Scrisoarea lui Mihai Viteazul despre incursiunile făcute la Sud de Dunăre (decembrie 1598)

Breve estratto di una lettera scritta da Michel Voivoda della Vallachia al Serenissimo Arciducea Massimigliano circa alli progressi fatti nuovamente nel Paese de Turchi.

Sirenissimo Prencipe. Non ho voluto tralarciare di rar raguaglio a V.A. qualmente io con li miei poco far` passassero il Danubbio, et presso Nicopoli se riscontrassimo in 1300 Turchi condotti da 2 bassa, et 12 sangiachi Beghi con quali ci azzuffassimo et con l`agiuto Divino li rompessimo con mortalita grande di loro et fuga delli due Bassa; poi habbi abbrugiatto Nicopoli et spianato tutte le case al no di 16 m(illa) mettendo a fil di spada, I quanti vi era dentro. Indi voltassimo verso Bodon, dove similmente trovassimo 2 Beghi con 1000 turchi, quali in subito furono da noi rotti, con preda delli loro stendardi, et pregio ama d`alcuni turchi segnalati; quel giorno istesso abbruggiassimo et spianasimo detto Bodon, dove erano 12.000 case in circa con morte d`alcuni dei nostri, et con questa habbiamo ancorbbruggiato altre citta da Conto, citte Pleionnie, Vracrat, Homensiten, Orchioxhat con morte di tutti li turchi ivi habitanti, sacheggiando tutti li villagi che vano tra la Transalpina et la Tracia al no di 2000 et ho` fatto condure di qua del Danubio tutti li christiani, et li bulgari al no di 16.000 anime che erano in quelli paesi, alli quali ho dato qui nel mio paese habitatione del meglio, che ho potuto asciando tutto il paese loro dishabitato et distrutto…

V. A. sia sicura che tantoche piacera a Dio darmi vita io non cessero di continuare al suo servitio et di tutta la christianita et voglio con l`aiuto Divino passar un`altra volta il Danubio et metter a fuoco et ferro tutto il Dobroitar sino a Belgrad et Segeridar sino al mare. Perche tuto il mio dissegno non mira ad altro che alla estirpatione del comun, nemico e alla esaltatione della christianita! Concio a V.A. mi offero etc….

„Scurt extras al unei scrisori trimise de principele Mihai al Valahiei către Serenisimul Arhiduce Maximilian, despre noile incursiuni făcute din nou în țara turcilor.

Prealuminate Principe. N-am dorit să neglijez să dau informații Alteței Voastre cât timp eu și ai mei de puțin timp am trecut Dunărea și ne-am întâlnit lângă Nicopoli cu 1300 de turci conduși de doi pași și de 12 sangiac-bei, cu care ne-am hărțuit și cu ajutorul divin i-am înfrânt cu mari ucideri dintre ei și cu fuga celor doi pași; apoi am incendiat Nicopoli și am dărâmat toate casele, în număr de 16.000, trecând prin tăișul spadei pe toți câți mai erau înăuntru. Imediat, ne-am repezit spre Bodon, unde, la fel, am găsit 2 Bei cu 1000 de turci care pe loc au fost puși de noi pe fugă, cu luarea stindardelor ca pradă și despăgubiri de la unii turci însemnați; în aceeași zi am aprins și am dărâmat zisul Bodon, unde erau cam 12.000 prin  case, cu moartea unora dintre ai noștri și cu asta am mai incendiat alte orașe din Conto, din Pleionnie, Vracrat, Homensiten, Orchiaioxat, cu moartea locuitorilor turci, jefuind toate satele ce sunt între Valahia și Tracia în număr de 2000; și i-am condus de acolo, dincoace de Dunăre pe toți creștinii și bulgarii, în număr de 16.000 de suflete care erau în acele ținuturi, cărora le-am dat aici, în țara mea, locuințe mai bune, lăsând, cum am putut, toată țara lor nelocuită și distrusă.

Alteța Voastră să fie sigură că, atâta timp cât va plăcea lui Dumnezeu să-mi dea viață, eu nu voi înceta să-l slujesc pe el și pe întreaga creștinătate și vreau, cu ajutorul lui Dumnezeu, să mai trec și altă dată Dunărea și să trec prin foc și sabie tot Dobroitar până la Belgrad și Segeridor până la mare. Fiindcă tot planul meu nu urmărește altceva decât stârpirea inamicului nostru comun și preamărirea creștinătății.

Cu aceasta, rămân la dispoziția Alteței Voastre etc….”

Sursa: I. Dumitriu-Snagov, Monumenta Romaniae Vaticana, 1996

Preluat de la Tiparituri Romanesti prin R.B.N. Press