Românii din Herța de două zile își spun durerile și nemulțumirile în stradă
Actualizare – 27 iulie
De două zile românii din ținutul Herța își spun durerile și nemulțumirile printre lacrimile care sunt vărsate de mamele, soțiile și fiicele tinerilor care au fost chemați la comisariatele militare din raioanele regiunii Cernăuți pentru a fi mobilizați în Estul Ucrainei, unde de mai multă vreme se dau lupte grele pentru apărarea integrității teritoriale a statului ucrainean.
Nemulțumirea a trezit neliniște în momentul în care zeci și sute de locuitori ai regiunilor Donețc și Lugansc au părăsit locul de conflict, stabilindu-se cu traiul în regiunile de vest ale Ucrainei și obținând statut de refugiat. Aceștia din păcate “se fac tot mai comozi la noi acasă”, spun protestatarii și refuză astăzi să se mai întoarcă la casele lor și să lupte alături de tinerii din toată țară pentru eliberarea de separatiștii proruși a regiunilor lor, pe când tinerii din regiunea Cernăuți, români și ucraineni sunt mobilizați și trimiși “la război”, câte o sută și chiar mai mulți din fiecare localitate.
“Cine și cu cine luptă în Estul Ucrainei?”, se întreabă românii din ținutul Herța. Exemplul lor l-au urmat și locuitorii din celelalte sate românești ale regiunii Cernăuți, care au ieșit în stradă și au intrerupt circulația pe drumurile principale din nordul Bucovinei. Astăzi, centrul regional Cernăuți este “paralizat”, fiind izolat de raioanele Herța, Hliboca și Noua-Suliță. Drumurile spre satele românești ale regiunii sunt închise, acces având doar ambulanțele și pompierii, în caz de necesitate.
Locuitorii din cele trei raioane ale regiunii Cernăuți au blocat de două zile și circulația pe drumul E86, care duce spre România, Republica Moldova și capitala Ucrainei. Întâlnirile care le-au avut protestatarii cu autoritățile locale, reprezentanții și conducerea comisariatelor regional și raionale, în cele două zile de când neliniștea în rândul populației pașnice din regiunea Cernăuți se face tot mai simțită, n-au dus la o înțelegere comună, ceea ce îi determină pe oameni să rămână în stradă și să aștepte un răspuns oficial din partea Președintelui Ucrainei Petro Poroșenko. “Vom sta atâta timp în stradă până când vom fi auziți și înțeleși corect!”, ne-a spus doamna Marina Gociu din satul Godinești, raionul Herța, o mamă cu ochii înlăcrimați care își așteaptă de patru luni feciorul să se întoarcă acasă de la război. “Numai așa suntem în siguranță că tinerii noștri nu vor fi mobilizați și duși la război”, a continuat gândul doamna Bilea din comuna Pasat, regiunea Cernăuți.
Vă propunem să ascultați vocea poporului, opiniile oamenilor din ținutul Herța, care sunt nemulțumirile lor și ce i-a determinat pe ei să iasă în stradă? La secțiunea FOTO (partea inferioară a paginii) găsiți imagini surprinse de reporterul BucPress în timpul protestelor care au loc în localitățile din ținutul Herța, regiunea Cernăuți.(Bucpress)
Înregistrare audio 27 iulie
Video:
24 iulie
Dangătul clopotului din sfintele lăcașe care a răsunat în această dimineață în unele localități românești din raionul Herța, a fost ca un semn de deșteptare și de îndemn de a se împotrivi chemărilor de a trimite feciorii satelor Bucovinei să moară în regiunile Donețk și Lugansk.
În fiecare localitate din acest ținut oamenii au ieșit în stradă. Au început locuitorii comunei Horbova, urmați de cei din satele Banceni, Godinești, Buda-Mică, Buda-Mare, Pasat, Mogoșești, Mihoreni, Țureni și alte localități. Oamenii vor să trăiască în liniște și pace.
[quote_right] „Aici vom sta zi și noapte, în mijlocul drumului și nu vom permite nimănui să ne ia copiii de acasă și să-i ducă la război” – doamna Gherman din satul Horbova. [/quote_right] Nu vor ca feciorii lor, să fie duși la război, iar tinerii din Estul Ucrainei să fie considerați ca refugiați, odihnindu-se în regiunea Cernăuți, și-n alte zone din vestul țării… „Este un neadevăr, de ce tinerii români trebuie să moară în Donbas, pe când bărbați tineri din est se odihnesc în ținutul nostru, fiind refugiați”, scandau locuitorii Ținutului Herța.
Șeful Administrației Raionale de Stat Herța, domnul Viorel Iastremschi a declarat că speră în găsirea unei soluții pașnice, fără mobilizare obligatorie. Speranțele și promisiunile conducerii raionale, dar mai ales a comisarilor militari, nu au fost suficiente pentru calmarea situației.
„Aici vom sta zi și noapte, în mijlocul drumului și nu vom permite nimănui să ne ia copiii de acasă și să-i ducă la război”, spunea doamna Gherman din satul Horbova.
BucPress
Înregistrare audio de la protest.(apasă play)
Din durerile vechi ale Herțenilor…
Românii din Ținutul Herța în anul 2012 își cereau drepturile într-o scrisoarea deschisă adresată opiniei publice și mass media din România.
Iată textului integral al scrisorii:
Românii herțieni de pretutindeni, atât din spațiul actual al acestui teritoriu, aparținând vechii Moldove, cât și toți cei care au fost nevoiți sp-și părăsească locurile natale, din motive entice (refugiu), deportări și domicilii forțate, ca urmare a cotropirii staliniste, își pun întrebarea absolut legitimă: Până când vor fi românii herțeni-ucrainieni?
De ce suportă herțienii ocupația străină, începând din 29.06.1940 și până în prezent, cu excepția perioadei 07.1941-03.1944, o administrație străină (sovieto-ucrainiană), știut fiind că teritoriul Heței a fost trup și suflet al statului feudal moldovean, de când a luat ființă și până la ocuparea acestuia prin forța (rapt), fără nici un drept sau motive de orice natură.
Apartenența ținutului Herța de statul moldovean este dovedită prin documente și săpături arheologice chiar de la începutul milenului II, ea fiind atestată documentar în anul 1400 (satul Molnița), de către înțeleptul domnitor al Moldovei, Alexandru Cel Bun. În tot acest lung interval istoric, în spațiul ținutul Herța au locuit și au trăit pașni, neîntrerupt numai români, sub administrație moldovenească, fără emigranți de altă etnie, astfel că în anul 1940, la supliciul Stalinist asupra Herței, procentul de populație românească era de 98% (în prezent fiind de 95%), dintre cei aproape 40.000 de locuitori ai Herței.
În virtutea dreptului la restabilirea adevărului istoric, noi, herțienii de pretutindeni, apelăm la opinia publică, la societatea civilă și mass-media, la toți cei care au sentimente patriotice, cu dragoste pentru toți românii, și din afara graniței, inclusive și din ținutul Herța – care atâtea secole au vorbit numai graiul românesc, să-și spună părerea privind dreptul reîntregirii (rectificare de graniță), al ținutul Herța, la trupul României.
De aceea, pentru cei care ar considera acest demers, al nostru, al romanilor herțieni, ca o așa zisă revendicare teritorială, noi o considerăm ca o abandonare a unei comunități de români, deoarece, în legislația europeană și internațională se stipulează clar că orice comunitate bine constituită etnic și istoric, într-un teritoriu, are dreptul să-și hotărască singură soarta viețuirii în teritoriul stabilit, și sub ce administrație etnică și istorică se constituie.
Din aceste motive: trecutul istoric numai românesc, limba vorbită numai românească, religia creștină ortodoxă, obiceiuri și cultura strămoșească, care se păstrează și azi, și mai ales c ținutul Herța a fost rupt prin forță șii abuzz din trupul țării, credem că demesurile noastre, ale herțienilor către organele statale românești, și către opinia publică sunt absolut îndreptățite și legale.
O eventuală trimitere la afirmația că „nu dorim revendicări teritoriale” făcută de unii politicieni români, ar însemna o asociere cu nedreptatea istorică teritorială, acceptarea tacită a unui abuzz asupra integrității teritoriale, prin folosirea forței de către un stat puternic asupra unui stat copleșitor mai mic; înseamnă nerestabilirea unui adevăr din istoria țării noastre și o nepăsare despre soarta românilor, care, fără voia lor, se află înafara granițelor României.
Este necesar să declarăm că, în privința oricărei trimiteri a problemei ținutului Herța la unele hotărâri ale unor foruri internaționale (Paris, Helsinki) de nemodificare a granițelor, noi herțienii, nu vom fi de accord, atâta timp cât pe teritoriul Europei s-au făcut multe modificări de granițe, posterior acelor hotărâri, ca de exemplu: eliberarea Țărilor Baltice și a altor state din Imperiul Sovietic, (Ucraina, Moldova, Georgia, Kazahstan, etc.) destrămarea Iugoslaviei, Cehoslovaciei, apariția noului stat Kosovo, unirea celor 2 state germane, etc. numai România nu se poate încadra în spațiul istoric de 2.000 de ani.
Ca urmare, noi herțienii, considerăm că este necesar să se organizeze sub auspiciile Academiei Române, o dezbatere istorică și juridică, cu participare internațională (Italia, Egipt, Franța, Spania, Grecia, Rusia, Ucraina) sub patronajul Senatului și al Președinției, prin care să se arate încă odată – prin documente drepturile istorice și entice ale românilor în spațiul carpato-ponto-danubian. De asemeni, să se cunoască și mai mult cum a fost pârjolit acest spațiu de popoare și etnii venetice și asupritoare.
Referitor la organele statale ale României, noi herțienii, ne-am adresat prin memorii, în repetate rânduri, și am primit răspunsuri ambigui sau de neputință. Sperăm, măcar acum, când nu mai este mult timp până la încheierea unui tratat cu Ucraina, ca populația ținutului Herța să revină și să conviețuiască alături de toți românii țării noastre.
MAMA ȚINUTULUI HERȚA ESTE NUMAI ROMÂNIA.
Scrisoarea este semnată de Președintele și vicepreședintele Societății Culturale „Ținutul Herța” Asimionese Petru și respectiv Mircea Budacu.
DTh