Rusia își modernizează serviciile secrete. Putin schimbă țintele spionajului rusesc. Prioritatea: Europa de Est

Una dintre prioritățile premierului rus este reforma serviciului secret ale armatei, GRU, a cărui operativitate este îngreunată de structurile învechite și eterne certuri pe competență cu celelalte agenții de spionaj ale Rusiei. Forma și misiunea GRU au fost modificate pentru a reflecta noile priorități ale elitelor politice și militare, iar Europa de Est și țările din Asia Centrală vor fi printre obiectivele sale principale.

Directoratul Principal de Spionaj al Statului Major al Armatei (GRU) este cea mai mare agenție de spionaj extern a Rusiei: în 1997, GRU avea de șase ori mai mulți spioni în afara granițelor țării decât succesorul KGBului, Serviciul Străin de Informații (SVR). Creat în 1918 de către Leon Trotsky, primul comandant al Armatei Roșii, GRU a fost însărcinat cu colectarea de informații importante din punct de vedere economic sau militar din surse din afara Uniunii Sovietice. GRU și-a păstrat importanța și după anii ’90, nu în ultimul rând din cauză că, spre deosebire de KGB, nu a fost niciodată divizat.

Cu toate acestea, numirea lui Aleksandr Șliahturov în 2009 în fruntea GRU a adus cu sine o serie de schimbări – percepute drept negative de „veteranii” agenției de spionaj. Astfel, personalul a fost redus cu circa 1.000 de oameni prin trasferul angajaților către comandamente militare teritoriale și prin impunerea pensionării celor care au atins vârsta potrivită; totodată, numărul generalilor din cadrul GRU a fost redus de la 100 la 20, iar trei dintre cele opt brigăzi ale forțelor speciale Spetsnaz au fost desființate, membii acestora fiind transferați sub alte comenzi. De asemenea, Șliahturov a redus dramatic numărul operațiunilor de spionaj din afara zonei de influență a Rusiei – și anume statele învecinate care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică.

Totuși, zilele lui Șliahturov la conducerea serviciilor secrete militare par să fie numărate; conform agenției de știri AFP, restructurările au dus la controverse majore în interiorul GRU, iar din luna august, Șliahturov (a cărui identitate este atât de secretă încât nici o fotografie a sa nu a fost vreodată făcută publică) este internat în spital – o practică obișnuită în cazurile înalților oficiali aflați în pragul pensionării, conform cotidianului guvernamental Rossiiskaya Gazeta. Pe de altă parte, analiștii firmei de consultanță și analiză strategică Oxford Analytica sunt de părere că misiunea lui Șliahturov – și anume reforma agenției împotriva tuturor rezistențelor interne – a fost încheiată, și că schimbările din cadrul GRU reflectă o „raționalizare” a activităților de spionaj care se va extinde probabil și asupra celorlalte agenții după reîntoarcerea, în 2012, a lui Vladimir Putin la Kremlin.

Raționalizarea spionajului rus

Conform Oxford Analytica, ale trei procese au fost deja demarate. Primul dintre ele este rezolvarea problemelor existente dintre Serviciul Federal de Securitate (FSB) și Serviciul Străin de Informații (SVR) – ambele create după divizarea KGBului. Aceste două agenții sunt antrenate într-o dispută veche în centrul căreia se află încercările FSB de a domina SVR. Premierul Putin a lăsat să se înțeleagă că SVR își va păstra independența, dar că va trebui să susțină misiunile FSB de urmărire a suspecților în străinătate.

O altă prioritate este, pentru Putin, îmbunătățirea coordonării și vitezei de răspuns a serviciilor. O plângere mai veche a veteranilor din GRU este că repartizarea adunării de informații – mai ales cele obținute din interceptări electronice și prin satelit – este efectuată de către comandamentele militare teritoriale din afara agenției. Acest lucru reflectă însă încercarea de a face ca analizele să aibă loc mai rapid – și de a se ține cont de nevoile „consumatorilor”. Ca și rezolvarea certurilor dintre SVR și FSB, și această problemă împiedică fluiditatea schimbului de informații între agenții.

De asemenea, Vladimir Putin dorește accelerarea schimbării de generație la vârful tuturor serviciilor secrete. Liderii tineri, care nu au fost marcați de luptele interne rezultate din divizarea KGBului, își așteaptă cu nerăbdare promovarea – care implică nu numai o mai mare posibilitate de a decide modul de operare din cadrul instituțiilor, dar și, adeseori, un avantaj financiar. Actualii conducători ai serviciilor secrete fie se apropie de vârsta pensionării – fie au depășit-o deja. Șeful FSB, Aleksandr Bortnikov, are 60 de ani, cel al SVR, Mihail Fradkov, 61, iar directorul Serviciilor Federale de Protecție, Evgheni Murov, 66.

Însă Putin se confruntă nu numai rezolvarea unor probleme interne mai vechi, ci și cu schimbarea strategiei generale a serviciilor secrete ale Rusiei – a căror muncă s-ar putea concentra în viitor pe un număr mult mai restrâns de operațiuni.

Contraspionajul revine în forță

Analiștii de la Oxford Analytica sunt de părere că asasinarea a trei rebeli ceceni la Istanbul în 16 septembrie de către un presupus ofițer de informații rus a scos în evidență rolul agențiilor de securitate în urmărirea unor presupuși dușmani în afara granițelor țării. Deși „munca murdară” reprezintă doar o mică fracțiune a acestei activități, serviciile secrete vestice sunt de părere că FSB și SVR au început să coopereze atât în privința monitorizării numeroșilor emigranți ruși (de la simpatizanții cauzei cecene la oameni de afaceri), cât și, ocazional, în exercitarea anumitor presiuni asupra acestora – și în perturbarea activităților lor dacă acestea sunt considerate dăunătoare interesului național.