Societatea pentru cultura românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi a împlinit 30 de ani de existenţă

La 28 mai 1989, într-o zi însorită, dis-de-dimineaţă, se adunau românii la poarta Reşedinţei Mitropolitane, mulţi îmbrăcaţi în costume naţionale, cu mari şi frumoase speranţe că vom avea în viitor o societate care ne va uni într-o singură dorinţă, va apăra drepturile noastre ca popor băştinaş, limba şi tradiţiile. Aveam toţi o singură nădejde, eram veseli şi bucuroşi să ne întâlnim cu prietenii noştri veniţi cu această ocazie din mai multe colţuri ale Ucrainei. Pentru prima dată, după 1945, Societatea a reunit românii din partea de nord a Bucovinei, din ţinutul Herţa şi o parte din fostul judeţ Hotin – actuala regiune Cernăuţi, având ca scop reluarea şi continuarea, în noile condiţii socio-politice, lingvistice şi culturale, a activităţii Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, înfiinţată încă la 1862, la început ca Reuniune Română de Leptură. Adunarea de constituire a avut loc în Sala Sinodală a Mitropoliei, astăzi – Sala de Marmură a universităţii cernăuţene. Au sosit delegaţii din toate satele regiunii, dar şi oaspeţi dragi din regiunile Transcarpatia şi Odesa, din Moldova şi România, Moscova, Letonia, majoritatea fiind bucovineni de origine, scrie Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii „Alexandru cel Bun” într-un articol pentru revista de istorie și cultură „Glasul Bucovinei”, pe care-l publicăm în continuare.

„Acea duminică de 28 mai 1989 a fost şi va rămâne deocamdată pentru mine, poate, cea mai importantă zi din viaţă, a scris ulterior profesorul Grigore Bostan, şeful Catedrei de Filologie Română, deoarece am avut fericirea să rostesc discursul inaugural, şi după discutarea Proiectului de Statut, să anunţ solemn săvârşirea actului istoric al înfiinţării Societăţii „Mihai Eminescu” menite, după cum se menţiona chiar în primele variante ale Statutului (vezi „Zorile Bucovinei”, 2 aprilie 1989), să contribuie la trezirea conştiinţei naţionale, la cultivarea dragostei faţă de limba, cultura, arta, istoria neamului, să ridice pe o treaptă avansată viaţa spirituală a populaţiei româneşti autohtone pe aceste meleaguri”. (Grigore Bostan, Aspecte din activitatea Societăţii „Mihai Eminescu”, „Glasul Bucovinei”, 1994, nr. 3, p. 150).

Proiectul de statut a fost alcătuit de către profesorii Mircea Druc şi Ştefan Hostiuc, discutat de către colegii de la Catedră, la şedinţa căreia au participat scriitori şi alte personalităţi ale vieţii culturale cernăuţene.

După publicarea Statutului viitoarei Societăţi în ziarul „Zorile Bucovinei” au

apărut, aproape în fiecare număr, păreri şi propuneri, formulând o adevărată cronică a evenimentelor. Vom ilustra impactul pe care l-a avut ideea creării unei astfel de societăţi prin publicaţiile ziarului „Zorile Bucovinei”. Citeste întregul material pe portalul partener RBN Press – bucpress.eu