Home Posts Tagged "Academia Națională de Informații"

Academia Națională de Informații



București – România / 13-14 octombrie 2016. În cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” a fost organizată a XXII-a ediție a conferinței internaționale „Intelligence in the Knowledge Society”. Conferința are loungă tradiție, anul acesta a ajuns la a 22-a ediție și are ca obiectiv principal încurajarea comunicării interdisciplinare și schimburile între mediul academic și practicienii care manifestă interes față de transformările din domeniile intelligence și securitate.


Anul acesta, Conferința „Intelligence in the Knowledge Society” și-a propus un format inovator, în sensul găzduirii atât a discuțiilor tematice propuse, cât și a sesiunilor de dezbatere și prezentări de tip expert talk, oferind tinerilor cercetători și studenților doctoranzi în domenii conexe studiilor de securitate și intelligence oportunitatea de a-și prezenta stadiul cercetărilor curente și viziunea proprie asupra dinamicii de securitate în cadrul unei sesiuni dedicate de postere.

Bucurându-se de prezența a peste 150 de participanți, din România și din străinătate, a unor membri de prestigiu din mediul academic internațional, dar și de cea a unor experți și practicieni din domeniul studiilor de intelligence și de securitate, conferința a oferit oportunitatea dezbaterii și problematizării principalelor teme aflate pe agenda de securitate națională, regională și globală.


Conferința din acest an s-a axat pe analiza modului în care practicile din domeniul intelligence-ului și securității au nevoie de o reconsiderare în vederea gestionării provocărilor asimetrice din partea unor agresori tot mai bine pregătiți.
În cadrul acestei ediții (2016) au participat invitați din mai multe state, reprezentanți ai mediului academic și profesioniști din domeniul securității, printre ei numărându-se adjunctul directorului Român de Informații, domnul Cristian Bizadea, rectorul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” domnul Niculae Iancu, președintele Universității Naționale de Informații din SUA, domnul David R. Ellison, președintele International Association for Intelligence Education (IAFIE), precum și domnul Larry Valero.

Conferința s-a desfășurat în limba engleză și a urmărit tematici diverse. (Versiunea in limba engleză) Panels proposed until now for the 22nd edition of the international conference Intelligence in the Knowledge Society:

1. (Re)forming 21st century analytic lenses to think the unthinkable and see the unseeable
Consecrated threats and “blind spots” are multiplying and achieving new dimensions, questioning and challenging traditional paradigms and modi operandi, as well as the state’s ability to offer timely answers and act accordingly; for that, earlier anticipation and prevention require forward-looking Intelligence analytic tools adequate to an emerging volatile security environment.
2. Intelligence cooperation patterns for 21st century security-building
In today’s world, the need to know has shifted towards a need to cooperate determined by the insufficient approach of intelligence as knowledge in the absence of a shared experience. 
Moreover, intelligence cooperation is not only an asset to the agencies’ work, but also a proof of mutual trust and appreciation between states which concede to show each other some of their secrets.
3. Communication strategies and risk prevention: perspectives and lessons learned
 A good knowledge on security risks and social perception is an essential prerequisite in building efficient communication and risk prevention strategies that can contribute, in their turn, to the reduction of the population’s vulnerability and to an increased resilience towards national security risks.
We propose this debate on communication strategies and risk prevention in order to improve our capacity to prevent, prepare and respond to major national security risks, starting from the following key questions:
  • What are the limits of our risk communication strategies?
  • What are the main concerns of the Romanian population? and
  • What information does the society need regarding the risks identified?
 4. The 21st century cultures of resistance and discontent. From radicalization to terrorism, from uprising to civil war
 The late modernity we are experiencing today is characterized by a powerful return to multiple realities and the capacity if not the pure pleasure of the individual to challenge values once considered a priori – such as freedom, identity, loyalty, democracy etc. The skeptical citizen is focusing more and more on questioning and contesting established authority, be it the state, the media, science, religion or any mainstream institution of the 20th century for that matter. It is in this contest that we are inviting you to revisit cultures of resistance and discontent and their significance in the global context. Can radicalization, terrorism, violence and civil war be contained? Can we find the means to return the social energy unleashed by the cultures of resistance to the communities in which they were generated? Can discontent be woven into the fabric of society as positive forms of change? Aware that no simple answer can be given to this security dilemma, we’re inviting contributors to offer cross-disciplinary perspectives.
5. Governance during conflict: building stronger communities by developing effective conflict resolution strategies
The beginning of the millennium marked a new security paradigm, in which conflicts are no longer defined in a Trinitarian logic, thus shaping a multipolar, diffuse and interconnected map of power. Under the impact of globalization and fast-paced technological advancement, conflict gained new forms of manifestation, often hybrid. The panel addresses national and regional security threats, aiming at identifying efficient conflict resolution mechanisms and developing sustainable security-related policies.
6.  A technological view on training and education in intelligence: the analytic and quantitative roots
The use of information technology means in deploying exercises is considered to enrich and extend training or educational activities, in security and intelligence programs. Trough simulation, more or less serious games and other technology dependent instructional activities, the gap between the specific instruction for some particular job related tasks and the conceptual and theoretical approaches is said to be reduced. While such an approach gained momentum, the applied and quantitative perspective on security and intelligence seems to be far less visible, hidden in the background, irrespective of the fact that it conditions the simulation and gamification of any activity. 
This panel aims at demystifying and emphasizing each and every step on the road to using technology in security and intelligence, for training and educational purposes.  No matter the academic perspective of the speaker and the research area, from cybersecurity to socio-political issues, from intelligence analysis to military planning, we expect for presentations targeting the links between various mindsets, models and simulations, and thus exploring the hidden analytic and quantitative dimension of particular processes, phenomena, scenarios.
 7. Why backdoors to encryption is a bad idea
The governments of the United States of America and the Kingdom of the Netherlands have demonstrated their unwillingness to permit the law to be used to engineer back-doors in communications. On the 4th January 2016, it was announced that the Dutch government has formally opposed the introduction of backdoors in encryption products. A government position paper, published by the Ministry of Security and Justice and signed by the security and business ministers, concludes that „the government believes that it is currently not appropriate to adopt restrictive legal measures against the development, availability and use of encryption within the Netherlands.” The conclusion comes at the end of a five-page run-through of the arguments for greater encryption and the counter-arguments for allowing the authorities access to the information. „By introducing a technical input into an encryption product that would give the authorities access would also make encrypted files vulnerable to criminals, terrorists and foreign intelligence services,” the paper noted. „This could have undesirable consequences for the security of information communicated and stored, and the integrity of ICT systems, which are increasingly of importance for the functioning of the society” The panel will include, amongs others, experts from Germany, the Netherlands and the USA and will be moderated by the UN Special Rapporteur on Privacy, Professor Joe Cannataci. Sursa:

Luni 25 mai, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni a fost găzduită, deschiderea oficială a programului de formare „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil” (SBSR) ediția a II-a. Programul este organizat sub înaltul patronaj al Președintelui României, Klaus Iohannis, de către Serviciul Român de Informații / Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, în parteneriat cu Universitatea Harvard și cu participarea Universității Naționale de Informații din SUA și se va desfășura în perioada 24-30 mai 2015

Desfășurat sub înaltul patronaj al Administrației Prezidențiale a României, SBSR preia și dezvoltă filosofia, misiunea și obiectivele programului regional Black Sea Security, inițiat de Harvard University acum 15 ani. Actualul program are, totodată, misiunea de a promova responsabilitatea și inițiativa actorilor regionali în abordarea provocărilor de securitate specifice regiunii Mării Negre. Ediția din acest an va fi dedicată temei “Elemente de conflict, factori de schimbare în arealul Mării Negre”.
Programul de formare se adresează preponderent segmentului de leadership public și personalităților din mediul diplomatic și academic, fiind menit să genereze schimbul de idei inovatoare și bune practici în prevenirea și combaterea amenințărilor regionale. Programul vizează identificarea și promovarea oportunităților și intereselor comune vitale pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii Mării Negre
Sala Unirii a Palatului Cotroceni – deschiderea oficială a programului de formare „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”
La program vor lua parte peste 80 de personalități, lectori și participanți din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Canada, Germania, Georgia, Grecia, Olanda, Moldova, România, Statele Unite, Turcia, Rusia și Ucraina, acestora adăugându-li-se oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene și NATO.

Cu acest prilej au luat cuvântul Președintele României, dl. Klaus Iohannis, asistentul secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente, domnul Sorin Ducaru, secretarul de stat pentru afaceri strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, dl. Daniel Ioniță, co-directorul programului din partea Universității Harvard, dl. Sergey Konoplyov, precum și directorul Serviciului Român de Informații, dl. Eduard Hellvig.

Vorbitorii au abordat teme precum evoluția provocărilor cu care se confruntă regiunea Mării Negre, necesitatea de a privi regiunea în ansamblul contextului global de securitate, ca punct de inflexiune al unui arc de instabilitate cu ramificații către sudul și estul României, precum și măsurile pe care le iau instituții precum NATO ca reacție la revirimentul logicii anacronice a sferelor de influență.

Academia Națională de Informații, furnizor de expertiză în educația de intelligence pentru partenerii externi

De asemenea, directorul SRI a ținut să sublinieze standardul înalt al Academiei Naționale de Informații, în condițiile în care a dobândit legitimitatea de a se alătura prestigioasei Universități Harvard în organizarea SBSR. Mai mult decât atât, demersul permanent de optimizare a programelor educaționale îi permite Academiei Naționale de Informații să devină furnizor de expertiză în educația de intelligence pentru partenerii noștri externi. “Ne propunem ca Academia Națională de Informații a SRI să fie un promotor al performanței în intelligence pentru întregul areal din care facem parte, pentru Regiunea Mării Negre, pentru Balcanii de Vest și, de ce nu, pentru colegii noștri euro-atlantici,” a afirmat domnul Eduard Hellvig.

Programul actual este continuatorul platformei Harvard Black Sea Security Program lansate în anul 1997, formulă în marja căreia România a fost extrem de activă. În tot acest răstimp, țara noastră și-a pus la dispoziție, așa cum a precizat și dl. Klaus Iohannis, “resursele de cunoaștere, precum și pe cele umane și materiale, pentru a contribui la consolidarea securității regionale bazate pe dreptul internațional și la asigurarea sustenabilității statelor din regiunea Mării Negre”. De asemenea, longevitatea proiectului, adusă în discuție de către dl. Konoplyov, a făcut posibilă formarea a peste 400 de experți regionali, capabili să contribuie cu cunoaștere la identificarea de soluții pentru problemele din regiune.

Șeful statului a decarat în discursul susținut în cadrul acestui eveniment că Programul reprezintă ”un valoros demers de reflecție strategică”, pe care îl va sprijini și în anii care urmează.

”Programul «Security in the Black Sea Region» contribuie la consolidarea relației transatlantice. Securitatea regională este nu numai o problemă a statelor care aparțin strict unui anumit areal, ci o provocare pentru întreaga comunitate internațională, mai ales atunci când conflictele evoluează radical, spre război, fie el intra sau interstatal. Contextul geopolitic actual este unul complex, caracterizat de transformări globale și provocări. Într-un asemenea context, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană sunt esențiale pentru România. Ele reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii externe și de securitate ale României”, a precizat Klaus Iohannis potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Șeful statului a mai spus că ”România își asumă în continuare ferm angajamentul de a furniza securitate în regiune, de a susține procesele de stabilizare, reformă, democratizare și integrare în zonă, de a promova o Europă sigură, liberă și prosperă, nu doar în interiorul NATO și al Uniunii Europene, ci și în vecinătatea acestora”.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Daniel Ioniță  a făcut referire la actualul context de securitate din regiunea Mării Negre, afirmând că, în prezent, „asistăm la un proces de consolidare militară din partea Federației Ruse în regiunea Mării Negre, cu potențial destabilizator, ceea ce confirmă o dată în plus necesitatea focalizării atenției Alianței Nord-Atlantice asupra regiunii”.

El a reamintit că, la Summitul NATO din Marea Britanie, s-a decis că Marea Neagră este o componentă a securității euro-atlantice.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice a subliniat faptul că, pentru România, valorile democratice sunt „expresia definitorie a identității poporului român” și a respins, în discursul său, „încercările de revenire la jocuri de sumă nulă, unde echilibrul de putere se decide prin anexări teritoriale, iar norme cardinale cum ar fi integritatea teritorială și suveranitatea sunt încălcate flagrant”.

„România a finalizat un sfert de secol de transformare la nivelul structurilor și al ideologiilor care proiectau și implementau politica de securitate în această țară. S-a muncit foarte mult în acest sens, cu reforme costisitoare și dificile. S-au atins însă obiective strategice, precum calitatea de membru în structurile euro-atlantice NATO și UE, menite să dea expresie valorilor noastre fundamentale, care sunt definitorii pentru identitatea românească și transcend secole de căutare. Acest drum al transformării a fost parcursul necesar pentru afirmarea identității autentice a poporului român. Aceasta este probabil singura dimensiune a realității pe care analiza dumneavoastră trebuie să o abordeze drept o constantă și nu o variabilă”, a afirmat Daniel Ioniță, potrivit comunicatului de presă.

De asemenea, secretarul de stat pentru afaceri strategice a vorbit în cadrul panelului cu tema „Viitorul regiunii Mării Negre în multiple perspective”, evidențiind relevanța strategică a regiunii extinse a Mării Negre, „ca spațiu de congruență între Europa, Asia Centrală și Orientul Mijlociu”.

„Daniel Ioniță a semnalat particularitățile situației curente, a inventariat măsurile adoptate de NATO și s-a referit la reperele principale ale acțiunii diplomatice a României, după cum urmează: consolidarea apartenenței la NATO și la UE, întărirea legăturii trans-atlantice și a Parteneriatului Strategic cu SUA, aprofundarea coordonării și cooperării NATO — UE în special în privința inițiativelor care vizează Marea Neagră, soluționarea conflictelor prelungite, care, în prezent, formează un inel de insecuritate în jurul Mării Negre, precum și sporirea sprijinului pentru partenerii estici, cu accent asupra Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. De asemenea, a exprimat susținere pentru un proces amplu de revizuire a Strategiei Europene de Securitate, care să reflecte importanța strategică a regiunii”, se mai arată în comunicat.

Ministerul Afacerilor Externe Român, viziunea asupra zonei Mării Negre

Odată cu aderarea României și a Bulgariei la UE, în 2007, Marea Neagră a devenit vecin direct al UE. Plecând de la implicarea anterioară aderării, România s-a profilat treptat drept cel mai activ membru al UE în promovarea importanței strategice a Mării Negre și a necesității unui rol crescut al UE în această zonă, în spiritul unei abordări strategice. Sprijinul important acordat de alte state membre, în principal de Grecia, Bulgaria, dar și de Germania – la acel moment deținătoare a Președinției UE – a contribuit la succesul acestei abordări, sub forma Sinergiei Mării Negre și a proceselor inițiate prin aceasta. Importanța regiunii a început să capete contur în mai multe politici și instrumente UE pentru vecinătatea estică, între care și mai recent lansatul Parteneriat Estic (2009).  

Obiectivele majore ale României la Marea Neagră, definite prin strategia națională în domeniu (2006) vizează consolidarea, în proximitatea estică, a unei zone stabile, democratice și prospere, simultan cu deschiderea spațiului Mării Negre la valorile și procesele europene și euro-atlantic. „Oboseala” extinderii spre est va trebui suplinită cu un model de cooperare care să perpetueze forța UE de atracție și transformare, fără a elimina perspectiva extinderii. Ca linii de acțiune pentru perioada 2009-2013, politica externă în domeniu se va concentra, cu un grad superior de coordonare și pragmatism, pe raționalizarea balanței dintre resurse și obiective și selecția riguroasă a demersurilor și inițiativelor susținute, în funcție de fezabilitatea lor, caracterul de continuitate cu proiectele deja inițiate și de beneficiile concrete aduse la nivelul cooperării regionale și al creșterii implicării UE în regiune.

Surse: prin

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press