi, de 10 ani. Aceeași temă muzicală răsună și în ferme sau printre grajduri.
Pentru distracția copiilor din Curtici, dacă afacerea tot merge pe profit, directorul a deschis o mini-grădină zoologică, iar la una din locații cresc în libertate păuni, printre găini, pe un gazon care ar face orice englez să moară de invidie, flancat de trandafiri altoiți, meri și pruni care au dat în pârg. Și e numai curtea fabricii de lactate a fostului CAP.
Dimitrie Muscă urmărește, în biroul său, patru plasme imense, pe care se transmit live imagini din ferme și din cele 29 magazine în care se vând produsele din carne și lactate produse la Curtici.
Foto: Dimitrie Muscă / sursa: Agrointel
Cum vede o neregulă, pune mâna pe telefon și sună: „Am vorbit de două zile să aveți mai multă marfă în vitrine”, apoi cere explicații și dă alarmă de sancțiuni.
CAI Curtici s-a născut imediat după Revoluție, pe bazele fostului CAP din orașul arădean. Practic, cooperativa agricolă de producție comunistă nu a fost închisă, ci s-a adaptat la capitalism.
Povestea începe în 1987. Inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit președinte și inginer șef la CAP „Lumea Nouă” din Curtici. În 1989, reușea deja o performanță: cooperativa a trecut de la cinci milioane de lei pierdere la nouă milioane de lei profit. Bonus, Muscă a dechis o brutărie în sat. După Revoluție, inginerul s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeților proprietari de terenuri, foști agricultori cooperatiști.
„E păcat să se desființeze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociație, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum”, i-au spus oamenii.
Cooperativa Agroindustrială funcționează acum în sistem de holding, asociind două societăți cu producție vegetală, CAI Curtici și CAI Olari, care lucrează 7.500 de hectare de teren.
Pământul nu e al cuiva anume, ci aparține celor 2.300 de curticeni sau urmași ai acestora, care l-au pus la comun așa cum era pe timpul CAP-ului comunist. Doar că acum primesc parte din câștig. În medie, fiecare are cam 3 hectare, niciunul 100.
În plus există fermele de animale, fabrica de lactate și abatorul, și cele 29 de magazine de desfacere a produselor animaliere, din care 9 în Timișoara și 20 în Arad.
În timp ce agricultorii din toată România se plâng că cel puțin o treime din culturi le-a fost compromisă, la CAI Curtici s-a recoltat cea mai mare producție de grâu din țară. „În fiecare an luăm decizia de a planta cea mai mare suprafață cu acea cultură cares se dovedește a fi cea mai rentabilă. Sezonul acesta, cel mai rentabil a fost grâul. Am plantat 4.000 de hectare cu grâu și am obținut 7.013 kg la hectar. Pentru însămânțări folosim exclusiv grâu românesc, produs de Stațiunea de cercetare Fundulea. Este un grâu cu o calitate de panificație excelentă, cu gluten 32 – 34%, proteină 14 – 15%”, explică Dimitrie Muscă.
Chiar dacă la Curtici se face cel mai bun grâu pentru făina de panificație, 3.000 de tone din producția acestui an a fost oprită pentru hrana animalelor, ca să aibă carnea bună, să nu fie hrănite cu îngrășăminte și chimicale.
Pentru porci, dar și pentru vacile de aici a mai plantat 125 de hectare de lucernă, 3.500 de hectare de porumb, floarea soarelui. În fiecare an, după recoltare, cei 2.300 de proprietari de teren primesc, pentru fiecare hectar, câte 750 kg de grâu și tot atâta de porumb.
Cei care nu vor roadele pământului iau 260 de euro pe hectar sau, în loc de grâu, își asigură pâinea pentru tot restul anului. Cantitatea de o tonă și jumătate la hectar nu se dă nici în țară, nici în Europa și nu se dă nicăieri în lume.
„Anual, profitul se redistribuie pentru dezvoltare”, spune Muscă. Pentru lucrul pământului, Muscă mizează pe calitatea germană. 17 tractoare Fendt, 14 combine Class, 5 semănătoare Horsch, 5 prășitoare – așa arată o parte din parcul motorizat.
Toate sunt niște mașinării computerizate, au sute de cai putere și sunt capabile să lucreze 300 de hectare zilnic. În plin sezon, cei care lucrează pe combine sunt remunerați cu câte 100 de euro pe zi.
Tractoriștii primesc și ei câte 70 de euro pe ziua de muncă în plină campanie agricolă. „Mașinile au valoare mare. Oamenii care lucrează cu ele trebuie să fie responsabili. Trebuie să fii plătit corect ca să exploatezi corect utilajele”, spune Muscă.
La CAI Curtici funcționează întregul circuit al unui business bine pus la punct: pe pământul oamenilor intrați în cooperație se produc cerealele, din acestea se fac furajele pentru animale, abatorul și fabrica de lactate sunt tot ale holdingului, iar produsele se vând doar în magazinele proprii.
„Eu știu ce am aici și nu mă compar cu alții. La fel de adevărat este că în niciun an nu am avut profit sub un milion de euro. România ar putea arăta așa, dacă cei din domeniul acesta ar înțelege să lucreze serios. Să muncească, să fie corecți cu toți cei care intră în circuit”, spune Muscă.
Directorul își permite luxul de a-și „crește” ingineri din rândul tinerilor care se angajează la CAI la terminarea școlii, ca să își facă bani de vacanță. Iar oamenii dau de bine și nu mai pleacă.
Surse: EVZ, Agrointel prin romaniabreakingnews.ro
,
Bulgaria a spus nu vănzarii de pământ către cetățenii străini! Ce face România? …încă un act de prostie obedientă total gratuită sau o tradare națională printre atâtea altele ?
Bulgarii pun piciorul în prag: Vreți teren agricol în Bulgaria? Mai așteptați până în 2020!
Bulgaria se găsește în aceeași situație cu țara noastră în privința posibilității de vânzare a terenurilor agricole către cetățenii străini. Mai precis, potrivit acordului de aderare din 2007, interdicția de vânzare de terenuri agricole către străini expiră pe 1 ianuarie 2014.
Măsura a fost ratificată prin tratatul de aderare iar orice încercare de a încălca această înțelegere ar duce la demararea procedurilor de infringement, informează EurActiv.
Ca și în România, în țara vecină prețul terenului agricol este de până la zece ori mai mic decât al terenurilor agricole din statele vestice. Spre deosebire de fermierii din Vest, fermierii bulgari și români se „bucură” de subvenții mult mai mici și de acces greoi la credite.
Străinii NU pot cumpăra pământ bulgăresc până în 2020, decât prin intermediul unei societăți comerciale autohtone
Iată că marți, 22 octombrie, Parlamentul bulgar a prelungit interdicția vânzării terenurilor agricole către străini până în 2020.
Decizia parlamentarilor a fost luată ieri cu o majoritate confortabilă. Au fost înregistrate 171 de voturi pentru, 38 împotrivă și 12 abțineri.
“Trebuie să prevenim devalizarea celor mai importante resurse ale Bulgariei”, a declarat Volen Siderov, lider al partidului naționalist Ataka, inițiatorul propunerii de prelungire a moratoriului, propunere aflată în dezbatere din luna septembrie a acestui an.
Bruxelles-ul a reacționat prompt. Un purtător de cuvânt al comisarului european pentru piețele europene interne a declarat că acordul de aderare al Bulgariei nu prevede o prelungire a moratoriului. Pentru a face acest lucru, Bulgaria are nevoie de sprijinul celorlalte state membre, adică este nevoie de o revizuire a tratatului de aderare și o re-ratificare din partea tuturor celor 28 de state membre.
La rândul său, prim-ministrul bulgar Plamen Oresharski a spus că decizia de prelungire a interdicției „nu este practică” și că va duce la ruperea acordurilor cu Uniunea Europeană.
Ce face ROMÂNIA???
De ce bulgarii pot spune nu străinilor sau cum minciuna românească este contrazisă de oficialii de la Bruxelles !!
În loc să se tânguie ba că nu mai e timp, ba că e imposibil să mai facă ceva în această privință, politicienii români și oficialii din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-au resemnat ca pământurile României, apreciate ca fiind printre cele mai fertile din UE, să poată fi cumpărate de străini la prețuri cu mult sub nivelul celor din alte state membre. De cealaltă parte, vecinii noștri bulgari au norocul să aibă decidenți cu inițiativă, care caută soluții chiar și acolo unde alții, adică noi, au capitulat înainte de a se apuca de treabă.
Cireașa de pe tort a venit marți, când secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, întrebat de inițiativa bulgarilor de a prelungi memoriul, a răspuns nonșalant că situația Bulgariei e diferită de a noastră.
Declarația cu care Irimescu vrea să acopere lipsa de inițiativă a decidenților de la noi este contrazisă de un oficial de la
Bruxelles. Chantal Hughes (foto), purtătorul de cuvânt al lui Michel Barnier, Comisar european pentru Piața Internă și Servicii, a declarat pentru pentru postul național de radio bulgar și novinite.com (agenția bulgară de presă cu cea mai bună reputație pentru corectitudinea știrilor) că ”tratatul de aderare al Bulgariei nu prevede posibilitatea unei extinderi în timp privind liberalizarea pieței terenurilor”. ”Așadar, noi sperăm ca Bulgaria să își deschidă piața și să își respecte angajamentele asumate. Dacă Bulgaria dorește ca moratoriul să rămână în vigoare și anul viitor, va trebui să primească suport din partea celorlalte țări membre. Acest lucru presupune o revizuire a tratatului de pre-aderare, precum și ratificarea lui de toate cele 28 de state UE”, a declarat Hughes. Cu alte cuvinte, bulgarii nu au nici ei în acord vreo prevedere de posibilitatea prelungirii moratoriului, așa cum susține Irimescu.
Oficialul de la Bruxelles a arătat că o astfel de revizuire ar putea avea urmări, dar că acestea nu sunt specificate explicit și sunt la libera decizie a statelor membre. Astfel, unele țări UE pot decide să nu liberalizeze piața muncii pentru cetățenii bulgari, dar această decizie ar trebui să fie luată de fiecare stat în parte.
Dumneavoastră ale cui declarații le credeți: ale secretarului de stat din MADR sau pe cele ale unui reprezentant oficial al Comisiei Europene?
