ROMÂNIA BREAKING NEWS

Sunt român, așa m-a făcut destinul, soarta, Dumnezeu… De ce trebuie să mint că sunt bulgar ? – Ivo Gheorghiev (Ion Gheorghe) din Vidin

Sunt român, așa m-a făcut destinul, soarta, Dumnezeu… De ce trebuie să mint că sunt bulgar ? –  Ivo Gheorghiev (Ion Gheorghe) din Vidin

„Dușmanii ne închid ochii/ Dau comandă inimii noastre…/ Nepoților le lăsăm numai cimi­ti­re/ Cân­te­ce cu speranțe blestemate și veninoase”. Astfel de­scrie marele poet aromân din Macedonia, Dina Cu­va­ta, soarta vitregă a aromânilor și, prin extensie, a tu­turor latinilor din Balcani, români, istroromâni, me­gle­noromâni. Băștinași ai acestor locuri dinainte de Nașterea Domnului Hristos

„Sunt român, așa m-a făcut destinul, soarta, Dumnezeu… De ce trebuie să mint că sunt bulgar ?

*articol republicat din 6 iunie 2013 / rbnpress.info

…băștinași ai acestor locuri dinainte de Nașterea Domnului Hristos, latinii din sudul Dunării, până în Pind și Tessalia, au ajuns, în mai bine de două milenii, străini în Patria nașterii lor, „Balcanii”.

Câți dintre guvernanții români din ultimele două decenii au încercat măcar să înțeleagă ce se întâmplă și ce li s-a întâmplat conaționalilor noștri bătuți de soartă? Ca să ia decizii corecte și să pună umărul la deșteptarea lor na­țională, să-i scoată, până nu e prea târziu, din noap­tea asimilării, la care au fost și continuă să fie supuși, politicienii români ar fi trebuit să știe, să înțeleagă, să simtă românește.

Un timp, au tăcut mâlc în fața Atenei, scuzându-se că nu-i momentul să ceară drepturi pentru aromânii din Pind, pentru a nu supăra nobila Eladă, care ar fi trebuit să ne susțină în procesul de aderare la UE.

Au tăcut apoi în fața Al­ba­niei, cum că nu-i mo­men­tul, că americanii aveau nu știu ce treabă pe acolo, și nu se cădea să pui o pro­ble­mă națională la concu­ren­ță cu interesele aliaților.

N-au zis nimic nici când Bul­ga­ria era dată exemplu „pe unitate” la UE, fiind lău­dată pentru avansurile formale, pe hârtie, spre demo­crația europeană și drepturile omu­lui, în comparație cu „leneșa” Românie, unde de fapt sălășluiește raiul minorităților.

Până la Cristian Diaconescu, diplomatul care le-a pus piciorul în prag sârbilor la începutul acestui an (2013), și până la actualul ministru de externe, Titus Corlățean, care s-a remarcat prin convingerea cu care a apărat cauza românilor timoceni la Bruxelles, nici un alt ministru de externe nu s-a legat la cap cu pro­ble­ma așa-zișilor „vlahi”. Dacă viitorii guvernanți, de după 9 decembrie, vor încerca să schimbe ceva din si­tuația actuală, bine ar fi. Medicul Ivo Gheorghiev (Ion Gheorghe) din Vidin, președintele Uniunii Etnicilor Români „AVE” din Bulgaria, semnalează din nou, cu mult curaj și dem­ni­tate, pentru a câta oară? tragedia asimilării românilor din Timocul bulgăresc.

„Practic, astăzi nu mai funcționează nici o școală din cele 19 existente”

– În ultima vreme, în loc să existe o relaxare a si­tua­ției românilor din Ti­mocul bulgăresc, consta­tăm o în­răutățire a lucru­rilor. Cine ignoră cauza ro­mâ­neas­că din nordul Bul­gariei, dom­nule Gheor­ghi­ev?

– România. Reprezen­tan­ții statului român. Ne-au vizitat și președintele Bă­ses­cu, și premierul Boc, și fos­tul ministru de externe, Mar­ga. De parcă am fi fost ciu­mați, niciunul nu s-a oprit să vorbească direct, măcar în parcul istoric din Vidin, cu noi, reprezentanții ro­mâ­ni­lor. Ne-au obligat să mer­gem la Sofia, pe chel­tuiala noastră, unde ne-au primit la ambasa­dă, fără ac­cesul pre­sei, în spatele ușilor în­chise. Deși îi înain­tasem un me­mo­randum cu toate dolean­țele noastre, dom­nul Marga nici n-a men­ționat existența noas­tră în fața autorităților bul­gare, ca și când nu am exista. Nici de promisi­u­nile celorlalți doi înalți dem­nitari ai statului român nu s-a ales nimic. Dim­po­trivă, repre­zen­­­tan­tul De­par­tamen­tu­lui pen­tru Ro­mâ­nii de Pre­tu­tin­deni, dom­nul Eu­gen To­mac, a refuzat să ne mai finan­țeze școlile de învățare a limbii ro­mâne și sărbătoarea de a doua zi de Paște, de la mâ­năstirea românească Al­bo­tina. Practic, astăzi nu mai funcționează nici o școală românească din cele 19 existente, iar go­lul lăsat în împrejurimile mânăs­ti­rii, în zilele de Paște, a fost um­plut de primăria Vidi­nu­lui și de partidul socia­list bul­gar cu o serbare so­cialistă. Domnul Tomac (care slavă Domnului că nu mai lucrează la Depar­ta­ment!) și colegii dumi­sale, domnii Gârbovăț și Cosma (încă la pos­turi!), ne-au în­tors cu zeci de ani înapoi. Peste toa­te, unii domni de la MAE din Bucu­rești nici nu știu abc-ul istoriei noastre. Ne-a vizitat Robert Cazanciuc, fost (actual?) secretar general al Minis­te­ru­lui Aface­ri­lor Externe, care a făcut o gafă de proporții, repetând te­oria absurdă a bul­ga­ri­lor și sâr­bilor, cum că vlahii ar fi altceva decât românii. Acest domn a vorbit cu non­șalanță de „pre­zența ro­mânilor și vlahilor pe aceste meleaguri”. Iar această cuvântare jignitoare a ținut-o cu o ocazie și mai jig­­nitoare pentru noi: des­chiderea Consulatului Ono­ri­fic al României la Vidin, unde consul onorific a fost instalat un etnic grec, domnul Cos­ta Grivov, de parcă s-au terminat ro­mânii din Bul­garia! Cum era de aștep­tat, domnul consul nu participă prea des la activitățile comunității românești.

– Găsiți vreo explicație a atitudinii responsabililor din cadrul Departamentului pentru Românii de Pre­tu­tindeni?

– Cred că acești domni vor să nu mai existăm, ca să nu mai aibă probleme. Știți vorba stalinistă: este om, sunt probleme; nu mai este om, nu mai sunt probleme. Asta par a-și dori respectivii. Fostul ministru al edu­cației, domnul Adomniței, ne-a închis și filiala Uni­ver­sității Spiru Haret, unde aveam, în primii doi ani, aproape 400 de studenți. Plătind o taxă mai mică decât la București, tinerii români din zonă au luat cu asalt cele câteva facultăți. Ne-au închis-o indirect, res­pin­gând înscrierea studenților (controlată de minister), sub pretextul că nivelul învățământului era slab. O fi fost, nimic de zis, dar cred că e limpede pentru oricine că acea universitate juca un puternic rol național. Au­toritățile bulgare începuseră să ne respecte, au existat chiar și bulgari care și-au dat copiii la „Spiru Haret”. Apoi, vorbind de școlile de sâmbătă și dumi­nică, a venit domnul Tomac și a zis: școlile astea sunt o joacă, nu se predă după nici o programă, trebuie închise. Am spus: domnule secretar de stat, deschideți școli ro­mânești normale și apoi închideți-le pe astea. Nu, a zis el, le închidem acum și până la vară veți avea școli ade­­vărate. Și dus a fost! Nu s-a deschis, bineînțeles, nici o școa­lă… Altă po­veste: casa de cultură. De 20 de ani, îi trece câte u­nu­ia prin cap, pe-aco­lo, pe la Bucu­rești, să deschidem o casă de cul­tură româ­neas­că. Voi găsiți spa­țiul, ni s-a tot spus, iar noi ve­nim imediat cu banii… Am găsit nenu­mărate spații potrivite, dar și clădirea unei bănci, cu un spațiu foar­te gene­ros, pe pa­tru nivele, cu holuri de marmură, pen­tru care cereau do­uă sute de mii de euro. Ar fi fost cea mai im­po­zantă casă de cul­tu­ră româ­nească din Bul­­garia, dar n-a fost să fie, a fost con­si­derată prea scum­pă. Eu sunt con­vins că aces­te persoa­ne doresc răul româ­ni­lor din Vi­din, altă ex­plicație nu văd.

– Care este con­tribuția auto­rităților bulgare la acest aban­don, la dezna­țio­na­lizarea românilor?

– Sunt multe de pomenit… Voi aminti doar interdicția, spe­ci­fică Evului Me­diu, de a cânta cântece româ­nești în public, la fes­tivaluri folclorice. Ori­ce vorbă românească este pro­hibită. Astăzi, într-o țară membră a Uniunii Euro­pene! Sunt acceptate doar ins­trumentele, vocile nicio­dată! Față de această revol­tătoare discriminare, de care UE se preface că nu are cunoștință, acțiunile intole­rante ale primăriei din Vidin sunt mici înțepături ami­cale… Au venit oamenii pri­măriei și ne-au azvârlit tabla din fața asociației, pe care era scris „Uniunea Etnicilor Români”, sub jus­tificarea că primarul Ghergo Ghergov nu poate tolera o inscrip­ție românească, în centrul unui oraș bulgăresc. Și ne-au pus în vedere să părăsim acel spațiu, deși plătim chiria la zi și avem un contract. Asta după ce, în timpul re­cen­sământului de anul trecut, primarii români din zeci de comune au fost forțați să nu permită spectacole ale unor formații folclorice din România, sub amenințarea destituirii. Statul bulgar, pretins prieten al României, a pus pe fugă echipe artistice de la nord de Dunăre, doar pentru a nu le lăsa să încurajeze sentimente românești în rân­dul miilor de români din sate. De altfel, însuși rezul­ta­tul acestui referendum falsificat vorbește de la sine des­pre „Bulgaria europeană”. Practic, în zeci de co­mu­ne compact românești, în Vidin, Kozlodui și alte orașe, ar trăi, după autoritățile bulgare, nu mai mulți de 116 români/vlahi! Păi, numai primari sunt atâția! E o ru­șine pentru un stat ce se pretinde democratic. Numai în „cartierul românesc” din Vidin sunt peste o sută. Unde au fost ascunși românii din 98 de sate românești? N-am dori, dar spunem că și la acest capitol, Depar­ta­mentul domnului Tomac ne-a ignorat. Am cerut cal­culatoare, să înregistrăm noi, voluntarii, cât mai mulți conaționali. Aveam la dispoziție zece zile pentru înre­gis­trare. În cele din urmă, au venit câteva laptopuri, dar cu trei zile înainte de expirarea termenului oficial. Doar eu singur am înregistrat 360 de familii, cu cățel și purcel. Unde sunt listele mele? Or fi știind domnii de la institutul bulgar de statistică – institut care este un instrument de bază al autorităților în asimilarea românilor.

 „Toate numele românești au fost bulgarizate, există liste cu numele ce pot fi puse pruncilor”

Nici pe ploaie Vidinul nu își pierde farmecul românesc. Centrul vechi seamănă izbitor cu cele ale orașelor din sudul României

 – Câți români trăiesc de fapt în Timocul Bul­gariei?

– Cifra neoficială, dar apropiată de realitate, este de circa 150.000! Aici intră și cei plecați în Europa, căp­­șunarii și constructorii. De la Vidin până la râul Ti­moc, la granița cu Serbia, sunt 32 de comune compact românești. Pe lângă Dunăre, până la Marea Neagră, avem 98 de comune românești. Cine poate accepta că în toate aceste localități trăiesc numai 116 români?! N-o să credeți, dar faptul acestui fals colosal, săvârșit de statul bulgar, este… îmbucurător. De ce? Pentru că ei singuri își pun ștreangul la gât. Scot la lumină cea mai mare dovadă de asimilare. Va veni un timp când vor da socoteală pentru tot. O altă dovadă de asimilare este schimbarea numelor. Toate numele românești au fost bulgarizate, la oficiul stării civile există liste cu numele ce pot fi puse pruncilor. Părinții lui Dumitru Iencea (Dimităr Ianev) au dorit să-și boteze fiul cu numele Marin, numele nașului. Au fost refuzați și li s-a indicat nu­mele actual, pentru a putea fi bulgarizat: Dumi­tru/Dimităr. Și cu asta își fură căciula. Dar mă gân­desc că ne prețuiesc mai mult decât ceea ce sun­tem… de aceea, vor să ne tragă către neamul lor, să le facem nea­­mul mai bun, să se mândrească cu noi, da? Ar tre­bui să le mulțumim pentru apreciere… Dar nu suntem de acord să mințim și noi împreună cu ei. Eu nu sunt de acord să mint aia ce nu sunt. Sunt român, așa m-a făcut destinul, soarta, Dumnezeu… De ce trebuie să mint că sunt bulgar? Aș deveni mai mândru, mai în­vățat, mai cuminte?
Ivo Gheorghiev a ținut să mulțumească public re­vistei noastre pentru sprijinul acordat de-a lungul timpului: „Singurii care ne-au ajutat, când guver­nan­ții ne-au părăsit, a fost redacția revistei «For­mula AS». Cu cele două mii de euro primite ne-am plătit chiria și electricitatea școlilor românești de duminică. Am primit multe daruri și de la cititorii acestei reviste unice: circa 15.000 de cărți și câteva calculatoare. Cum am putea să le mulțumim? Știm că atâta timp cât mai există astfel de oameni, neamul nostru nu piere. Cu ajutoarele voastre am supra­vie­țuit un an și jumătate”.

Interviu – octombrie 2012

Sursa: formula-as.ro prin România Breaking News

Foto:Întinderea elementului românesc în dreapta Dunării (1910) / ro.wikipedia.org

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: