Să facem cunoștință cu scriitorii basarabeni, care simt și gândesc românește. Impresii de la Târgul de Carte Gaudeamus ediția 2015

Ediția din acest an a Târgului de Carte GAUDEAMUS  ne-a oferit și prilejul de a-i cunoaște mai bine pe unii scriitori români din stânga Prutului. La standul editurilor eLiteratura, eDidactica și ePublishers –  conduse de cunoscutul  poet  Vasile Poenaru au fost lansate o seamă de cărți, unde am avut ocazia să îi cunoaștem pe autorii acestora, veniți special la București:

Victor Teleucă: Ninge la o margine de existență; Galina Furdui: volumul de versuri Aripa vederii și cartea pentru copii Taina care ești; Lidia Codreanca: Realități basarabene (eseuri lirice) și cartea pentru copii În pădurea Veveriței;  Claudia Partole: Totentanz Viața unei nopți. Jurnalul menajerei; Gheorghe Calamanciuc:  Sexul cuvintelor (versuri);  Ion Anton:  Viața ca amintire (roman).

Volumele au fost prezentate de  Vasile Poenaru, Theodor Codreanu, Dumitru Gabura , Claudia Partole  și  Nicolae Petrescu  Redi. subsemnatul.

Cărți ale scriitorilor basarabeni au mai fost lansate și la standurile editurilor Vinea (Andrei Țurcanu, Emilian Galaicu- Păun, Mircea V. Ciobanu, Dumitru Crudu, Radmila Popovici, Silvia Goteanschi, Vitalie Răileanu) și Bibliotheca (Vasile Romanciuc: Bucurii pentru copii. Prozatori contemporani din Basarabia).

VICTOR TELEUCĂ
„Ninge la margini de existență”
(poezii, reflecții și alte deziceri de sine),

Editura eLiteratura, 2015

Această carte am conceput-o în 1992, într-un  decembrie, umblând singur pe plajele ninse ale Masandrei,  în Italia… scria regretatul Victor Teleucă.

Cartea aceasta,  ne  șoptește din ceruri  poetul, am  terminat-o în anul 2002, când  trecut-am pe un alt țărm.

Am venit să răstorn lumea, dar lumea era  plăsmuită de la început răsturnată, scria  cel căruia nu i-a reușit încercarea…

Pe ogorul literaturii reușit-a să răstoarne, însă,  una dintre cele mai frumoase brazde .

„Această  ningere capătă un caracter de amploare, de încărcare de alb  și de descărcare de negru”,  explica autorul…

O încărcare de alb și descărcare de negru e și ninsoarea poetului. Ningând,   el face pârtie, acoperă granițe …

Cartea, scrie academicianul Mihai Cimpoi în prefață,

„…este cu adevărat o revelație prin substanța sa meditativă, prin felul ei spontan de a se structura, prin modul surprinzător de a se naște din ea însăși […]Toposul central e, firește, existență, cu tot câmpul ei categorial de a fi și de a nu fi, de a avea și lipsi, de a muri și a încerca de a nu muri, de a trece și a rămâne, de a sfârși și de a ne-sfârși, de a vrea și a nu putea etc. […].”

Volumul, spune criticul literar Theodor Codreanu,

„…pare o foarte derutantă amestecătură de scriituri, de la versul clasic și de la poemul în proză, până la versul liber, împănat cu textualism, nelipsind aforismul sau eseul  […] Simți, însă, că amalgamul acesta e doar aparență, căci se coagulează într-o inefabilă unitate de viziune stilistică […] Adevărul poetic al lui Teleucă trebuie căutat la nivelul întregului, deși tehnica este a fragmentului” .

Scriitorul Victor Teleucă s-a născut în Cepeleuți (localitate din fostul județ Hotin ). A absolvit Facultatea de Filologie și Istorie a Institutului Ion Creangă, Universitatea de Stat din Chișinău (1958).

În perioada 1964 – 1976 a fost redactor-șef la săptămânalul Cultura.

În anul 1977 a fondat  Literatura și arta și, în calitatea sa de redactor-șef, a promovat valorile culturii naționale. Acuzat de naționalism a fost destituit de comuniști în anul 1983.

Despre opera poetului, eseistului, traducătorului și publicistului Victor Telucă au mai scris:  acad.  Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Dumitru Matcovschi, acad. Haralambie Corbu etc.

LIDIA CODREANCA
„Realități basarabene”
(eseuri lirice), Editura eLiteratura,  2015
În pădurea Veveriței
(carte pentru copii), Editura eLiteratura, 2015

Lidia Codreanca e absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău și căsătorită cu Iurie Colesnic (la Târgul Gaudeamus, scriitorul a lansat cartea Chișinăul nostru necunoscut, lansare care a fost prezentată de colegul nostru Daniel Siegfriedsohn în articolul Foto-Video/ „Chișinăul dispare! …dispare Chișinăul istoric!” – Iurie Colesnic la prezentarea „Chișinăul nostru necunoscut” la Târgul de Carte Gaudeamus din București. Judecând după intensa activitate scriitoricească a celor doi, familia Colesnic pare un fel de filială a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Lidia Codreanca a debutat editorial cu cartea Crai nou. Au urmat alte patru cărți de proză pentru copii. Ultima, În pădurea Veveriței, a fost lansată la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, 2015.

Povestea Doi feți-logofeți din cartea În pădurea Veveriței  ne readuce  în lumea copilăriei. La gura sobei, nepoții ascultă basmul deaâpănat de  bunică. Jarul îi vrăjește, vrăjitoarea îi pune pe  jar…

Despre Lidia Codreanu, autoarea cărților pentru copii, Ion Ciocanu scria în  Literatura și prin Arta:

„Scriitoarea cultivă o narațiune simplă, abordează subiecte tradiționale, pe care le tratează de asemenea tradițional, apelează permanent la invenții lingvistice salvatoare”.

Cartea de eseuri Realități basarabene își întâmpină cititorii cu căldura lacrimii și răcoarea spumei .

În eseurile: Intrăm în lumea cealaltă prin lacrimi și  Poetul a plâns în limba română, Adrian Păunescu e ajutat parcă să-și audă ecoul pe un munte de sare.

Lidia Codreanca, doctor în filologie, s-a remarcat și în domeniul cercetării științifice. Studiind arhivele, ea ne ajută să redescoperim  costumul național lăsat de străbuni și să ne legăm de el cu un brâu tricolor.

Cărțile Sociolingvistica. Mic dicționar terminologic (2002), Limba Română în Basarabia (1812- 1918), Studiu sociolingvistic pe baza materialelor de arhivă (2003)  par o terapie de șoc pentru nebunii și pionii care  ne atacă regina.

CLAUDIA   PARTOLE
„TOTENTANZ. VIAȚA UNEI NOPȚI.  Jurnalul menajerei”,
Editura ePublichers, 2015

Romanul redă trăirile unei femei nevoite să emigreze în Italia din cauza situației materiale precare, a neîmplinirilor din viața de familie, dar mai ales a celor din viața de actriță.

A fost un drum lung. Un drum al disperării. Mi se părea că mă duc alungată de-acasă și că în țara mea nu mai încap, nu mai am loc,   nu mai trebuiesc nimănui. Trăiam disperarea unei femei ieșite din tinerețe. În realitate era durerea unei actrițe alungate de scena care-i fusese atât de sfântă.

După destrămarea trupei de teatru din care făcea parte, femeia își duce crucea –  o cruce grea, făcută, parcă, din scena rămasă goală.

De unde titlul TOTENTANZ ?  Aflăm de la personajul principal al  romanului:

La miezul nopții, dacă-mi ciulesc urechile, aud cum dansează strigoii tarantela. Sau poate dansul morții? Acel fatidic ritual zis Totentanz” […] „În urechi îmi răsună fraze din poemul lui Goethe (Totentanz) pe muzica lui Liszt  – dans macabru… ”

Gândul somnului de veci sub pământ străin o îngrozește, dorul de casă o sfâșie:   „Devin propria mea sperietoare. Iar acele ceasornicului mi se înfig în ochi ca niște așchii. Nu-mi doresc acum nimic mai mult decât să fiu acasă, în culcușul meu de unde am fugit speriată de o altă spaimă. Spaima de singurătate și sărăcie… Poate de mine am fugit? Dar m-am ajuns din urmă și încerc să mă târâi (tot eu) îndărăt acasă, să mă conving, să-mi cer iertare în numele cuiva, justificând ignoranța altcuiva, să-mi făgăduiesc imposibilul pentru a mă convinge să rămân […] Dar e atât de greu să te întorci după ce ai fugit. Încolțește ceva în tine, ceva care te grăbește, dar și altceva care se împotrivește.”

Între raiul visat și iadul din care a fugit apare un spațiu în care se teme că nu va mai încăpea nici speranța…

Romanul Claudiei Partole pare scris la lumina lumânării aprinse de un priveghi, cu pana înmuiată în tușul unui dans macabru. Trecut prin oglinda cititorului, titlul   „Viața unei nopți” devine noaptea unei vieți.

Claudia Partole, membru al Uniunii Scriitorilor,  s-a născut la 14 iunie 1955 în satul Cotova, Drochia, Republica Moldova. Este absoventă a Facultății de Filologie, Universitatea de Stat din Moldova.

Dintre numeroasele colaborări menționăm:  revista „Noi”; „Alunelul”, „Florile dalbe”; „Moldova”, „Femeia Moldovei”, „Literatura și arta”, „Nistru”; (Viața Basarabiei”), „Contrafort”, „Convorbiri literare”, „Cronica veche”, „România literară”, „Dunărea de Jos”.

A încercat și a reușit să se impună în  mai multe genuri literare: versuri, proză, literatură pentru copii, eseuri, cugetări. Romanul prezentat la București – „Totentanz Viața unei nopți. Jurnalul menajerei” a obținut Premiul  „Vasile Vasilache” la Salonul Internațional de Carte Chișinău– Biblioteca Națională, 2009  și  Premiul Uniunii Scriitorilor  din Republica Moldova, 2010).

***

Scriitorii basarabeni Nicolae Dabija și Traian Vasilcău nu au  fost prezenți la Gaudeamus 2015, dar par  prezenți la toate târgurile de carte.

TRAIAN VASILCĂU
„Sfeșnic în rugăciune”,
Notograf Prim, Chișinău

Traian Vasilcău scrie o poezie cu vers scurt, dar cu bătaie lungă. În miezul creionului său, cărbunele ia foc, aprinde sfeșnicul, luminează tărâmuri de Rai și de Iad.

Temele preferate ale autorului sunt divinitatea, cuvântul, mama, iubirea, istoria (în Cântec pentru dacii noștri auzim, parcă, tobele străbunilor).

Lucrând zi și noapte la soclul cuvântului, poetul „se zidește în scris”. Lacrimile lui par boabe de grâu înfrățit, par râul ce le irigă .

Despre „Sfeșnic în rugăciune”, Dumitru Anghel  scria:

O carte de lirică autentică, de-o modernitate evidentă, în limitele și auspiciile unei prozodii originale și întrăznețe […]

Dar și o poezie care parcă vine din alte vremi, mai blânde și mai așezate, cu sonorități de strană și atmosferă de toacă liturgică din Psaltirea în versuri a Mitropolitului Dosoftei.

Scriitorul Traian Vasilcău s-a născut la 2 aprilie 1969 în satul Viișoara, raionul Edineț, Basarabia.

Este licențiat al Facultății de Istorie și Etnopedagogie, Universitatea Pedagogică de Stat   „Ion Creangă” din Chișinău, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A condus secția Literatura Contemporană la Muzeul Literaturii Române  „Dimitrie Cantemir” din Chișinău, a fost prim – redactor la săptămânalul  „Accente”, președinte al  „Societății Culturale Pasărea Phoenix” și al „Fundației Culturale Maluri de Prut”, director-fondator al revistei literar-artistice  „PHOENIX”.

A debutat editorial în 1995 cu două volume de poezii, în prezent având peste 40 de cărți (poeme, versuri pentru copii, pamflete, eseuri și maxime, traduceri).       

NICOLAE DABIJA
„Tema pentru acasă”
Editura Princeps Edit, Iași

Nicolae Dabija s-a născut la 15 iulie 1948 în Codreni.

În anul 1966 începe cursurile Facultății de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău, dar în anul trei este exmatriculat, fiind acuzat de naționalism. În 1972 a absolvit Facultatea de Litere  a aceleași universități.

Anul 1975 este anul debutului editorial (cu volumul „Ochiul al treilea” ).

S-a afirmat ca poet, eseist, autor de cărți pentru copii, autor de manuale școlare, romancier  ( „Tema pentru acasă” a ajuns la a patra ediție), publicist și om politic. Creațiile sale literare, traduse în multe limbi, au fost încununate cu prestigioase premii.

Din anul1986, Nicolae Dabija este redactor-șef al revistei „Literatura și Arta”  (săptămânal al Uniunii Scriitorilor din Moldova ).  Publicația sa (ajunsă în anii 1989 -1990 la un tiraj de 200000-250000 de exemplare)  a contribuit  decisiv la declanșarea mișcării de eliberare națională,  decretarea limbii române ca limbă de stat,  trecerea la alfabetul latin și impunerea tricolorului.

 Tema pentru acasă este un roman despre drama deportaților basarabeni și despre credința în Dumnezeu, care  i-a ajutat să o depășească. Tragedia unor oameni nevinovați, umiliți de regimul comunist pentru simplul fapt că gândeau altfel. Cartea se prezintă și ca un tulburător roman de dragoste.

La școala din Poiana, profesorul de Limba și literatura română e acuzat de noile autorități că a schimbat portretul lui Stalin cu cel al lui Eminescu. După un simulacru de proces, Mihai Ulmu, „dușmanul poporului”, ajunge în gulag . Asumîndu-și mari riscuri, Maria Răzeșu, fosta-i elevă din anul IV de liceu, îl ajută să evadeze, dar și să își dea seama de dragostea lor.

O săptămână întreagă le-a trebuit soldaților ca să-i găsească. Șapte zile au fost de ajuns pentru ca Mihai și Maria să se regăsească.

Nestrivită de calvarul gulag-ului, dragostea se-nalță, răzbate ca o iarbă cerească prin piatra de pe inima lor.

Acțiunea romanului se petrece în Basarabia, pe timpul ocupației sovietice, când lacrima românului ajungea pănâ în Siberia.

Cu harul său, scriitorul ne poartă prin iad , meșterind vitralii din cioburi de vise; ne trece prin rai, astupând cu iubire groapa lăsată de Domn la facerea omului.

Faptele trecutului îl inspiră din nou pe Nicolae Dabija. Inspirația lui, aura de voievod, de străjer neobosit al românismului, îi fac loc în istorie ca unui dac pe Columnă.

Publicat de Nicolae Petrescu – Redi / Redactor România Breaking News – romaniabreakingnews.ro