Dorințe, intenții și planuri urzite în subteranele politicii negre încep să prindă contur și să fie asumate public.
Chestiunea moldovenească, în contextul evenimentelor din Ucraina, devine, din zi în zi, mai presantă și, de ce nu, tot mai îngrijorătoare pentru integritatea frontierelor României.
Dacă în scenarii anterioare se anticipa o Moldova Mare, integrată României, drept compensație pentru integrarea Transilvaniei la Ungaria, zilele acestea a fost readusă în atenție proiecția geopolitică “Republica Federală Moldova”.
Trei partide de extrema stângă (Partidul Regiunilor, Partidul Patrioților Moldovei, Partidul Socialiștilor), bașcanul Uniunii Teritorial Administrative Găgăuzia, Mihail Formuzal și Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, cunoscut pentru implicarea activă în politică, au semnat un pact privind crearea Mișcării Populare Moldova Mare.
Anterior, în luna iulie 2012 a fost lansat un balon de sondare a opiniei publice referitor la Republica Federativă Moldovenească. Se preconiza ca federația să includă cinci republici și o regiune autonomă. Proiectul era parte a unei așa-zise strategii de federalizare a țării elaborate de Mișcarea Moldova Federală. Se propunea ca cele cinci republici să poarte denumirile de: Republica Moldovenească de Est, Republica Moldovenească de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia, și Republica Bucovina, iar regiunea autonomă, “Ținutul Autonom Basarabia”.
Potrivit documentului citat, statul federativ ar avea o populație de 10,5 milioane oameni, care vor locui pe întreg teritoriul fostului cnezat moldovenesc. Republica Federativă va avea o formă de guvernare prezidențială, iar organul legislativ se propune să fie alcătuit din două camere.
Semnatarii documentului spun că scopul Mișcării Populare Moldova Mare este apărarea statalității țării. Presa oficială de la Chișinau este, însă, de părere că pun la cale destabilizarea situației din Moldova, iar Serviciul de Informații și Securitate dă asigurări că va contracara aceste intenții.
Mișcarea s-a creat în contextul tulburărilor apărute în sudul Republicii Moldova și al cererilor bașcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal, privind crearea, de urgență, a Gărzilor Populare în Uniunea Teritorial Administrativă Găgăuzia. Acestea ar urma să asigure ordinea publică, însă misiunea reală va fi cunoscută după ce Formuzal își va realiza promisiunea de a declara “independența” autonomiei găgăuze de Republica Moldova. Surse din cadrul Executivului de la Comrat au declarat că, pe 6 iunie, Mihail Formuzal și șeful Inspectoratului de Poliție din Găgăuzia, Serghei Suhodol, au dat indicații primarilor din mai multe localități ale autonomiei să formeze, timp de două săptămâni, lista “gărzilor populare”. Din aceste “gărzi populare” vor face parte, în fiecare localitate, câte 40 de persoane. Acestea vor patrula în grupuri de câte 2-4 persoane, fără arme.
În Executivul de la Comrat este și un proiect “privind crearea serviciului de pază al Comitetului Executiv al Găgăuziei”, similar Serviciului Protecție și Pază de Stat. Acest “serviciu de pază” urmează să aibă șapte angajați.
La foarte scurt timp, deputatul Adunării Populare de la Comrat, Ilia Uzun, a chemat locuitorii Autonomiei găgăuze la arme. Alesul local a avertizat recent, la o întâlnire cu ambasadori străini acreditați la Chișinău, că locuitorii regiunii autonome vor lua arma în mâini în cazul în care Chișinăul nu le va îndeplini toate doleanțele:
”Dacă de acum încolo va fi tot așa, vă dau cuvântul meu că, la fel ca mine, mii de oameni… ne vom întoarce în Moldova anilor 1990. Avem oameni tineri, care știu să țină arma în mâini. Noi nu vrem asta, dar nu ne temem, vom muri pe pământul nostru. Pământul nostru e al Bugeacului”.
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova “a luat act de pretinsa inițiativă lansată de participanții la ‘întâlnirea secretă’ de la Bălți din 5 iunie 2014 (Mihail Formuzal, Mihail Garbuz, Veaceslav Perju, Sveatoslav Mazur, Episcopul Markel) care prevede: ‘pregătirea unei revolte a minorităților etnice la Comrat și Bălți împotriva autorităților legitime ale statului’, ‘recrutarea unor detașamente populare, ce ar urma să fie antrenate la escaladarea unor conflicte interne, declanșarea unui război informațional contra autorităților Republicii Moldova’. În contextul enunțat, reiterăm că prin măsuri specifice derulate, Serviciul de Informații și Securitate acționează continuu pentru prezervarea ordinii constituționale, protejarea valorilor supreme ale statului și asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor consfințite prin Constituția Republicii Moldova.”
Serghei Perciun, vicepreședintele Partidului „Patrioții Moldovei”, a declarat, în cadrul unui interviu la postul de televiziune Publika TV, cităm:
“Detașamente de șoc care au fost pregătite, (…) SIS-ul știa foarte bine de chestiunea aceasta, Voronin știa foarte bine de asta. (…) Voronin pur și simplu s-a temut să facă ordine atunci. (…) De mult vorbim, ‘Patrioții Moldovei’, să unim toate forțele patriotice să salvăm Moldova de românizarea agresivă, de implicare în acest proiect sinucigaș cum se numește unirea cu Uniunea Europeană șamd. (…)“
Despre “românizarea agresivă” s-a mai vorbit și în octombrie 2010, când agenția de știri Regnum din Rusia publica:
“Expansiunea vizând teritoriile ucrainene este o realitate. Insula Șerpilor, Insula Maican, isteria în jurul Basarabiei de Sud și al Bucovinei de Nord sunt numai câteva dovezi ale expasionismului agresiv românesc pe Prut, pe Nistru (…) Dușmanul trebuie bătut pe teritoriul lui. Iar România, la nivelul politicii ei de stat este un dușman neîndoielnic pentru Republica Moldova și Republica Moldovenească Nistreană. De aceea, este necesar un bloc antiromânesc, a cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român și încetarea existenței sale în granițele actuale. Transilvania, oare, nu a fost ruptă din Ungaria? Oare este totul în regulă cu rușii și ucrainenii din România? Bucureștiul nu ar trebui să arunce cu pietre în vecini, având propria casă de sticlă fragilă. (…)”.
În toți acești ani, la București nu au existat semne că potențialul conflictual major din est este luat în serios, iar prioritățile politicii externe și de securitate în relațiile cu vecinii au rămas să fie identificate după consumarea evenimentelor viitoare. Desigur, pe o nouă bază și cu alți actori geopolitici.
“Doamne, apără și păzește România!”
Autor: AUREL I. ROGOJAN
Publicat Sâmbătă, 14 iunie 2014 – Cotidianul.ro
Redacția R.B.N. Press va publica în curând materiale referitoare la implicarea pe teritoriiul României a „activiștilor” pro „Moldova Mare” activiști care militează inclusiv pentru desprinderea Moldovei dintre Carpați si Prut de România.