Ministerul Apărării Republicii Moldova rămâne fără șef, după ce președintele Igor Dodon a respins pentru a doua oară o candidatură. 
Bombă! Comandantul trupelor ruse confirmă! Trupele ruse de ocupație dislocate în regiunea transnistreană împreună cu pretinsele forțe armate ale regiunii separatiste participă activ la Zapad17! 
Deputatul Constantin Codreanu (PMP), solicită deschiderea ICR la Bălți, la Cahul și în statele cu minorități istorice românești 
Exclusiv! Decriptarea manevrelor militare ruse Zapad 17. Ce nu se știe public? (p.I) Analist militar Cristian Negrea 
Carei – Primăria din România care umileşte românii din localitate. Fără simboluri româneşti în Sala Festivă 
,
Contre-jour „Unirea – 2018” sau „Cum încearcă Rusia să (salveze) R. Moldova”
Se pare că Rusia, propaganda moscovită, atât de puternică și imaginativă la Chișinău, a declanșat operațiunea „Unirea -2018”. A nu se confunda cu apelul romantic și pur al asociaților de tineri unioniști, cei care văd în anul 2018 un orizont de timp tangibil pentru a realiza reîntregirea României cu ceea ce a mai rămas din vechea Basarabie. În acest caz, dimpotrivă, vorbim de o deturnare perfidă, de o diversiune a serviciilor secrete rusești. Acționând prin interpușii săi din presă și din lumea politică, acestea au redeschis subiectul „Moldova” pe fundalul insucceselor (dacă nu dezastrelor) pe care Rusia le-a înregistrat în Ucraina, Siria și în relațiile cu Occidentul. Propagandiștii Moscovei aveau nevoie de un nou debușeu pentru a mai recupera ceva din terenul pierdut și a încerca o nouă breșă în mobilizarea occidentală în fața revanșei imperialiste a Kremlinului.
R. Moldova – ajunsă la sapă de lemn, cu o guvernare coruptă, puternic contestată – este terenul prielnic pentru a debarca sau reactiva niscaiva „omuleți verzi”. Coloana a cincea rusească, reprezentată la Chișinău de partidul lui Dodon și de adunătura anarhistă a lui Renato Usatîi, s-a și pus pe treabă.
În presa moldoveană delirul cel mai strident pe tema „Unirii – 2018” îi aparține lui Dmitri Ciubașenco, un ziarist în general apreciat, dar care și-a pierdut busola și manifestă un antiromânism primitiv, pe care altă dată reușea să și-l camufleze cu mai multă eleganță. Derapajul său a intervenit odată cu angajarea, acum câțiva ani, în mod surprinzător și șocant pentru mulți, alături de fostul director SIS Valeriu Pasat și de mitropolitul Vladimir, într-un partid ortodoxist-pravoslavnic. Iată ce scrie acum Ciubașenco în Panorama.md: „Avem toate semnele că administrația americană a aprobat proiectul „Unirea – 2018” – alipirea Moldovei la România – către centenarul Marii Uniri. A doua versiune a Unirii va fi servită ca o soluție rapidă pentru integrarea euroatlantică. Prin simpla schimbare a frontierelor, locuitorii Moldovei se vor trezi a doua zi în Uniunea Europeană și în NATO (…) Prețul plătit va fi pierderea identității naționale și a statalității moldovenești și, probabil, se va trece printr-un alt conflict armat.” E o modalitate, de prisos să mai spun, de a ațâța spiritele, de a cabra opoziția prorusă, care ar trebui să profite de starea actuală a R. Moldova pentru a prelua puterea.
Acest discurs catastrofic al ziaristului de la Chișinău este dublat de un torent de minciuni și speculații otrăvite lansat de la Moscova în legătură cu expansionismul occidental și românesc. Scriitorul stalinist Alexandr Prohanov scrie o compunere aberant-poetică, intitulată „Mărul moldovenesc”. Citat: „Moldova e în fierbere. În Moldova sunt pompate uriașe sume de bani din Occident. Nu putem spune cu siguranță, dar este mai mult decât probabil că acolo sunt prezente forțele speciale românești și serviciile secrete ale multor țări occidentale. Cu ce se va încheia această încleștare? Astăzi pe masa enormă a politicii europene stă mărul moldovenesc, suculent și gustos.” Cine-l va înșfăca primul?, se întreabă retoric Prohanov, invitând Moscova, care a neglijat, după părerea sa, în acești ani subiectul moldovenesc, să acționeze prompt, pentru a nu lăsa inițiativa pe mâna occidentalilor.
Despre „planul american” de anexare a Moldovei de către România vorbește, într-o sincronie bine regizată, și Igor Dodon care promite să apere statalitatea, amenințând cu ample proteste în fața ambasadei Statelor Unite.
Urmărești aceste deversări de ură și isterie și nu-ți vine să crezi. Eu știu că pentru a realiza Unirea avem mult de muncit. Toate aceste cabale și teorii conspiraționiste nu au nimic comun cu realitatea, ci sunt doar un prilej pentru un atac concertat al Rusiei în Moldova – un stat eșuat, veriga cea mai slabă în zona de est a Europei.
Cine e mai rotund român?
În timp ce rușii „redescoperă” Moldova, la Chișinău se derulează o adevărată competiție pentru titlul „românul cel mai autentic”. I s-a cerut Maiei Sandu, la o televiziune, să spună fără ocolișuri dacă este unionistă (constat că insistența de a obține o asemenea declarație e o probă de mare jurnalism în Moldova…) și imediat au sărit rivalii săi din alte partide să ne asigure că mărturisirea Maiei Sandu este falsă și conjuncturală. Tot astfel este atacat, comentat, înjurat oricine încearcă să vorbească pe un ton mai ponderat despre Unire, să evalueze șansele și dificultățile acestui proiect. Este blamată ezitarea și zeflemisită prudența. Realismul și luciditatea sunt demascate ca lașitate și joc dublu.
S-a ajuns până acolo încât un ministru liberal din guvernul Filip s-a hotărât să includă într-o listă comună a falșilor români pe fostul consilier prezidențial de la București Iulian Fota, pe jurnalistul Armand Goșu, pe activistul civic și politicianul proeuropean Andrei Năstase, pe Maia Sandu și pe Igor Dodon, sugerând că n-ar fi nicio diferență între ei, că toți aceștia fac parte dintr-o „categorie specială, a lașilor cărora le este frică și rușine să fie români”. Ministrul PL ne asigură: „Nouă (adică liberalilor – n.n.) nu ne este nici rușine că suntem români și nici frică. Pentru noi lupta continuă!!”
Cineva de bună-credință, care ar dori să se angajeze în această polemică toxică și perfect inutilă, ar putea să-i reproșeze ironic acestui patriot care umblă cu șublerul: „Într-adevăr, a fi un mare român în Basarabia înseamnă să votezi de fiecare dată de partea lui Plahotniuc. Să te duci la președintele țării și să-l șantajezi ca să-l numească pe Plahotniuc prim-ministru. Să pui umărul la capturarea instituțiilor statului. Și atunci ne vom uni, cu siguranță ne vom uni. Dar cu Neantul, nu cu România!”
Publicat de romaniabreakingnews.ro / sursa: ziarulnational.md
,
Ofensiva rusească! Omuleții Verzi la protestele din Chișinău și planurile de destabilizare a României…
Nemulțimirea anumitor mase față de noua guvernare de la Chișinău, ridică mingea la fileul serviciilor rusești care au început deja aplicarea unui scenariu de deturnare a protestelor pașnice în violențe, dezordine și instabilitate. O fac cu ajutorul unor provocatori din transnistria și din Ucraina, cunoscuți pentru activități similare în Donbas, dar și prin intermediul anumitor ideologi, formatori de opinie și experți care știu a influența masele în situații de criză informează deschide.md, citat de romaniabreakingnews.ro.
Conform sursei citate, care declară că a intrat în posesia unei analize confidențiale care circulă în mediul corupului diplomatic acreditat la Chișinău, un grup de cetățeni ucraineni intenționează să intre pe teritoriul RM pentru acțiuni de deturmare a protestelor în violențe. Este vorba despre un grup de mercenari care luptă în estul Ucrainei și sunt ghidați de serviciile speciale ale Federației Ruse.
O altă categorie de persoane suspecte sunt protestatarii exponenți ai PSRM, care vin din regiunea transnistreană. Or conform politicilor regimului transnistrean, participarea acestora este posibilă doar cu acordul ”kgb al rmn”, patronat și el de către serviciile speciale rusești. Sursele Deschide.MD susțin că unul dintre acești provocatori ar fi Aurel Bucureanu, bărbatul care demonstrativ ar fi lăsat impresia că-l scoate pe Mihai Ghimpu din mâinile agresorilor adunțai miercuri la Parlament.El este locuitor al orașului Tiraspol, membru al grupului ”vreau să trăiesc în Moldova”. Organizația respectivă a făcut pe 1 decembrie un protest la ambasada RO, împotriva propagandei unioniste.
Bucureanu il ajuta pe Ghimpu (Deschide.md)
Același Bucureanu este observat și la intrarea Parlamentului, atunci când protestatarii agresivi forțau cordoanele de poliție pentru a pătrunde în sediu.
Bucureanu_la_intrarea_in_parlament (Deschide.md)
Alexei_Kocikin_la_Parlamentul_RM
Revenim la analiza confidențială: următorul element asupra căruia se atrage atenția în ea, este faptul că contingentul militar rus desfășoară exerciții militare frecvente, inclusiv pe timp de noapte și cu implicarea lunetiștilor.
Documentul subliniază și premizele de creștere a masei protestatare și înfiltrare a provocatorilor prin intermediul muncitorilor moldoveni din Federația Rusă. De asta s-ar ocupa omul de afaceri din FR, cu origini găgăuze, Iurii Iacubov. Or despre fluxuri masive de moldoveni care revin acasă în această perioadă, din Rusia, a vorbit și Renato Usatîi, acum câteva zile la emisiunea Politica de la Tv7.
Un alt capitol din document se referă la reanimarea formatorilor de opinie. Iar aici cap de listă este Mark Tkaciuk care, potrivit documentului, are o profundă experiență în materia manipulării maselor și organizării revoluțiilor. Pe 20 ianuarie, acesta a lansat un apel de mobilizare către ”colegii și susținătorii PCRM care cu adevărat cred în doctrina comunistă”. Mark Tkaciuk derulează acțiuni de coagulare a manifestanților în zona de nord a țării.
Analiza confidențială mai înștiințează că astăzi, la Chișinău, urmau să ajungă experții ruși Nicolai Staricov, Alexandr Prohanov, și Mihail Deleaghin, pentru a participa la ședința ”Clubului Izborsk”. Reprezentantul RM la acest club este Vladimir Bucarschi, director al centrului de analiză ”Evrazia inform”. Toți cei amintiți sunt susținători fideli ai regimului Putin, unii fiind activ implicați în susținerea ideologică a conflictului militar din Donbas.
În noiembrie, 2015, o delegație a RM și a a.n. rmn au participat la ședința aceluiași club, care a avut genericul ”Proiectul Eurasiatic al FR: șansele și amenințările” la care a participat și deputatul PSRM, Bogdan Țârdea. Același club îi are ca membri activi și pe cunoscuții ideologi Alexandr Dughin și Iurie Roșca.
Documentul face trimitere și la conferința interactivă care a avut loc ieri, 22 ianuarie, la sediul agenției Sputnik, unde s-a discutat situația politică din RM. Acolo, titulatură de expert din partea Rusiei a avut moldoveanul Iurie Nagherneak, cunoscut pentru tentativa de deturanare a alegerilor parlamentare din 2005, de către exponenți ai FR. La această videoconferință, Roșca declara că Chișinăul face jocul Statelor Unite și al Occidentului împotriva Rusiei. Politicianul – care este și jurnalist de formație – s-a arătat indignat de faptul că autoritățile moldovenești n-au permis, în ultimele zile, mai multor jurnaliști ruși să pătrundă pe teritoriul țării. El a subliniat că în nicio țară democratică nu se procedează într-un astfel de mod. Detalii: Roșca, fericit că stânga s-a unit cu dreapta și că Rusia ni-i prieten.
Un alt eveniment despre care se pomenește în analiza ajunsă pe masa ambasadorilor, va avea loc pe 27 ianuarie. Organizația Clubul Format 3-A organizează o ședință cu participarea lui Pall Tamash, politolog, sociolog, director al Centrului de Politici Sociale din Budapesta, dar și un cunosscut promot al intereselor ruse. Subiectul ședinței va fi – oportunitatea integrării RM în UE, aspectele politicii integraționiste.
Vom aminti că o analiză recentă a grupului de experți Da Vinci AG, prognoza riscul unei lovituri de stat, inițiate de forțele pro-ruse sub coordonarea serviciilor speciale ale Rusiei.(Sursa: deschide.md)
Experții Da Vinci AG: Probabilitate mare de lovitură de stat în Moldova și de destabilizare a României
În Moldova persista riscul unei lovituri de stat, inițiate de forțele pro-ruse sub coordonarea serviciilor speciale ale Rusiei, arata o analiza a experților Da Vinci AG, potrivitUnian.
„Destabilizarea situației din Republica Moldova ar putea escalada și duce la apariția unui centru regional de tensiune, care va include și o parte din regiunea ucraineană Odesa. De asemenea, din motive etnice, este posibilă încercarea destabilizării situației în România. Scenariul loviturii de stat din Republica Moldova poate repune pe tapet problema prezenței contingentului militar rus pe teritoriul Transnistriei și consolidarea prezenței acestuia”, potrivit analiștilor.
Raportul experților subliniază că, pe 20 decembrie 2015, la Tiraspol a sosit Gheorghi Meniailo, colaborator al Institutului de Studii Strategice din Rusia (RISI) cu scopul „activizării activității centrului Pruto-Nistrean al RISI”.
Aflat sub conducerea generalului Leonid Reșetnicov, acest institut a fost unul dintre autorii scenariilor privind anexarea Crimeei și ocuparea Donbasului. Pe 26 noiembrie, autoritățile moldovene au deportat un angajat RISI, Nikita Bondarev, iar pe 22 mai pe Serghei Mokșanțev, semn ca serviciul de securitate din Republica Moldova cunoaște activitatea subversivă a RISI.
„În prezent, există toate semnele privind o pregătire a destabilizării situației din Republica Moldova, a loviturii de stat și înlăturării președintelui Timofti, urmate de alegeri anticipate în interesul forțelor pro-ruse”, susțin experții.
Aceștia mai cred că preocupările Chișinăului în legătura cu posibilitatea unei lovituri de stat sunt mari, având în vedere numărul impresionant de arme care au fost confiscate în toamna anului 2014, odată cu arestarea unor membri ai partidului pro-rus „Patria”, condus de Renato Usatîi.
Pe 13 ianuarie, Renato Usatîi a declarat, într-un mesaj video, ca sosește la Chișinău, fapt care este o dovadă directă a radicalizării situației critice din Chișinău. Să reținem că Usatîi are o poziție politică bună în Găgăuzia și există motive să credem că urmează o intensificare a mișcărilor separatiste în această zonă, cred experții Da Vinci.
„Rusia a ales bine momentul pentru radicalizarea situației în Republica Moldova și eliminarea României din ecuație. Aproape toți jucătorii regionali majori au atenția deturnată spre probleme interne. UE, în special Germania, se confruntă cu o criză socială și politică legata de refugiați. Turcia se confruntă cu problema atacurilor teroriste, iar Ucraina este preocupată de negocierile cu Rusia privind Donbasul”, arată experții.
În același timp, Bucureștiul va fi ocupat cu extremiștii maghiari.
„În scopul prevenirii intervenției României în potențialul conflict din Moldova, Moscova va înscena Bucureștiului o confruntare interetnică internă. Acest obiectiv poate fi atins odată cu activarea grupărilor radicale armate maghiare de pe teritoriul României, care au legături cu serviciile speciale din Rusia. Pe 2 ianuarie, publicația maghiară Hungarian Free Press a publicat un articol semnat de Christopher Adam cu titlui „Extremiștii maghiari planifică atacuri teroriste în România?”. Textul ne amintește că, la sfârșitul anului 2015, autoritățile române au arestat membrii organizației extremiste de dreapta HVIM, sub acuzația de pregătire a unui atentat cu bombă de Ziua Națională a României în orașul Târgu Secuiesc. Grupările naționaliste maghiare din România sunt în strânsă legătură cu Rusia, care sprijină activ separatismul maghiar în partea de est a Ucrainei”, spune articolul.
Experții atrag atenția că, în situația actuală, Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru o eventuală încercare a Rusiei de a transfera trupe de asalt de pe teritoriul Crimeei în Moldova/Transnistria.
Totodată, Moscova are în vedere destabilizarea Moldovei la pachet cu o încercare de a declanșa o insurecție în sudul regiunii Odessa, care va oferi Kremlinului avantaje politice, militare și economice incontestabile pentru intensificarea în continuare a activității distructive în regiune.
Publicat de romaniabreakingnews.ro / surse: deschide.md, Paginaderusia, ru.davinci.org.ua
,
Academia de Științe a R. Moldova: limba română confirmată ca limbă europeană, stăpână la ea acasă, …o adevărată regină
În fiecare an, în preajma Sărbătorii Naționale „Limba noastră cea română”, încercăm să formulăm unele idei concluzive, poate, referitoare la semnificația adoptării legislației lingvistice, la 31 august 1989, la programul de funcționare a limbilor în Republica Moldova și inițierea Sărbătorii Naționale „Limba noastră cea română”, un subiect adus mereu în atenția publicului cu această ocazie.
Au trecut 26 de ani de la acea zi istorică, devenită simbol pentru poporul nostru și 25 de ani de la instituirea Zilei de 31 august – Ziua Limbii Române, or, oficializarea limbii române și revenirea la alfabetul latin constituie o reală cucerire, poate cea mai mare, de la 1989 încoace.
Care este destinul Limbii Române astăzi, din perioada care a trecut, mai exact, de la momentul când sute de mii de oameni ne rugam îngenunchind în Piața Marii Adunări Naționale și aclamam Limbă! Alfabet!?
Cât de fermă a fost convingerea și conștientizarea adevărului că limba națională este mărturia esențială și cel dintâi semn al identității neamului nostru, ce ne împiedică să trăim acest moment de înaltă demnitate, încercăm să aflăm de la oamenii de știință și de la cei care, în 1989, au contribuit nemijlocit la recunoașterea limbii române drept limbă oficială.
Interviu realizat de Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM
Academician Gheorghe DUCA, președintele Academiei de Științe a Moldovei
Actualmente Limba Română s-a confirmat ca o limbă europeană, limbă de comunicare, alături de marele limbi ale Europei: engleza, franceza, germana. Această situație impune o regândire a rolului limbii române în politică, o nouă abordare, într-o calitate nouă – cea de liant între valorile individuale, naționale și cele universale. Reiterez și faptul că în anul 2004, a fost lansată o inițiativă importantă, ce s-a constituit deja într-o tradiție – a rosti, într-o ședință festivă a Adunării Academiei de Științe, prelegeri academice de Ziua Limbii Române. Personalități ilustre s-au perindat de-a lungul anilor la tribuna Academiei cu impresionante discursuri publice – Silviu Berejan (2005), Anatol Ciobanu (2006); Grigore Vieru (2007); Vasile Pavel (2008), Ion Ungureanu (2009), Adrian Păunescu (2010), Mihai Cimpoi (2011), Nicolae Dabija (2012), Mihai Munteanu (2013), Valeriu Matei (2014), iar în anul acesta de Ziua limbii Române o prelegere publică va susține Ion Hadârcă.
Academician Mihai CIMPOI
Mișcarea intelectualilor și bineînțeles a întregii populații fiindcă era vorba de o revendicare de importanță istorică, au fost pentru un destin mai bun al limbii noastre, care în perioada sovietică a fost marginalizată și pusă în umbra limbii oficiale care era limba rusă. Marele filosof al contemporaneității noastre Martin Heidegger a formulat un postulat filosofic conform căruia limba unui popor constituie certitudinea de a fi făuritor de istorie. Tot el spunea că limba este casa ființei unui neam, fapt care era aproape cu aceleași cuvinte formulat și de Eminescu care spunea că limba română trebuie să fie stăpână la ea acasă, să fie o adevărată regină.
Din păcate, limba noastră încă nu și-a dobândit pe deplin statutul de regal ce i se cuvine și mai este încă o cenușăreasă, îndeosebi în sfera publică. Ceea ce trebuie să facem noi în mod imperativ este să lărgim funcționalitatea și corectitudinea ei în toate domeniile – de la Parlament și Guvern până la vorbitorii de rând.
Membrul corespondent Anatol CIOBANU
Mă bucură faptul că am ajuns perioada aceasta de 26 de ani de la oficializarea limbii române. Consider că este o ascensiune, totuși, noi prindem la aripi, limba română își capătă încet locul în capul mesei și sperăm cu timpul să fie și mai bine și să nu mai existe discuții și polemici pe marginea acestui subiect durut. Avem însă și piedici, venite din partea unor neprieteni din interior, dar mai ales din exterior, care nu vor să respecte limba țării noastre. Dar ce este al nostru este pus deoparte și sperăm că măcar generațiile viitoare se vor bucura de ceea ce a făurit generația mai veche vom atinge să trăim bucuria revenirii limbii române în capul mesei așa cum se cuvine într-un stat.
Scriitorul Ion HADÂRCĂ, membrul corespondent al AȘM
Pe fundalul unui regres vizibil în dinamica integrării noastre europene, a unui an în declin, politic și economic, vădit, în același timp, dând Cezarului, adică Limbii Române, ce-i a Cezarului, mă frământă, ca și pe alții, sper, mai multe întrebări: sunt 25 de ani de sărbătoare, dar întrebarea rămâne: OARE?. Oare ne sărbătorim limba după cum ar merita-o? Oare o protejăm cum se cuvine și o înălțăm aievea prin faptele noastre? Oare nu i-au umbrit fața cea de icoană alte probleme? În condițiile în care mai tolerăm, după sindromul ancestral al carului național cu două proțapuri, fenomenul cronic al dedublării: două limbi, două biserici, două direcții geostrategice, două oligarhii: una națională și alta pro-rusă: când înalți demnitari de stat și de partid declară că „din punct de vedere științific este limba română, dar, din punct de vedere politic, este moldovenească”, îndoielile continuă să mă frământe. Și totuși… Prin cultivarea forței morale și a puterii spirituale se pot învinge orice obstacole… Chiar dacă mă încearcă uneori gândul să afirm că avem, în spațiul nostru, exact atâta limbă română, câtă independență avem! Paralelismele sunt circumstanțiale și modale. Drumul biblic către libertate este egal cu drumul omului/neamului către propria sa identitate. Poate nimic mai mult nu consolidează o societate decât limba. Și poate că nimic mai mult nu dezbină indivizii unei societăți decât rătăcirile, cultivarea mankurtismului și înstrăinarea de propria limbă maternă. Pentru că laptelui matern, ca și limbii materne, nimeni și niciodată nu are dreptul să le ceară pașaport de identitate. Aceasta înseamnă dreptul de a sărbători o Limbă – capacitatea de a-i înălța permanent demnitatea și privilegiul de a putea s-o vorbești exemplar!
Pentru mult râvnită ancorare „de acasă – acasă” ni-i dat să vâslim zi și noapte în asiduitate sporită împotriva tuturor stihiilor și valurilor sorții. Pentru că „pentru Ea la Putna clopot bate”! Și pentru că nu obosea mereu să exclame marele Grigore Vieru: „Cât de frumoasă ești, o, sfântă trinitate – Mamă, Dragoste, Limbă Română”! Însă frumusețea este inofensivă. Ea nu are alte arme decât cele poetic grăitoare, vorba poetului. De aceea Limba Română, astăzi, în spațiul dat, după Podurile, spirituale, de Flori și de Carte, de acorduri și declarații de intenție are nevoie vitală de alte conexiuni: de un program complex și de lungă durată, care necesită timp, resurse și consecvență politică asumată din ambele părți. O altă cale, mai urgentă, subiectiv și sincer vorbind, după 30 de ani de luptă cu morile de vânt, pentru salvarea ființei noastre naționale, în fața pericolelor estice tot mai accentuate și a politicianismului intern, eu nu văd decât în realizarea idealului național al UNIRII!
Dr.hab. Vasile BAHNARU, directorul Institutului de Filologie al AȘM
Indiscutabil, 31 august reprezintă o mare sărbătoare nu numai pentru românii basarabeni, ci și pentru toată națiunea română, probă serioasă în această ordine de idei servind faptul că de câțiva ani Ziua Limbii Române se marchează și în România. Evident, avem motive de satisfacție spirituală, dar și de insatisfacție (mai puțin spirituală). Satisfacția este determinată de faptul că limba română și-a extins substanțial funcțiile sale sociale și culturale, fiind vorbită tot mai corect de un număr tot mai mare de persoane, indiferent de apartenența lor etnică, confesională sau de condiția lor socială, iar insatisfacția vine acum, după 25 de ani de la prima celebrare a acestei sărbători, tot din interiorul societății noastre, întrucât o mare parte a consângenilor noștri vorbește un limbaj infect, mai prost decât cel de bulevard, iar un număr important de compatrioți nu cunosc și nu vorbesc limba română. Nu vom insista asupra cauzelor, dar vom constata doar că principalul motiv al acestei situații, deloc îmbucurătoare, este lipsa, la nivel de stat, a unei politici lingvistice corect articulate.
Tocmai din aceste motive consider că ameliorarea situației limbii române în Republica Moldova poate fi realizată prin reorganizarea, restructurarea și optimizarea funcțiilor și activității Centrului Național de Terminologie, pe care îl văd în subordinea Academiei, ca agent independent cu funcții speciale în domeniul funcționării limbii române.
Scriitorul și publicistul, Nicolae DABIJA, membrul corespondent al AȘM
Din păcate, am strigat „Limbă! Alfabet!” și, după ce parcă le-am obținut, ne-am împrăștiat fiecare pe la casele cui ne are. N-a fost prezent un entuziasm de lungă durată. Faust, eroul lui Goethe, ar fi rămas: „Pentru libertate trebuie să lupți în fiecare zi.” Parafrazându-l, am putea susține și noi: Pentru limbă, dacă dorești să o ai, trebuie să lupți în fiecare zi. La noi încă se mai crede că limba unui stat trebuie cunoscută numai de către filologi, scriitori, savanți, intelectuali, nu și de către oamenii politici, funcționari, prestatori de servicii ș.a.
În Republica Moldova noțiunea de limbă rămâne a fi politizată. Dar Limba română face parte din noi înșine, ca și sufletul nostru, ca și creierul nostru, ca și conștiința noastră, ca și sângele care ne circulă prin vene și care, în acea primă clipă tainică a existenței noastre, ne pornește inima, făcând-o ulterior să bată de-a lungul întregii noastre vieți în ritmul silabelor ei.
Dr.hab. Aurelia HANGANU, Secretar științific general al AȘM
Limba română, de la însuși începuturile sale, are un destin – să servească drept semn distinctiv al unei națiuni și sa-i exprime gândurile, trăirile, aspirațiile în modul cel mai potrivit ființării unui neam. Limba română aici, în Republica Moldova, identifică poporul care ar trebui s-o reprezinte. De fapt ea, limba română vorbește în cel mai veridic mod despre cine suntem noi. Și dacă există probleme în ce privește promovarea și utilizarea limbii române,în special, literare în Moldova, aceasta înseamnă că încă mai suntem în criza de recunoaștere și acceptare a identității noastre,că nu suntem suficienți de perseverenți în respectul față de unul dintre simbolurile de baza ale poporului pe care îl reprezentăm – limba româna. E adevărat, astăzi suntem liberi să vorbim în limba româna și copiii sunt liberi s-o studieze la școală, precum și să studieze în limba româna. Obligația noastră este sa ne folosim aceasta libertate cu mândrie și înțelepciune, contribuind, fiecare dintre noi, la creșterea și înflorirea limbii române în tara noastră – Republica Moldova
Dr. Iulian FILIP, poetul și folclorist
Refrenul unanim pe care-l scandau sutele de mii de români basarabeni ieșiți în stradă și în piețe era SCRIITORII ȘI POPORUL! Ce a determinat această apreciere? Evenimentele incredibile de renaștere, de trezire, de revendicare a drepturilor cele mai omenești au fost pregătite de scrisul și activitățile solidare ale scriitorilor, care au culminat cu acele adunări de pomină, unde confruntarea cu exponenții cc al partidului comunist al RSSM (cu net, net, net-ul! lui Bondarciuc) era la scenă deschisă. Lumea a înțeles pericolul ce-i păștea pe scriitori. Tancurile în stradă nu erau o metaforă. Câteva vagoane se mai găseau pentru membrii Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar adresa pohodului na Sibir nu era uitată… A fost pragul cel mai greu de trecut. Limbii române i se zice și în Republica Moldova limbă română, precum se consfințea în Declarația de Independență. Ceva nu s-a înțeles din câte s-a votat în Parlament și în Piața Marii Adunări Naționale, că în Constituție nu a trecut ceea ce se conține în Declarația de Independență. Ne face de râs Jirinovski, declarându-ne făcătura – rușii ne-au inventat limba moldovenească! – iar noi suflăm în apă rece, ca să nu se supere… kremlinul!… Mai avem de lucru, inclusiv în această formulă de sărbătoare lucrătoare, unde se mai reia motivul limba română e patria mea și se așteaptă o țâră de hotărâre din partea clasei politice, ca să ne scuturăm de această capcană umilitoare.
Academia, cea abilitată cu competențe în domeniu, s-a pronunțat, susținând și declarațiile mai devremioare ale lui Eminescu, Mateevici, Coșeriu.
Dr. Tatiana POTÂNG, prorector la Universitatea Academiei de Științe
Pentru vorbitorii de limbă română din Basarabia limba a fost, în mod indirect, o formă de rezistență și, o vreme, unicul atribut care ne determina ca parte a unui neam. Din păcate, așa cum ni-i firea, și în această privință noi am mers pe calea emoțional afectivă, am îndrăznit să vorbim despre haina latină a limbii noastre, am recunoscut valoarea și am apreciat frumusețea limbi române, am preferat să decretăm o zi dedicată limbii, dar n-am fost în stare s-o legitimăm! Acum, la un sfert de veac de la momentul adevărului referitor la limba noastră, încă ne pierdem în dezbateri pseudoștiințifice în privința numelui acestei limbi și rămânem tributari celebrului articol 13 din Constituție. Mi-e jenă că inducem în eroare o lume întreagă cu acest articol simbol al lașității noastre!
Suntem cel mai emotiv popor atunci când e vorba de limba noastră. Avem cele mai frumoase versuri despre limbă, până și imnul acestui stat se numește Limba noastră, dar ne ferim să-i spunem pe nume în lege! După ce am făcut primul pas, ne-a fost frică să-l facem și pe al doilea și stăm iată așa deșirați timp de un sfert de veac bâiguindu-i numele, în funcție de culoare politică a guvernărilor ce se perindă. Din acest considerent, eu cred că avem o datorie nestinsă în fața limbii române!
Dr.hab. Angela SAVIN, conferențiar universitar, responsabilă de sectorul Istoria limbii, dialectologie și onomastică al Institutului de Filologie al AȘM
Mihai Eminescu sublinia deseori că limba este „măsurariul civilizației unui popor…”, „un criteriul al culturii lui”. Limba este un depozit unde se păstrează de milenii tot tezaurul culturii și filozofiei unui popor. În orice țară civilizată oamenii depun eforturi maxime pentru a-și perfecționa limba, mijlocul cel mai comod și mai eficient de comunicare între semeni, de progres și dezvoltare.
Cât privește Republica Moldova, știe acum toată lumea că în urma politicii staliniste de deznaționalizare, asimilare, promovată cu insistență și constant, mai ales în perioada postbelică, limba română și-a îngustat până la refuz funcțiile sociale, fiind expulzată aproape totalmente din viața publică. Așa-zisul bilingvism național-rus a condus, practic, la monolingvismul rus, ridicat la rang de limbă oficială. În republică s-a produs fenomenul fisurii adânci între aspectul scris și aspectul vorbit al limbii naționale. Mișcarea de eliberare națională din anii 1987-1989 i-a făcut pe mulți compatrioți să-și dea seama de marele dezastru spiritual în care am ajuns, de necesitatea de a ne întoarce urgent la matcă, la rădăcini.
Cu regret stabilim că după 26 de ani de la adoptarea legislației lingvistice, starea le lucruri în domeniul cunoașterii, vorbirii corecte și al funcționării limbii naționale este departe de a fi cea dorită. Care ar fi soluția? Funcționarea limbii române în toate domeniile vieții sociale, așa cum o vedem în alte ex-republici unionale, și cunoașterea limbii române de toți cetățenii republicii, prima condițiile derivând din ultima. Iar cunoașterea limbii române de alolingvi se poate înfăptui doar prin studierea limbii române la școlile alolingve în cadrul predării unor discipline, în special, a celor exacte, în limba română.
Dr. hab. Inga DRUȚĂ, director al Centrului de Terminologie din cadrul Institutului de Filologie al AȘM
Afirmarea statutului de limbă oficială a Republicii Moldova s-a asociat cu modificarea atitudinii lingvistice a autorităților din Basarabia. Trecerea la grafia latină, consolidarea poziției limbii române în școală, în administrație și în comunicarea oficială au impus-o atenției forurilor științifice și didactice, determinând elaborarea a numeroase lucrări destinate, în primul rând, recuperării și regenerării variantei literare, desfigurate de evoluția anterioară.
Ca limbă de stat, limba română literară constituie o preocupare culturală majoră în Republica Moldova. ca și în România. Dar problemele cu care se confruntă limba română literară în spațiul basarabean nu coincid cu cele pe care le cunoaște uzul ei între hotarele României. În acest sens, în cei 26 de ani de limbă română în Republica Moldova, se constată importante modificări pozitive: româna are o poziție superioară în învățământ, în administrație și își face loc tot mai insistent în spațiul public, inclusiv în relațiile social-economice din țară. Funcționează mai multe posturi de radio și de televiziune de limba română, care, pe lângă școală, depun eforturi în ceea ce privește formarea competenței comunicative a vorbitorilor în limba română literară (standard sau exemplară).
Editat și publicat de Lena Captari / Flux News MD – romaniabreakingnews.ro / sursa:asm.md
