Acţiunea 2012

La cateva luni dupa ce 2.000 de moldoveni au organizat un mars pe strazile Chisinaului pentru a cere unirea Republicii Moldova cu Romania, un grup de parlamentari romani promoveaza ideea reunificarii dintre cele doua tari.

Grupul celor 41 de parlamentari pro-unionisti, „Prietenii Unirii” isi propune intarirea legaturilor economice si culturale dintre cele doua tari. Cel mai controversat punct de pe agenda lor este acela care propune ca Romania sa vina cu o „oferta” in vederea alipirii celor doua tari despartite de Prut.

„Trebuie sa lucram cu Moldova, sa ii ajutam sa descopere Europa si valorile europene, iar daca unirea va fi o solutie acceptata de Uniunea Europeana si de NATO, am fi incantati sa o punem in practica„, a declarat Ovidiu Raetchi, parlamentar PNL, citat de EuObserver.

Afirmatiile vin in contextul in care la granitele dintre cele doua tari sunt doua probleme stringente: criza din Ucraina, care nu pare sa se stinga nici dupa acordul Minsk 2, dar si conflictul inghetat din republica separatista autoproclamata Transnistria. In plus, aducerea in discutie a unei eventuale alipiri a Basarabiei de Romania ar putea largi schisma dintre Rusia si UE.

Moldova nu are nicio sansa de supravietuire si singura solutie de a iesi din criza este o unire cu Romania.

Miscari unioniste au aparut de ambele parti ale granitei, care vad unirea ca un raspuns la problemele actuale ale Republicii Moldova: criza economica, devalorizarea monedei si coruptia. In acest sens, circa 2.000 de tineri moldoveni au iesit pe strazile Chisinaului in septembrie, numele miscarii fiind „Tinerii Moldovei„. „Moldova nu are nicio sansa de supravietuire si singura solutie de a iesi din criza este o unire cu Romania”, spune Dinu Plangau, presedintele grupului.

De altfel, activistii de peste Prut vad Romania ca un exemplu de succes politic si economic, avand in vedere cresterea economica, parteneriatele cu UE si NATO si ofensiva radicala impotriva coruptiei, care a trimis sute de politicieni si oameni de afaceri dupa gratii, cateva exemple fiind Relu Fenechiu (fost ministru al Transporturilor), Cristi Borcea (fost actionar Dinamo), Dan Adamescu (seful Astra Asigurari), Dan Voiculescu (patronul trustului media Intact). Cu toate acestea, partidele din Parlamentul de la Chisinau au fost rezervate in a milita pentru unire.

Mai mult, in timp ce moldovenii isi doresc integrarea in UE, acestia nu vad la fel de benefica o integrare in NATO. Potrivit unui sondaj realizat de institutul de sondare Moldovean IMAS, 47% dintre moldoveni isi doresc o aderare la UE, in timp ce 48% din ei sunt in favoarea unei Uniuni Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan.

De altfel, peisajul politic al tarii s-a schimbat. Dupa alegerile din 1 decembrie, cand cele mai multe voturi au fost luate de Partidul Socialist condus de Igor Dodon. Acesta a declarat, imediat dupa alegeri, ca nu intentioneaza sa faca o alianta cu partidele pro-europene, in timp ce Guvernul este condus de o coalitie fragila dintre liberali si comunisti. Ca atare, partidele pro-ruse au reusit sa se impuna ca stindarde ale schimbarii in fata unui electorat tot mai dezamagit. In acest climat politic, procentul celor care vor o unire cu Romania este cuprins intre 7.5% si 15%, cu foarte mici fluctuatii in ultimii 10 ani. Romanii, in schimb, s-au pronuntat in proportie de 76% in favoarea unirii, potrivit unui sondaj IRES din 2013.

Lupta pentru Moldova, pe doua fronturi: Rusia si Romania

Rusia si Romania s-au luptat pentru teritoriul actual al Republicii Moldova timp de pste 200 de ani, de cand Imperiul Otoman a cedat controlul asupra statului vasal al Moldovei. Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei in 1812 si l-a numit Basarabia. In timp ce Romania isi promoveaza interesele unioniste sub umbrela „reunificarii”, Rusia sustine ca este de fapt o „reanexare”. Actualul teritoriu al Moldovei a fost parte a Imperiului Tarist intre 1812 si 1918 si apoi republica a URSS intre 1945 si 1991, cand a fost proclamata independenta Republicii Moldova. Romania, care exista ca stat din 1860, a fost unita cu Republica Moldova intre 1918 si 1940.

Ce isi propune grupul parlamentarilor romani care vor unirea

Grupul „Prietenii Unirii” are doua scopuri: in primul rand sa vada daca o uniune este posibila, iar apoi promovarea unor politici de tip soft pentru a crea relatii economice, sociale si culturale intre cele doua tari. Ei vad realizarea acestui tel prin crearea unor legaturi de transport, sprijinirea sistemului educational din Republica Moldova, oferirea burselor de studiu pentru studentii care vin de acolo, dar si intensificarea dialogului politic.

De altfel, politicienii romani sustin unirea, fiind o tema populara avand in vedere ca peste 70% dintre romani si-o doresc. Astfel, fostul presedinte Traian Basescu spunea ca este „proiectul lui de suflet”, in timp ce premierul Victor Ponta spunea ca „angajamentul meu este sa facem impreuna o a doua mare unire a Romaniei”. Din 2010, Romania si-a crescut sprijinul fata de Moldova – in prezent ofera 100 milioane de euro pentru a sprijini educatia si infrastructura.

Miscarile activiste in acest sens vin si din partea Actiunii 2012, un grup umbrela format din 30 de grupuri unioniste din Romania, Moldova, Elvetia, Franta, Italia si Statele Unite, care vor ca Romania sa faca un efort in acest sens pana in 2016. La nivel teoretic, activitii, alaturi de cativa politicieni spun ca un referendum comun intre cele doua tari ar putea fi organizat in 2018.

Sursa: wall-street.ro prin România Breaking News

Editor Lena Captari