ROMÂNIA BREAKING NEWS

Senatorul Viorel Badea: Găgăuzia captivă interesului rusesc, are nevoie de limba găgăuză și cea română

Senatorul Viorel Badea: Găgăuzia captivă interesului rusesc, are nevoie de limba găgăuză și cea română

Regiunea găgăuză este captiva influenței rusești, însă ar trebui predate mai multe ore de limbă găgăuză în regiune, alături de limba română – crede senatorul Viorel Badea. Regiunea autonomă este în același timp captiva unui grup de interese care reorientează politica locală într-o formă adversă față de Chișinău

În ultimul timp, ați făcut mai multe vizite în sudul republicii, în UTA Găgăuzia. Ați luat pulsul oamenilor de acolo, cum percepeți situația din această zonă?

Senator Viorel Badea

Am făcut mai multe vizite de informare în regiunea găgăuză, la Vulcănești și Comrat, unde am avut posibilitatea să discut cu membrii comunităților care trăiesc în această zonă. Am fost impresionat de ceea ce am văzut și acest lucru m-a determinat să developez și alte proiecte de colaborare cu comunitățile din aceste zone. Am sesizat că, practic, cetățenii R.Moldova care trăiesc în regiunea găgăuză sunt captivii influenței rusești. Din nefericire, nici Bucureștiul, dar nici Chișinăul nu a făcut foarte mult ca să-i scoată din aceasta captivitate. Dacă ne uităm numai la mass media care are acces pe acest teritoriu, vom vedea că majoritatea posturilor de radio, TV și ziarele sunt în limba rusă, prezența și influența mediului politic rusesc sunt permanent. Totodată, am observat că există o mare carență în ceea ce privește promovarea și protejarea limbii române în această zonă, deși limbra română este limbă de stat în R.Moldova. Tocmai de aceea am considerat că este de datoria statului român să se implice în această zonă. Avem cetățeni români care au domiciliu aici și trebuie să ne asigurăm că au posibilitatea să se exprime liber și neîngrădit, fără să le fie afectată identitatea culturală și spirituală. În acest sens am inițiat demersuri pentru înființarea unui Centru de informare a României care să aibă și valențe culturale și spirituale și care să se adreseze în egală măsură atât cetățenilor români care au domiciliu în Găgăuzia, cât și altor etnii cum ar fi ucraineni, găgăuzi, bulgari și, de ce nu, și minorității ruse. Am avut discuții în acest sens la Universitatea din Comrat și am văzut o deschidere excepțională, pentru a putea derula aceste proiecte. Am avut chiar și o întâlnire cu reprezentanta Cancelariei de stat din UTA Găgăuzia, Olga Cârma, cu care am discutat despre necesitatea derulării acestor proiecte. O altă acțiune pe care mi-o propun este să invit un grup de tineri de la Universitatea din Comrat să facă o vizită la București, să viziteze Parlamentul României, să aibă întâlniri cu oameni politici români, să viziteze câteva puncte de interes din București, tocmai pentru a putea să vadă cu ochii lor realitățile românești și pentru a putea să aibă acces și la alt tip de informație decât cea primită la ei și dirijată de la Moscova.

Când va fi deschis Centrul de informare?

Cred că până cel târziu la toamnă va fi deschis, avem deja spațiu alocat la Universitatea din Comrat. Acesta nu va fi un simplu centru de contact cu cetățenii din regiune. Prin acest centru vom încerca să derulăm mai multe proiecte europene, în beneficul cetățenilor care trăiesc în această regiune. Vom organiza o serie de dezbateri care vor avea ca punct de reper descrierea modului în care funcționează lucrurile în Europa și nu în ultimul rând în România. Vom face toate demersurile necesare pentru ca Universitatea din Comrat să poată să stabilească unele contacte la nivel academic și universitar cu instituții similare din UE. În același timp, vrem să deschidem o poartă de comunicare între primari din regiunea găgăuză și primari din România, în contextul colaborării transfrontaliere. Tinerii din regiunea sudică trebuie să fie informați că au posibilitatea să studieze gratis în România și să trimită dosarele la concursul de selectare a candidaților, organizat de Ministerul Educației Naționale.

Cum poate fi extins sprijinul european pentru dezvoltarea economică a regiunii?

UE are foarte multe proiecte pentru încurajarea mediului de afaceri din statele emergente, așa cum este și R.Moldova. Dar nu va trebui să lăsăm doar UE să acționeze, va trebui să facem în așa fel încât să deschidem oportunități pentru mediul de afaceri românesc să investească în regiunea respectivă. Trebuie să le dăm posibilitatea oamenilor de afaceri români să investeastă în zona respectivă, este o regiune primitoare, cu foarte multe resurse. M-a impresionat foarte mult că cei care trăiesc acolo au o abordare foarte onestă în ceea ce privește relațiile pe care le stabilesc cu oamenii care vin din afară. Și oamenii de afaceri din zonă trebuie să se asocieze, îi sfătuiesc să găsească o posibilitate de a crea cooperative de afaceri, iar în parteneriat cu autoritățile române vom încerca să îi îndrumăm și să le facilităm accesul pe piața românească, mă refer în special la produse alimentare, vinicole, fructe și, de ce nu, și la produse textile care sunt fabricate în regiune.

Spuneați mai sus că populația din această zonă este captivă a propagandei rusești.

În ce măsură manifestă deschidere pentru România și pentru aspiratiile europene? Dacă vor fi corect informați despre ce înseamnă România și ce vrea România acolo, sunt convins că se vor deschide. Din experiența pe care am trăit-o, am sesizat că acești oameni sunt onești, au un grad ridicat de cinste. Important este ca noi să le oferim informații corecte și lucruri palpabile. Sunt convins că, dacă vom veni cu oferte serioase, cu investitori, care să poată să dea de muncă oamenilor din zonă, care să poată să aducă bunăstare în zona respectivă, lucrurile se vor schimba. Dacă toate aceste acțiuni vor fi dublate și de o prezență mai mare a oamenilor politici români în zonă, care să se concretizeze prin vizite în localități, organizarea de dezbateri prin care să le explicăm care a fost parcursul României, de unde a plecat și unde am ajuns, vizite ale cetățenilor din regiune în orașele și cetrele turistice din România, toate acestea luate împreună nu au cum să nu dea rezultate.

E lăudabilă inițiativa dumneavoastră de a spori prezența românească în sudul R.Moldova, însă ați punctat mai devreme că evenimetele din UTA Găgăuzia sunt o consecință inclusiv a nepăsării autorităților centrale de la Chișinău…Ce ar trebui să facă pentru a-i apropia?

Eu sunt convins că autoritățile de la Chișinău au lăsat o foarte largă autonomie autorităților din UTA Găgăuzia, iar acestea din urmă, neținând cont de ce au primit, în loc să promoveze interesele generale ale R.Moldova, au încercat să promoveze interesele unui cerc restrâns de persoane, care aveau, probabil, de multe ori relații personale cu Rusia. Pe baza acestor relații personale și de afaceri cu Rusia au făcut în așa fel ca să separe mai mult Găgăuzia de restul republicii. Lucrul acesta nu este deloc normal. Am să dau exemplul cu ce s-a întâmplat mai demult în Romania, în județele Covasna și Harghita. Am avut aproape aceeași situație. Acum lucrurile s-au schimbat foarte mult, limba română a început să fie mult mai uzitată în județele din curbura Carpaților, promovarea intereselor României este prioritară în această regiune, cu respectarea formatului etnic al zonei. Din acest motiv, consider că ar trebui să existe mai multe clase de studiu în limba română în Găgăuzia, în același timp este necesar să fie promovată și încurajată studierea limbii găgăuze. Locuitorii din UTA Găgăuzia trebuie să cunoască limba de stat, este un respect pe care îl datorezi populației majoritare. Trebuie să se ajungă la o normalitate și statul român va sprijini atingerea acestui punct de normalitate și în Găgăuzia.

Cum sunt văzute de la București ultimele evoluții de la Chișinău?

Bucureștiul în relația cu R.Moldova are un obiectiv major – să se regăsească în cel mai scurt timp în familia statelor europene. Modalitățile prin care se ajunge la acest obiectiv sunt diversificate. Însă ceea ce este important în acest moment este ca autoritățile din R.Moldova să treacă rapid la înfăptuirea acestor reforme care le-au fost solicitate de către statele partenere. Să dea dovada faptului că parcursul pe care și l-au asumat este și cel pe care îl urmează și beneînțeles să țină cont de mandatul pe care l-au primit de la electorat în toamnă. Alegătorii care s-au prezentat la vot au arătat fără umbre de dubii că vor ca R.Moldova să se îndrepte către UE și să pastreze o relație speciala cu România. Acum, faptul că actualul guvern beneficiază de sprijinul comuniștilor din actualul parlament este o chestiune că, dacă va fi administrate politic în mod corect, să nu fie afectat parcursul european, nu poate produce îngrijorare. Eu, personal, însă, mi-aș dori foarte mult ca PL să se adauge acestei alianțe, mergând pe mandatul pe care l-au primit de la cetățeni și anume de a urma parcursul european și a să formeze o coaliție largă care să reziste presiunilor antinaționale pe care le are Partidul Socialiștilor, alături de alte forțe de stânga. E foarte important ca RM să nu dea înapoi un pas din drumul pe care și l-a asumat. Nu poți să joci duplicitar, depinde foarte mult cum îți asumi o politică pe care ai negociat-o cu partenerii europeni.

Priorități pentru românii de pretutindeni Domnule senator, ce priorități din punct de vedere al activității parlamentare v-ați stabilit pentru următoarea perioadă?

E foarte important să le asigurăm românilor de pretutindeni posibilitatea de a-și exercita votul la alegerile europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. În acest sens, partidul nostru, PNL, a revenit la un proiect mai vechi de lege pe care l-am avut, privind votul prin corespondență. Astfel, împreuna cu colegii mei de partid am lucrat la o inițiativă privind introducerea votului prin corespondență, după care va fi prezentat într-un cadru mai larg pentru modificarea Codului Electoral. În acest sens, vrem să mărim numărul parlamentarilor din diaspora pentru că în acest moment comunitățile românești care sunt în afara României sunt subreprezentate. Interesul nostru e să facem în așa fel încât demersurile parlamentarilor să fie mult mai intense pentru zonele unde locuiesc români în afara României. Toate aceste modificări ale Codului Electoral vor fi discutate și negociate cu majoritatea parlamentară și sperăm din tot sufletul ca partenerii nostri din partea stângă a eșicherului politic să înțeleagă că între românii din afara Romaniei și românii care trăiesc în țară nu există nici un fel de diferență, că avem cu toții datoria de a-i ajuta pe confrații noștri din comunitățile românești de pretutindeni să își exprime un punct de vedere și să se implice activ în activitatea țării lor. Astea sunt proiecte importante la nivel legislativ. Pe de altă parte, am o serie de acțiuni pe care intenționez să le derulez, altele să le continui. În ce privește românii din R.Moldova, în ultima vreme mi-am concentrat activitatea pe zonele puțin mai delicate, mă refer în special la zona găgăuză și la românii care trăiesc în regiunea Bălți. Este cunoscut faptul că în aceste zone limba română se află într-o mare suferință, posibilitatea românilor basarabeni de a-și face simțită prezenta la nivel administrativ, cultural și de ce nu și identitar e foarte afectată în aceste regiuni. Prezenta însăși a României ca stat în aceste regiuni a fost destul de redusă în ultima perioadă și am considerat că trebuie să fim aproape de românii care locuiesc aici. În primul rând să pot prelua mesajul de la ei și să-l diseminez atât în România, cât și în alte regiuni unde locuiesc români. În acest sens am înființat un cabinet parlamentar la Bălți prin care pot lua legătura cu românii din regiunea de nord a Moldovei, am susținut înființarea unui Centru de Informare a României la Comrat.

Autor, sursă: Lucia Beiu / Adevarul Moldova prin România Breaking News
Editor Lena Captari /romaniabreakingnews.ro

Leave A Reply