ROMÂNIA BREAKING NEWS

Românii din Timoc — amenințați cu pistoalele, iar presa românească din Ucraina — cu lichidarea

)

Închiderea redacției de limba română a postului «Radio Ucraina Internațional» și lupta românilor din Valea Timocului pentru școli și biserici românești au fost principalele probleme discutate la Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români, desfășurat în localitatea Donji Milanovac, Serbia.

Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români, ediția a IV-a, sub genericul Europa — Manipulare — Minoritate, s-a desfășurat în perioada 5—7 aprilie în localitatea Donji Milanovat din Serbia. La acest eveniment a participat și autorul acestui reportaj, în calitate de reporter al ZdG. Cu o zi înainte de începerea Congresului, am mers la Iași, pentru a participa la o dezbatere despre Basarabia — de la tragismul istoriei la integrarea europeană, organizată de Asociația Chronos împreună cu Muzeul Unirii.

Din Chișinău spre Iași am luat un maxi-taxi. Alături, stătea o femeie ce avea vârsta trecută de 40 de ani, care venise recent de la muncă din Italia. Mergea la un medic din Iași. Pe drum femeia s-a arătat bucuroasă că a primit dublă cetățenie. A scos din geanta de culoare maro pașaportul românesc, pe care îl ținea într-o bucată de celofan. «Am fost de mai multe ori la Piatra-Neamț. Ultima dată tot pe la Sculeni am trecut. Da’ nu văd dacă mi-au pus ștampilă». La rândul meu, am întrebat-o dacă este și cu sufletul aproape de România sau doar se bucură de avantajul pe care îl oferă cetățenia română basarabenilor pentru a pleca mai ușor în străinătate.

Criza de identitate: «Românii sunt răi și rușii ‘parșîvi’»

«Dacă Moldova intră în UE, am să renunț la pașaportul românesc. Ce-i drept îi drept. Documentele sunt bune pentru Europa… Românii sunt răi. Ei sunt o națiune aparte de noi», îmi spune pasagera de lângă mine fără a-și argumenta cele spuse. După mai multe discuții despre limba română, istorie, cultura românească și politicienii de la Chișinău, femeia a spus că și rușii sunt «parșîvi», pentru că ne-au amestecat limba și acum ne aflăm în criză de identitate.

Mai multe detalii referitoare la acest subiect le-am discutat împreună cu doi profesori de istorie de la Chișinău și cu alții de peste Prut. La dezbaterea de la Iași au fost mai multe voci optimiste, care au subliniat că, în mare parte, problema de identitate etnică, de limbă și cultură în Basarabia va reveni la normalitate. «Un pas important, care întârzie, ar trebui să-l facă politicienii, începând cu modificarea articolului din Constituție care spune că limba de stat este «limba moldovenească», a punctat unul dintre profesori.

De la Iași am luat trenul, apoi autocarul pentru a ajunge în localitatea Donji Milanovat, la Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români, la care au participat mai mulți jurnaliști din afara granițelor, precum și oficiali de la București. Jurnaliștii au discutat despre problemele comunităților românești din afara granițelor României, inclusiv crearea unui sistem coordonat și rapid de reacție în chestiuni care vizează încălcarea drepturilor minorității românești, profesionalizarea presei de limba română din afara granițelor și identificarea unor soluții de finanțare a presei.

Pericol pentru presa românească din Ucraina

Jurnaliștii din comunitățile românești din Ucraina s-au arătat întristați de un anunț pe care l-au primit de 1 aprilie curent de la Compania Națională de Radiodifuziune a Ucrainei, fiind informați că redacția de limba română a postului «Radio Ucraina Internațional» va fi lichidată pentru a reduce din cheltuieli, și asta după 45 de ani de emisie. În acest sens, Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR) a făcut un apel către autoritățile competente ucrainene să mențină redacția de limba română a postului «Radio Ucraina Internațional».

«FIJR somează inițiatorii proiectului de închidere a redacției de limba română a postului de Radio Ucraina Internațional să renunțe la această măsură administrativă. FIJR va informa toate instituțiile și organizațiile internaționale semnificative în legătură cu încălcarea normelor care reglementează principiile europene ale libertății de expresie», se arată în declarația Forumului.

Președintele FIJR, Romeo Couți, condamnă ferm simpla idee a limitării libertății de expresie. “În această situație, este evident că Ucraina simulează respectarea valorilor și obligațiilor europene asumate. Motivele financiare nu constituie o justificare pentru această inițiativă de limitare a drepturilor fundamentale ale minorităților naționale», a declarat Couți.

Peste 300 de mii de români din Timoc aflați în ultima fază de asimilare

În cadrul evenimentului de la Donji Milanovac, Părintele Boian Aleksandrovici de la Biserica Românească din Malainița a spus că guvernul sârb duce în continuare o politică agresivă de deznaționalizare și de asimilare a românilor din Valea Timocului. «Românii din Valea Timocului sunt în ultima fază de asimilare». Părintele Boian a mai afirmat că autoritățile sârbe, în loc să le acorde drepturile necesare, fiind un stat candidat la aderarea la UE, îi amenință frecvent pe preoții români din regiune atunci când se pune în discuție construcția unui locaș românesc sau primesc scrisoare de demolare a clopotnițelor. «Românii din Timoc, în special liderii de organizații românești, sunt amenințați și cu pistoalele», a mai spus părintele.

De altfel, președintele Institutului Cultural Român, Andrei Marga, prezent la Congres, a subliniat importanța crucială a presei pentru democrație și pentru cultură. «Nu există nici democrație și nici cultură trainică fără presă liberă. De calibrul presei depind atât cultura democrației, cât și restul culturii. Ne ocupăm în acest Congres de presă în relația cu comunitățile românilor din afara frontierelor țării. Aduc mulțumiri jurnaliștilor care au sprijinit preocuparea de a cunoaște nevoile acestor comunități și de a le satisface», a mai declarat Marga.

Victor Ponta: 10 mii de jurnaliști români în afara granițelor

Mesajul primului-ministru al României, Victor Ponta, a fost în primul rând de a felicita FIJR, organizație care se adresează celor aproximativ 10 mii de jurnaliști români care activează în mass media de limba română din afara granițelor, pentru perseverența și energia cu care a promovat identitatea acestei categorii profesionale.

În continuare, secretarul de stat Stejărel Olaru, șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a afirmat: «Noi, ca Departament ce are în responsabilitate viața și activitatea românilor de pretutindeni, ne bazăm pe informațiile furnizate din teren, e foarte importantă activitatea jurnaliștilor. Activitatea dumneavoastră e vitală pentru noi, astfel ne sesizăm și ne implicăm», a mai spus Olaru în cadrul evenimentului de la Donji Milanovac.

Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români este organizat de FIJR în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și Consiliul Județean Cluj. Organizarea celei de-a cincea ediții a Congresului va avea loc în orașul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina.

SURSA: zdg.md

Leave A Reply