Românii Basarabeni și ideia UNIRII – documente rusesti din 1863

Extrase din lupta pentru limba românească și ideea unirii la românii din Basarabia după 1812, publicata la Chișinău in 1932.

„Am primit informații că nobilimea basarabeană, pregătindu-se a redacta o adresă împăratului, cu prilejul evenimentelor din Polonia, este împiedicată de opoziția partidului boierilor, care visează să restabilească nația moldovenească în Basarabia, în vederea apropierii împrejurărilor care ar da nației dreptul a cere unirea cu Moldova.

În fruntea acestui partid stau: secretarul adunării deputaților nobilimii Alexandru Cotruță, fratele lui, judecătorul Carol Cotruță, doi frați Casso (fiii lui Stepan Casso), doi frați Ioan și Constantin Cristi, Constantin Cazimir și fiul lui, student.

Rog excelența voastră să mă înștiințați, în ce măsură informația aceasta merită crezare.”
Document din Cancelaria guvernatorului general al Rusiei Noi și al Basarabiei – 1864

Document din Cancelaria guvernatorului general al Rusiei Noi și al Basarabiei – 1864

„Am primit din Moldova informațiuni: că între Cahul și Chișinău s-a înființat de către revoluționari o poștă pentru transmiterea corespondenței lor și pentru trecerea, fără pașapoarte, a oamenilor, de la care iau, pentru aceasta, câte 3 ruble, și că astfel de poștă există între Ismail și Cetatea Albă; că moldovenii de la Chișinău, tineri din bune familii, au legături cu Iașii și Bucureștii pentru unirea Basarabiei cu Principatele prin mijlocirea moldovenilor, care vin din Principate la Chișinău pentru scrisori.”

Raportul unui reprezentant al învățământului rusesc (partea stângă a documentului)
facsimil_6_dreapta

Partea dreaptă

„Vizitând în anul 1867 așezămintele școlare din regiunea Odesei, domnul ministru al instrucțiunii publice a observat între altele și faptul că moldovenii din Basarabia, care de mult trăiesc în Rusia, nu toți cunosc limba rusă, în unele parohii ortodoxe până acum toată slujba bisericească se face în limba moldovenească. Călăuzit de convingerea că este absolut necesar a se pune capăt acestei despărțiri de stat întrucât acum, poate, mai mult ca oricând, cultura rusă a moldovenilor din Rusia a căpătat o semnificație politică, deoarece unirea Moldovei cu Valahia și formarea unui principat aproape neatârnat și puțin binevoitor pentru noi produce o acțiune de atracție vădită și la vecinii moldoveni din Basarabia. Domnul ministru a considerat ca o datorie ca în darea de seamă a așezămintelor școlare vizitate de el la 1867 să aducă acest lucru la cunoștința Înălțimii sale Imperiale, anunțând că el socotește la timpul său să roage pe Prea Sfințitul Chișinăului să ia parte la această chestiune, cu speranța că silințele unite ale două departamente nu numai că vor lămuri, dar vor dezlega favorabil problema expusă.

Aducând la cunoștință cele mai sus arătate, graful D. A. Tolstoi m-a însărcinat să deleg în Basarabia un profesor cu experiență pentru amănunțită inspecție a tuturor școlilor primare de acolo și pentru culegerea informațiilor care se vor părea necesare la examinarea arătatei chestiuni, iar informațiile culese să fie prezentate de mine alteței sale.

Ca urmare a acestui fapt am delegat pe directorul școlilor din Basarabia, pe consilierul de stat Ianovschi, ca să inspecteze amănunțit toate școlile primare existente în Basarabia și să adune informațiunile necesare în arătata chestiune, iar pentru acest lucru să folosească și pe revizorii școlilor județene, după alegerea sa.

Deci mă adresez către excelența voastră, cu plecată rugăminte, ca să dați un concurs binevoitor domnului Ianovschi și revizorilor de la școlile județene, întru împlinirea cu succes a delegației date la inspectarea tuturor școlilor primare din Basarabia, precum și la adunarea informațiunilor din acele localități, unde nu există școli.

Mă folosesc de acest prilej ca să rog excelența voastră să primiți încredințarea în întreaga mea cinste și adevărat devotament.

S. Golubțov”

Sursa: L. T. Boga, Lupta pentru limba românească și ideea unirii la românii din Basarabia după 1812, Chișinău, 1932

Lupta pentru limba românească și ideea unirii la românii din Basarabia după 1812, Chișinău, 1932, L. T. Boga