Consiliul Național al Românilor din Ucraina, uniune civică care reunește peste 20 de societăți culturale și organe de presă din regiunile Cernăuți, Odesa, Transcarpatia și Kiev, s-a adresat la începutul anului 2021 miniștrilor Educației și de Externe ai Ucrainei, dar și omologilor lor din România și Republica Moldova privind situația școlilor „moldovenești” din regiunea Odesa, potrivit bucpress.eu, citat de romaniabreakingnews.ro
Consiliul Național al Românilor din Ucraina constată cu nedumerire și indignare că, în pofida asigurărilor ferme din partea autorităților centrale ucrainene de a nu aplica, în școlile cu limba „moldovenească” de predare, cotele lingvistice prevăzute de Legea învățământului mediu secundar din Ucraina (inclusiv în scrisoarea Ministerului Educației și Științei al Ucrainei către CNRU nr. 4/3025-20), începând cu anul școlar 2020/2021, aceste cote au fost introduse discret în mai multe instituții de învățământ secundar din regiunea Odesa.
Agenția BucPress publică în continuare acest memoriu:
Ministerul Educației și Științei al Ucrainei
Domnului Ministru Serhii Șkarlet
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei
Domnului Ministru Dmytro Kuleba
Spre informare:
Ministerul Educației și Cercetării al României
Domnului Ministru Sorin-Mihai Cîmpeanu
Ministerul Afacerilor Externe al României
Domnului Ministru Bogdan Aurescu
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Doamnei Ministru Lilia Pogolșa
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova
Domnului Ministru Aureliu Ciocoi
Domnilor și Doamnelor !
Consiliul Național al Românilor din Ucraina constată cu nedumerire și indignare că, în pofida asigurărilor ferme din partea autorităților centrale ucrainene de a nu aplica, în școlile cu limba „moldovenească” de predare, cotele lingvistice prevăzute de Legea învățământului mediu secundar din Ucraina (inclusiv în scrisoarea Ministerului Educației și Științei al Ucrainei către CNRU nr. 4/3025-20), începând cu anul școlar 2020/2021, aceste cote au fost introduse discret în mai multe instituții de învățământ secundar din regiunea Odesa.
Astfel, prin deciziile directorilor, mai multe școli din raionul Reni, spre exemplu Plavni (Barta), Limanske (Frecăței), Novosilske (Satu Nou), Orlivca (Cartal), Dolinske (Anadol) etc., dar și din alte raioane, au început anul de învățământ 2020/2021 cu implementarea cotelor respective. Împotrivirile părinților și profesorilor nu au fost luate în seamă, iar forța nevăzută a indicațiilor de sus a fost mai puternică decât orice argument științific, legal și de bun simț.
Introducerea acestor cote s-a făcut contrar angajamentelor Ucrainei de a respecta Opinia Comisiei de la Veneția privind prevederile art.7 al Legii educației din Ucraina, referitoare la „situația particulară a persoanelor care se identifică drept moldoveni, a căror limbă este aceeași cu limba vorbită de minoritatea română și, prin urmare, este limbă oficială a UE (pct.48)”. Adică, în situația dată, avându-se în vedere aceeași limbă (doar denumită altfel: de unii română, de alții moldovenească), tratamentul trebuie să fie unitar.
Autoritățile ucrainene nu și-au respectat nici promisiunile făcute oficialilor din România și R. Moldova privind abținerea de la introducerea cotelor lingvistice ucrainene în școlile cu limba „moldovenească” de educație.
Identitatea limbii române cu idiomul numit de sovietici limbă moldovenească este demonstrată științific de forurile competente internaționale și recunoscută oficial de fostul Ministru al Educației și Științei al Ucrainei, Serhii Kvit, la cea de a IX-a Conferință ministerială din cadrul Procesului de la Bologna. La 15 mai 2015, la Erevan, în cadrul celui de al IV-lea Forum al aceluiași Proces, ministrul ucrainean al învățământului a declarat fără echivoc, onest și deschis, că „nu există diferență între limba română și limba moldovenească”.
În egală măsură, ex-ambasadorul Ucrainei în România, dl Oleksandr Bankov, vorbitor fluent al limbii române, a declarat tranșant că „pentru noi (adică pentru Ucraina – n.n.) nu există limba moldovenească. Cei din România și Moldova vorbesc o singură limbă. Românii și moldovenii sunt împărțiți politic.”
Academia Română și Academia de Științe a Republicii Moldova, Catedrele de Filologie Română de la Universitățile ucrainene din Cernăuți, Ujgorod și Izmail s-au pronunțat, în repetate rânduri, asupra identității depline a limbii române cu așa-zisa limbă moldovenească, a cărei existență nu poate fi justificată științific, ci doar motivată politic, exact ca pe timpurile URSS.
O axiomă științifică nu trebuie să fie repetată de o mie de ori pentru a fi înțeleasă de autorități.
Directorii de școli din localitățile locuite compact de români/moldoveni din regiunea Odesa, care au emis abuziv decizii de introducere a cotelor lingvistice în școlile pe care le conduc, trebuie să fie trași la răspundere pentru încălcarea prevederilor legii. Ei n-au consultat părinții, elevii, profesorii, nu au respectat legea, au acționat contrar angajamentelor internaționale ale Ucrainei de abordare unitară a unor situații identice.
Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm Ministerului Educației și Științei din Ucraina să dispună de îndată anularea tuturor deciziilor directorilor de școli din regiunea Odesa privind introducerea cotelor lingvistice ucrainene în școlile cu limba română/„moldovenească” de predare începând cu anul de învățământ 2020/2021.
Solicităm de asemenea revenirea la limba română de educație în școlile din regiunea Odesa, unde până în anul 1998 educația s-a făcut, cu acceptul unanim al elevilor, părinților și profesorilor, în limba română și nu în așa-zisa „limbă moldovenească”. Considerăm abuzivă redenumirea, în anul 1998, a limbii române drept limbă moldovenească, și introducerea ei sub această denumire improprie, impusă politic, în școli, fără nicio consultare prealabilă cu elevii, părinții, profesorii și directorii.
Totodată cerem – a câta oară! – unificarea în cel mai scurt timp a programelor de învățământ a școlilor cu limba română de educație din regiunile Cernăuți, Transcarpatică și Odesa, divizate artificial în instituții cu educația în limbi diferite (ca denumire: română / moldovenească).
Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți
Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură și Literatură în Bucovina „Mihai Eminescu”
Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”
Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress – asociația jurnaliștilor români din Ucraina
Mihai Mecineanu, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa
Ștefan Broască, vice-președintele Asociației Științifico-Pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina