ROMÂNIA BREAKING NEWS

, / 1110 0

Semnal! Nicolae Timofti: „Rusia dorește relansarea planului de federalizare a Republicii Moldova”. RBN Press: „Concomitent, Rusia nutrește și destrămarea României”

Autoritățile Republicii Moldova au inițiat politici de modernizare și dezvoltare a țării. Acest lucru este posibil doar prin implementarea standardelor Uniunii Europene, care și-au demonstrat eficacitatea prin asigurarea unui nivel de viață ridicat pentru cetățenii săi. O alternativă pentru această cale nu există. - Președintele R. Moldova
SHARE

Pentru asigurarea securității Republicii Moldova este necesară apropierea și colaborarea cu NATO. Totodată, nu există alternativă pentru calea integrării europene a Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute de președintele Republicii Moldova într-un interviu pentru agenția de presă Ukrinform (Ucraina).

– După declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei ați afirmat că sunteți dispus să semnați documentul de aderare a Republicii Moldova la NATO, în pofida criticilor oponenților politici din țară, precum și a prevederilor constituționale cu privire la statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Vă mențineți opinia?

În activitatea mea de șef al statului mă ghidez de prevederile Constituției. Legea Supremă a țării, adoptată în 1994, stipulează că Republica Moldova este un stat neutru, care nu încheie alianțe și pacte militare și nu admite dislocarea trupelor militare ale altor țări pe teritoriul său.

Consider că, la adoptarea Constituției, autorii Legii Supreme și votanții ei au greșit introducând această prevedere de neutralitate, în condițiile în care și la acea vreme o parte a teritoriului nostru era ocupat de forțe militare străine.

Evoluțiile din regiune ne-au demonstrat că această abordare trebuie revăzută. Sunt de părere că Constituția trebuie adaptată realităților unei lumi mereu în schimbare, fapt despre care am și vorbit în Parlamentul țării.

Prezența armatei a 14-a a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea transnistreană, în pofida voinței autorităților constituționale de la Chișinău, reprezintă o încălcare flagrantă a statutului de neutralitate, stipulat în Constituția țării.

Trebuie luat în calcul și exemplul Țărilor Baltice, foste republici sovietice, care după ce au aderat la NATO, sunt în siguranță acum, beneficiind de prevederile articolului 5 al Alianței nord-atlantice, care stipulează apărarea colectivă în cazul unui atac armat.

În prezent există riscuri considerabile la adresa securității Republicii Moldova și șansa noastră este apropierea și colaborarea cu NATO.

– Alături de alți lideri ai statelor europene, ați participat la Marșul Demnității din Kiev. Ce opinii aveți despre Ucraina la prima aniversare de la schimbarea regimului politic și apariția Maidanului?

Republica Moldova și Ucraina sunt țări vecine între care există o strânsă relație de prietenie. În ambele state, în cadrul unor alegeri libere, alegătorii prin votul acordat partidelor politice, s-au pronunțat pentru integrarea europeană. Popoarele noastre împărtășesc aceleași valori democratice.

Există un proverb – „Prietenul bun la nevoie se cunoaște”. Am dorit neapărat să particip la Marșul Demnității de la Kiev pentru a comemora victimele evenimentelor de pe Maidan, care au schimbat fața țării, dar totodată și pentru a exprima solidaritatea cu poporul ucrainean în lupta sa pentru apărarea integrității și suveranității țării.

Transformările democratice din țara Dumneavoastră reprezintă un model demn de urmat și pentru noi, iar succesul Ucrainei pe această cale este în interesul național al Republicii Moldova.

– Republica Moldova este primul stat dintre fostele republici sovietice care a suportat consecințele tragice ale conflictului armat de pe Nistru cu participarea directă a Rusiei în 1992. Care sunt principalele obstacole pe calea reglementării definitive a diferendului transnistrean și a reîntregirii țării? Considerați realist scenariul retragerii trupelor și armamentului Federației Ruse din regiunea transnistreană și înlocuirea trupelor rusești de menținere a păcii cu o misiune civilă cu mandat OSCE?

Politica autorităților constituționale privind soluționarea conflictului transnistrean, prevede mijloace exclusiv politice. Reintegrarea Republicii Moldova este prioritatea strategică a autorităților de la Chișinău. O soluție viabilă trebuie să se bazeze pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării.

Suntem deschiși pentru un compromis rezonabil pentru acordarea unui statut special al regiunii în cadrul Republicii Moldova, care ar oferi populației din stânga Nistrului un nivel confortabil și garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieții publice. O lege în acest sens a fost adoptată de Parlament în anul 2005.

Soluționarea definitivă a conflictului transnistrean și reintegrarea Republicii Moldova presupune de asemenea retragerea militarilor, armamentului și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul țării în conformitate cu documentele semnate de Rusia la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999 și cel de la Porto din anul 2002. Rusia însă nu respectă aceste angajamente.

Autoritățile Republicii Moldova pledează pentru înlocuirea forțelor rusești de menținere a păcii din zona de securitate de pe Nistru cu o misiune civilă cu mandat internațional.

Cu părere de rău, Moscova susține politic, militar și financiar regimul secesionist de la Tiraspol. Totodată, prin crearea unui focar de tensiune în această zonă a Europei, se urmărește blocarea procesului de integrare europeană a țării. Toate aceste acțiuni torpilează procesul de reglementare a conflictului.

Actualul mecanism de reglementare, în formatul „5+2”, cu implicarea actorilor internaționali, pe parcursul acestor ani s-a dovedit a fi ineficient. Cred că este oportun să reflectăm asupra posibilității de eficientizare a tratativelor.

Ucraina continuă să fie un actor foarte important în acest proces. Dialogul cu privire la soluționarea politică a conflictului transnistrean trebuie să fie dinamizat și noi contăm, în acest sens, atât pe sprijinul Ucrainei, cât și pe cel al partenerilor occidentali.

– Tot mai des este utilizată expresia „transnistrizarea Ucrainei”. Câte șanse de reușită ar avea un asemenea scenariu și cum poate fi evitat? Care ar fi soluția de contracarare a separatismului și care este rolul partenerilor internaționali în acest proces?

După cum am mai spus, noi am trecut prin această experiență tragică, iar învățămintele sunt la suprafață. Se poate spune cu siguranță că conflictele înghețate nu au adus prosperitate cetățenilor care locuiesc pe aceste teritorii. Regiunea transnistreană, de exemplu, trece în prezent printr-o gravă criză economică și socială, ca urmare a ilegalităților și izolării la care a fost supusă.

Comunitatea internațională se implică energic în dezamorsarea conflictului din estul Ucrainei și cred că această abordare trebuie menținută și dezvoltată. Din punctul nostru de vedere, conflictul din Ucraina reprezintă o problemă și pentru Republica Moldova și, cu siguranță, pentru întreaga Europă. Ordinea stabilită pe bătrânul continent după cel de-al doilea război mondial este o valoare pentru toți cetățenii europeni o prețuiesc, și nimeni în Europa nu dorește o recroire a granițelor.

– După începerea ostilităților în Donbas unele partide politice din Republica Moldova pledează pentru părăsirea Comunității Statelor Independente, în condițiile în care Rusia, unul din membrii organizației a declanșat o agresiune fățișă asupra statului vecin, Ucraina. Poate fi considerată CSI o uniune de state bazată pe relații de prietenie?

De la începutul mandatului meu, acum trei ani, am pledat pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. În pofida unui context regional nefavorabil, țara mea a reușit să avanseze pe această cale, semnând alături de Ucraina și Georgia, Acordul de Asociere cu UE. Parte integrantă a acestui tratat este și Acordul de Liber Schimb, care oferă producătorilor autohtoni acces la piața comunitară.

Autoritățile de la Chișinău consideră că semnarea Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și UE nu va dăuna relațiilor cu țările CSI. Dimpotrivă, aceste două spații economice sunt complementare.

Autoritățile de la Moscova nu au fost mulțumite de apropierea celor trei țări de UE. În pofida argumentelor aduse în cadrul consultărilor bilaterale, Federația Rusă a instituit un embargo și a introdus unilateral taxe vamale pentru produsele moldovenești, chiar până la intrarea în vigoare a Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Până în prezent nu au fost prezentate argumente plauzibile în favoarea acestor acțiuni. Cu părere de rău, asemenea acțiuni diminuează încrederea în valabilitatea acordurilor semnate în cadrul CSI. Aceste demersuri plasează, de facto, țara noastră în afara zonei de comerț liber cu țările CSI.

– În timpul Summit-ului de la Minsk al șefilor de stat ai țărilor membre CSI ați avut o discuție emotivă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Despre ce ați discutat atunci cu președintele rus?

I-am spus domnului Vladimir Putin lucruri evidente, din punctul meu de vedere. Republica Moldova dorește relații civilizate, bazate pe respect reciproc, cu Rusia, iar relațiile economice dintre țările noastre să se desfășoare conform regulilor Organizației Mondiale a Comerțului și să nu fie afectate de interese politice de moment.

La fel cum Federația Rusă are relații economice reciproc avantajoase cu Germania, țară membră a UE, la fel urmează a fi construite relațiile cu Republica Moldova, țară asociată cu UE. Calea embargourilor este ineficientă și nu poate forța Republica Moldova să renunțe la calea pe care a ales-o.

– Noul Guvern al Republicii Moldova a declarat integrarea europeană drept prioritate strategică. Politica apropierii de UE este contestată atât de Rusia, cât și de unele forțe politice din țară. Cum pot fi depășite aceste acțiuni de rezistență, inclusiv embargourile economice și șantajul energetic?

Autoritățile Republicii Moldova au inițiat politici de modernizare și dezvoltare a țării. Acest lucru este posibil doar prin implementarea standardelor Uniunii Europene, care și-au demonstrat eficacitatea prin asigurarea unui nivel de viață ridicat pentru cetățenii săi. O alternativă pentru această cale nu există.

Alegătorii moldoveni, prin votul exprimat în cadrul ultimului scrutin legislativ din noiembrie 2014, au demonstrat că susțin partidele care pledează pentru integrarea în UE. Toate partidele din parlament, cu excepția Partidului Socialiștilor, care dispune de 25 de mandate din cele 101, susțin politica de apropiere de Uniunea Europeană. Noul Guvern condus de Chiril Gaburici are drept prioritare majoră integrarea țării în spațiul comunitar.

Embargourile impuse de Rusia în anii 2006 și 2013 ne-a obligat să diversificăm piețele de desfacere. Pe parcursul ultimilor ani, principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești este cea a Uniunii Europene, iar începând cu 2006 aceasta în mod constant devansează piața CSI.

Astfel, la finele anului 2014, spre UE au fost direcționate peste 53 la sută din totalul exporturilor, România, Italia și Germania fiind principalii importatori ai mărfurilor moldovenești. În prezent cota Rusiei reprezintă doar 19 % din exporturi.

Pentru evitarea șantajului energetic unica soluție este diversificarea surselor energetice. Una din realizările actualei guvernări este construcția gazoductului Ungheni-Iași, inaugurat în 2014, care va permite racordarea sistemului energetic al țării la cel european. Conducta va avea o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, volum ce acoperă integral nevoia de gaz a țării. Următoarea etapă este construcția acestui gazoduct până la Chișinău. Importanță strategică al acestui proiect este că vom avea posibilitatea să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a depinde doar de furnizorii din est.

– Recent în sudul țării, în Găgăuzia, au avut loc alegeri. Amestecul Rusiei în procesul electoral a fost evident…

Ingerința unor state străine în afacerile interne ale Republicii Moldova nu poate fi tolerată. De altfel ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, unde a fost atenționat asupra faptului că implicarea Rusei în alegerile din Autonomia Găgăuză, de partea unui candidat la funcția de guvernator al regiunii, este inacceptabilă.

Republica Moldova respectă normele europene pentru dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale și lingvistice a comunității găgăuzilor din țara noastră. În 1994 Parlamentul țării a votat pentru crearea UTA Găgăuzia, unde găgăuzii să beneficieze de toate drepturile.

Înțelegem că interesul subit al emisarilor de la Moscova pentru alegerile din autonomia găgăuză urmărește alte scopuri și anume readucerea în discuție a federalizării Republicii Moldova – o inițiativă a Rusiei eșuată în 2004 prin respingerea de către Chișinău a așa-numitului „Memorandum Kozak”.

În calitate de șef al statului și de garant al suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării, voi întreprinde acțiunile necesare pentru ca Legea Supremă să fie respectată.

Zinaida Gurskaia, Chișinău /ukrinform.ua

Sursa: presedinte.md,  prin romaniabreakingnews.ro

Redacția România Breaking News – RBN Press precizează ca Rusia se implică concomitent, atât în „federalizarea” R. Moldova cu scopul unic de destabiliza și controla spațiul dintre Prut și Nistru în sensul intereselor geopolitice rusești, dar și în conceptul de „Moldova Mare” care să înglobeze și partea din dreapta Prutului (Moldova Istorica din granițele Statului Român). Scopul Vădit, destabilizarea României și chiar destramarea teritorială. Ultimile evidențe ale unor astfel de uneltiri și intenții ale Moscovei au ieșit la iveală de curând, după alegerile din noimebrie 2014 din R. Moldova.

Astfel, Igor Dodon (foto), Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, partidul cu cel mai mare grup parlamentar din Parlamentul Republicii Moldova după alegerile din 30 noiembrie 2014, a anunțat pe Facebook că ar avea în lucru un proiect de lege care prevede acordarea „cetățeniei moldovenești” – cetățenia statului Republica Moldova, în regim preferențial, românilor din provincia românească Moldova.

Igor Dodon fusese întrebat de un „prieten” ce face el pentru „cei peste 4 milioane de moldoveni de peste Prut”, adică din Moldova românească. Drept răspuns, Dodon a spus că „trebuie elaborat un mecanism de acordare a cetățeniei Republicii Moldova” pentru aceștia.

Oricât de aberant, negândit și original ar putea părea un asemenea demers, trebuie reamintit că agitarea proiectului „Moldova Mare” la Chișinău datează dintr-un moment imediat după independența de stat, atunci când Președintele Mircea Snegur a organizat, în 6 martie 1994, Congresul „Casa Noastră Republica Moldova”, iar majoritatea, aparținând Partidului Democrat Agrar din Moldova de la acea vreme, susținută de cel de-al doilea grup parlamentar al Partidului Socialist-Asociația Unitate-„ Edinstvo” a venit cu ideea că o încununare a teoriei moldovenismului – există poporul moldovean distinct de cel român – ar trebui să fie constituirea statului Moldova Mare, prin unirea la Republica Moldova independentă a Moldovei istorice românești. Dumitru Moțpan, președintele PDAM a lansat public teza atunci, susținută de pseudoistorici precum Artiom Lazarev și Vasili Stati.

Al doilea moment de recrudescență moldovenist în Republica Moldova a fost cel de după preluarea Guvernării Republicii Moldova de către comuniști, atunci când a fost aprobată Legea Concepției Politicii naționale – românii devenind a șasea minoritate în Republica Moldova pe lângă o majoritate „moldovenească”, distinctă. Tot atunci negarea acestei prevederi consemnată în lege urma să fie sancționată penal. Ulterior, recursul la istoria contrafăcută sovietică și teoria moldovenismului l-a dus pe Victor Stepaniuc, vicepreședinte al Partidului Comuniștilor, în situația de a reînvia subiectul Moldova Mare.

Faptul că o asemenea temă e agitată, chiar și la nivelul unui aranjament marginal de schimb de replici pe o rețea de socializare, dar escaladat în presa de la Chișinău, arată că subiectul e viu și gata de a fi utilizat de către partidele pro-ruse din Republica Moldova, chiar și după ce Curtea Constituțională a recunoscut preeminența Declarației de Independență a Republicii Moldova asupra Constituției și a consacrat numele limbii de stat în Republica Moldova ca limba română. – evz.ro prin romaniabreakingnews.ro

Publicat de România Breaking News

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press