Administratia Prezidentiala a facut publica vineri Strategia Nationala de Aparare a Tarii pentru perioada 2015-2019. Un document de peste 20 de pagini, pe care l-am sintetizat in cele ce urmeaza.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, intitulată „O Românie puternică în Europa și în lume” și transmisă vineri Parlamentului, este structurată pe patru capitole: „Definirea intereselor și obiectivelor naționale de securitate”, „Evaluarea mediului internațional de securitate”, „Amenințări, riscuri și vulnerabilități”, „Direcții de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României”.
”În mod tradițional, amenințările, riscurile și vulnerabilitățile la adresa apărării și securității sunt evaluate prin prisma unor concepte militare, însă mediul actual de securitate necesită o abordare extinsă, în care să se regăsească, pe lângă elementele de natură securitară, și cele de natură economică, socială, politică, tehnologică și de mediu”, se menționează în Strategia Națională de Apărare a Țării, la capitolul „Amenințări, riscuri și vulnerabilități”.
De asemenea, Klaus Iohannis si-a anuntat intentia de a adresa camerelor reunite un mesaj pe acest subiect in sedinta din 22 iunie. Strategia a fost elaborata de Administratia prezidentiala si discutata la inceputul acestei saptamani atat in CSAT, cat si cu liderii partidelor parlamentare.
Cine sunt dusmanii Romaniei?
O mare diferenta fata de vechea strategie, elaborata in timpul mandatului lui Traian Basescu, este ca presa nu mai apare printre punctele slabe. In strategia din 2010, la capitolul „Vulnerabilitati” se mentiona „fenomenul campaniilor de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii ale statului”, dar si „presiunile exercitate de trusturi de presa asupra deciziei politice”. In schimb, in documentul administratie Iohannis apar la vulnerabilitati probleme cu absorbtia fondurilor europene, „precaritatea resurselor” institutiilor statului si coruptia.
Accentul s-a mutat in cei cinci ani care au trecut de la elaborarea vechii strategii de la terorism la amenintarea de la Est. In 2010, Rusia era mentionata doar in treacat, conflictele inghetate fiind considerate o amenintare mai putin semnificativa decat terorismul. Se vorbea inca de pe atunci despre „crizele gazului” iar razboiul dintre Rusia si Georgia era vazut ca o amenintare, insa mai degraba o problema de viitor decat una a prezentului.
In schimb, in 2015 Rusia apare frecvent in paginile Strategiei de Aparare. „Astazi regiunea este marcata de conflicte active si de o deteriorare a relatiilor dintre NATO si Federatia Rusa”, se arata inca din introducere. Se precizeaza ca „garantul principal al securitatii Romaniei este Alianta Nord‐Atlantica, relatia transatlantica reprezentand liantul strategic care confera coerenta si consistenta actiunilor NATO”.
Corupția se află printre vulnerabilitățile României.
”Corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre”, se precizează în document.
Absența unei planificări bugetare multianuale reale care să determine asumarea și respectarea unor programe de investiții are efecte negative inclusiv în ceea ce privește creșterea capabilităților forțelor armate și respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare. Capabilitatea administrației centrale și locale de a implementa politicile publice naționale și europene constituie o altă vulnerabilitate, mai arată documentul citat.
”Alte vulnerabilități derivă din excluziunea și polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migrația forței de muncă specializate, disparitățile socio‐economice între regiuni si județe, fragilitatea spiritului și solidarității civice”, se mai menționează în Strategia de Apărare a Țării.
Printre amenințările la adresa României se numără ”acțiunile destabilizatoare din vecinătatea estică, ce generează provocări majore pentru securitatea spațiului euro-atlantic, creând instabilitate regională și posibile fenomene negative, printre care migrație, criminalitate organizată, însă și afectarea potențialului de dezvoltare economică”.
Alte amenințări le reprezintă perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre și instabilitatea din Balcanii de Vest, care creează presiuni suplimentare asupra României. ”Tensiunile interetnice și dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanșarea unor conflicte regionle”, se menționează în document.
”Distorsiunile de pe piețele energetice și proiectele concurente ale unor actori statali sau nonstatali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securității energetice.
Amenințările cibernetice lansate de entități ostile, statale sau nonstatale asupra infrastructurilor informaționale de interes strategic ale instituțiilor publice și companiilor, atacurile cibernetice desfășurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea națională”, se mai arată în Strategia Națională de Apărare.
Cum ne aparam?
O alta diferenta interesanta este cea legata de servicii. Acestea erau mentionate frecvent in documentul din timpul presedintiei lui Traian Basescu. In schimb termenul nu apare in noua Strategie, unde se vorbeste doar despre „activitatea” sau „dimensiunea” de informatii si contrainformatii. Iar directiile de actiune mentionate in cazul acestor activitati includ si probleme care tin mai degraba de DNA.
In ceea ce priveste actiunile concrete, documentul administratiei Iohannis vorbeste despre „continuarea procesului de transformare, modernizare si inzestrare a Armatei Romaniei, prin alocarea anuala a minimum 2% din PIB bugetului apararii, timp de 10 ani, incepand cu anul 2017”, „dezvoltarea capabilitatilor necesare pentru a reactiona in cazul unor amenintari asimetrice si de tip hibrid” si „aprofundarea dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic cu SUA, prin consolidarea cooperarii militare, inclusiv pe teritoriul national si in regiunea Marii Negre”.
Este mentionata insa si lupta impotriva coruptiei si asigurarea securitatii energetice. In document se vorbeste si despre „cunoasterea obiectivelor, resurselor si directiilor de dezvoltare a programelor clandestine de inarmare conventionala sau cu arme de distrugere in masa si vectori purtatori, precum si contracararea transferurilor ilegale de produse strategice”.
Potrivit documentului, de interes pentru securitatea națională rămân riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice.
”Terorismul este o amenințare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat și contracarat, inclusiv din perspectiva identificării și destructurării fluxurilor de recrutare și finanțare a acestor activități. Contingentele naționale care participă la misiuni externe sunt expuse riscurilor și amenințărilor generate de acțiunile forțelor, organizațiilor și grupărilor teroriste. Propaganda fundamentalistă în creștere, în special în mediul virtual, favorizează apariția de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acțiuni extremist-teroriste. Proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor purtători, precum și traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea națională, în condițiile unei destabilizări la nivel regional. Acțiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul național, în special în scop de influență, pot obstrucționa proiectele strategice ale României și deciziile în stat”, mai prevede Strategia Națională de Apărare.
În ceea ce privește riscurile la adresa României, în document este prevăzut că instabilitatea regională limitează capacitatea de promovare a intereselor strategice, cu precădere a celor privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova, soluționarea conflictelor înghețate, asigurarea securității energetice, protejarea drepturilor comunităților românești și a activităților economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră.
În document se mai precizează că nerealizarea obiectivelor de dezvoltare a României poate fi generată de persistența dificultăților economice, proliferarea economiei subterane și a corupției, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar și de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene și gradul scăzut de rezistență față de turbulențele majore de pe piețele externe, mai ales pe zona financiar-bancară.
Riscurile de natură socială persistă pe fondul unor tendințe cum ar fi declinul demografic, emigrația populației active, degradarea factorilor de mediu, al deficiențelor din sistemele naționale de sănătate, educație și asistență socială, dar și al distorsiunilor pe piața muncii, se mai arată în document.
De asemenea, strategia mai menționează că radicalizarea entităților extremiste de pe teritoriul României se poate produce pe fondul accentuării curentelor extremiste de sorginte etnică, religioasă sau de altă natură, iar criminalitatea transfrontalieră, de la trafic de droguri, persoane, arme și bunuri, migrație ilegală până la criminalitate economico-financiară, este un alt fenomen cu posibil impact asupra securității naționale
Cine a redactat Strategia de Aparare
Strategia a fost elaborata de Departamentul Securitatii Nationale. Initial, cand s-a inceput redactarea Strategiei in februarie anul acesta, departamentul era condus de George Scutaru, caree intre timp si-a dat demisia iar in prezent este urmarit penal.
Din martie 2015, Departamentul Securitatii Nationale este in sarcina consilierului prezidential Ion Oprisor, general in rezerva si fost secretar al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Inca din 2003, cand presedinte era Ion Iliescu, Oprisor a asigurat expertiza pentru Administratia Prezidentiala.